7,151 matches
-
, cotidian politic și literar apărut la Craiova între 2 ianuarie și 29 decembrie 1884, redactori fiind P. Chițu, At. I. Mitescu și A. D. Nicolaid. Deși predominant politică , gazeta are și preocupări literare. În coloanele ei se publică un foileton de bună calitate și se dau informații bibliografice și culturale. C. era un ziar cu simpatii liberale. Redactorii întrețineau cultul lui C. A. Rosetti, iar activitatea lui B. P.
CARPAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286126_a_287455]
-
Dovadă în acest sens stă hotărârea ca în zilele de marți, vineri și duminică după-amiaza, vreme de o oră, „unul din membrii societății, mai ales profesori și literați, să cetească în auzul tuturor cele mai trebuincioase și folositoare materiale din gazetele abonate și cărți [...] căci societatea în chipul acesta înaintând în cultură își va purta numele cu onoare...”, acesta fiind „scopul cel mai de căpetenie”. În a doua parte a secolului al XIX-lea, biblioteca își îmbogățește substanțial colecțiile de ziare
CASINA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286134_a_287463]
-
mărturie doveditoare a existenței societății din Năsăud este faptul că Silvestru Tomi trimite, în noiembrie 1860, două hărți, cu dorința ca ele să fie expuse în sala de reuniuni a C. r. Cea dintâi acțiune o reprezintă abonarea la publicațiile „Gazeta de Transilvania”, „Federațiunea”, „Transilvania”, „Albina”, „Telegraful român”, „Magazin pedagogic”, „Convorbiri literare”, „Ateneul român”, considerate cele mai active în acțiunea de ridicare culturală și de solidarizare a românilor. Un moment crucial este anul 1868, când societatea se reorganizează, luând denumirea de
CASINA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286133_a_287462]
-
român”, considerate cele mai active în acțiunea de ridicare culturală și de solidarizare a românilor. Un moment crucial este anul 1868, când societatea se reorganizează, luând denumirea de Reuniunea Română de Lectură. În anul următor, conducerea hotărăște abonarea la toate gazetele literare românești, hotărâre care va contribui la diversificarea lecturilor membrilor ei și la o informare corectă asupra stadiului dezvoltării vieții literare românești în ansamblu. În bibliotecă mai intrau și publicațiile „Hermannstäedter Zeitung”, „Neue Freie Presse”, „Kolozsvári Köslöny”. Pe lângă interesul deosebit
CASINA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286133_a_287462]
-
Pan M. Vizirescu și de G. Bacovia și continuată de revista „literară, artistică, social㔄Cronicarul” (1931-1934), al cărei director a fost. Apare cu versuri în „Astra Maramureșului”, „Brașovul literar și artistic”, „Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta de Transilvania”, „Herald”, „Hyperion”, „Izvod”, „Luceafărul literar și critic”, „Luceafărul”, „Munca literară și artistică”, „Ogorul”, „Porunca vremii”, „Ramuri”, „Ritmuri”, „Răsăritul” (Chișinău), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Raza literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Secolul”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Universul literar”. Scoate volumele Simfonii de seară
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
Valeadeni. A fost comisar al școlilor confesionale din protopopiatul Caransebeș și a înființat, în 1896, cercul cultural local al Astrei (bibliotecă, săli de lectură și cor). Culege neobosit folclor, avându-l ca model pe Ion Pop-Reteganul. Debutează în 1886, în „Gazeta poporului” din Timișoara, cu un apel către învățători și, în același an, cu Pitic Țințarul. În continuare, colaborează , timp de aproape șase decenii, la un mare număr de ziare și reviste: almanahuri și calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
reviste („Mihai Eminescu” din Botoșani, „Tribuna” din Arad, „Cuvântul” și „Drapelul” din Iași, „Patria” și „Cultura poporului” din Cluj, „Bucovina” din Cernăuți), director și membru fondator la altele („Moldova de Sus” din Botoșani, „Timpul” din Cernăuți) ori colaborator la „Epoca”, „Gazeta Transilvaniei”, „Evenimentul”, „Universul literar”, „Politica” ș.a. În toate aceste periodice, a semnat uneori cu inițiale, prescurtări (Ceh.) ori numai Const. Cihan, numeroase articole sociale, culturale și literare, însemnări despre teatru, drame, proză scurtă, precum și romanul foileton Același drum. A publicat
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
Meine Reise durch die Welt, însă numai în 1873 se întărește în credința că are talent, când V. Alecsandri îi „destăinuie” natura talentului ei. Colaborează la „Activitatea”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Bucarest mondain”, „Curierul român”, „Das literarische Rumänien”, „Foaia interesantă”, „Gazeta feminină”, „Gegenwart”, „Ilustrația”, „La Revue des deux mondes”, „Le Figaro”, „Les Annales politiques et littéraires”, „Monde und Heute”, „Opinia publică”, „Revista noastră”, „Revista politică”, „România”, „Tribuna”, „Vocea adevărului” ș.a. Și-a semnat unele scrieri cu pseudonimul F. de Laroc, iar
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
de infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar”, „Actualitatea”, „Scenă” (aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar”, „Actualitatea”, „Scenă” (aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934” și „Voiaj”, editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B.
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934” și „Voiaj”, editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B. Fundoianu, N. Titulescu, Anna de Noailles), cronică dramatică, versuri, proza
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
, gazetă care a apărut, săptămânal, la București din 27 iunie până în 19 septembrie 1937 (11 numere, format ziar); subtitlul inițial este „Ziarul românismului constructiv”, iar de la numărul 3 poartă subtitlul „Politic-Social-Economic-Literar”. Director este Dem. Nistor, apoi N.N. Diaconescu. Primul director al
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
apărută la București, săptămânal, între 6 iunie 1940 și 6 martie 1942; se menționează că este seria a doua a unui periodic omonim editat la Botoșani, sub conducerea doctorului Haralambie Vasiliu. Director este Ion Sân-Giorgiu, iar redactor-șef, D. I. Cucu. Gazeta susține politica oficială de întărire a legăturilor cu Germania lui Hitler. Comentarea evenimentelor politice și militare ocupă spațiul cel mai întins. Alături de cronici militare, economice, sociale și politice, în care este elogiată politica lui Hitler, C. v. publică versuri și proză
CHEMAREA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286189_a_287518]
-
CHEMAREA TINERIMEI ROMÂNE, gazetă care a apărut la Cluj, bisăptămânal, de la 30 aprilie 1926 până la 15 decembrie 1931, cu subtitlul „Ziar săptămânal al tinerimei grupate sub steagul Partidului Național”. Redactori responsabili: Pavel Pavel (1926), V.V. Tilea, Emil Pop, A. Buteanu (1928), A.T. Mureșan
CHEMAREA TINERIMEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
Tribuna”. Debutează în 1958, la Radio București, cu note de lectură și, în același an, în „Viața românească”, la rubrica „Miscellanea”. Debutul său editorial îl reprezintă volumul Arghezi și folclorul (1966). A colaborat, folosind și pseudonimul C.D. Teodosiu, la „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Revista română” (edițiile în limbi străine), „Steaua” și „Almanahul «Tribuna»”. A semnat prefețe și studii introductive la ediții din operele unor scriitori români, comentarii despre personalități importante ale culturii românești (C. Brâncuși) și studii de folclor (Folclor
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
la Institutul Pedagogic din Suceava. Publică tot mai puțin, astfel încât manuscrisele rămân în sertare. A debutat cu versuri în revista „Floarea soarelui” (1926). Colaborează la „Glasul Bucovinei” (aici este și redactor-șef), „Junimea literară” (îndeplinește funcția de secretar de redacție), „Gazeta Bucovinei”, „Bilete de papagal”, „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Bucovina”, „Universul literar” (unde a fost redactor), „Bucovina literară” (fiind și în comitetul de redacție), „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Livresc și prețios, cerebral până la ariditate, cu înclinație spre teoretizări, C. cultivă în cogitațiile
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
Alecsandri” din Galați, terminat în 1944, după care s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită magna cum laude în 1948. A făcut și Facultatea de Drept, luându-și licența în 1957. Redactor la „Gazeta literară” (1964-1968) și la Televiziune (1969), din 1970 nu se mai angajează nicăieri. A folosit și pseudonimele Iordan C. Galați și Giordano Rossi. Încă din ultimii ani de liceu (1941-1944) colaborează la reviste de satiră („Veselia”, „Epigrama”, „Gluma”) și scrie
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
CIMPOIUL, publicație care a apărut la București, lunar, de la 18 februarie până la 1 aprilie 1907. Conține numeroase traduceri din diverse literaturi, transpuse în românește de redactorul Frédéric Damé, care este și proprietarul acestei gazete ce continuă publicația omonimă din 1882-1884 și 1890-1891. Așa, de pildă, se publică în foileton romanele Copilă fără noroc de Jules Mary, Meșter în crimă de O. Ottolenghi, Răsplata urei de Georges Ohnet, urmate de numeroase nuvele de Maupassant, H.
CIMPOIUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286229_a_287558]
-
lui Sergiu Cioclea. A urmat, fără a le absolvi, Facultatea de Matematică din Chișinău (1966-1967) și Facultatea de Matematică a Universității „M. V. Lomonosov” din Moscova (1968-1971). A fost traducător în diferite instituții, muncitor, din 1992 funcționând ca redactor-șef al gazetei „Tinerimea Moldovei”. În volumele de poezii Numitorul comun (1988) și Alte dimensiuni (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), el cultivă versul eruptiv și teribilist. Personajul liric este un fel de copil teribil, amator de gesturi teatrale, care se exprimă în
CIOCLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286254_a_287583]
-
Ideologie. Debutează cu poezie în revista liceală „Unirea” (1933); alte poezii îi apar sporadic în „Gândirea”, „Națiunea”, „Viața românească”. Debutul în publicistică și-l face la revista „Cadran” (1939), cu un medalion despre A.I. Herzen. A mai colaborat la „Fapta”, „Gazeta literară”, „Jurnalul literar”, „Veac nou”, „Viața Basarabiei”, „Limbă și literatură”, „Litere și arte”, „Luceafărul”, „Revista de folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”. O serie de articole și traduceri
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
1971, ca redactor (mai târziu șef al secției de critică literară) la revista „Luceafărul”. Din 1985 este director al Muzeului Literaturii Române. În 1971 obținuse titlul de doctor în filologie al Universității din București. Debutează încă din vremea studenției în „Gazeta literară” (1956). Colaborează la mai toate revistele Uniunii Scriitorilor, îndeosebi la revistele unde a funcționat ca redactor, susținând rubricile „Cronica literară”, „Retrospective”, „Cartea de debut”. Publică și foiletoane în serial, ultimul, despre proza fantastică. A semnat și cu pseudonimele Nic
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
1925). Colaborează cu multe cronici artistice în presa vremii, dar și cu nuvele și schițe, după ce debutase, în 1895, la „Viața literară”, cu versuri. A semnat și C. Virgiliu. Publică în „Povestea vorbei”, „Tribuna”, „Literatură și artă română”, „Cuvântul literar”, „Gazeta de Transilvania”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare” ș.a. La sfârșitul anului 1907 intră în conducerea revistei „Viața literară și artistică”. În 1916 îi apare volumul de schițe și nuvele Mălurenii. Universul acestor scrieri are ca punct de
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
singur revista politică „Libertatea”, în care își precizează poziția deținută în Partidul Național Liberal. A scos, tot la Iași, publicațiile „Orientul” (1904) și „Reforma” (1926). Articole politice a mai scris și în ziarul „Propaganda”, unde semna Myrtil, în „Liberalul” și „Gazeta liberală”. SCRIERI: Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române, Focșani, 1888; Estetica poeziei populare (Răspuns d-lui Schwarzfeld, colaborator la „Arhiva Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
1994) și cu Marele Premiu pentru exegeza „Nichita Stănescu” (1991). Este, din 2002, director al revistei „Viața Basarabiei” și membru în colegiile redacționale a numeroase publicații din Republica Moldova și din România. Încă de când era elev publica notițe de lectură în gazeta raională din Lipcani (1957-1958). În anii de studenție colaborează activ cu recenzii și articole critice la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a lui Grigore
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]