6,171 matches
-
din cercul infernal în care e înlănțuit fiind sortită eșecului, tristețea se transformă în disperare, iar disperarea urcă spre paroxism. O crâncenă luciditate îl face să privească realitatea drept în față. Câtă luciditate, atâta pătimire... Câtă singurătate, atâta deznădejde. Un „iad” din care nu se poate ieși. Soluțiile sunt extreme: sau asumarea până la capăt a dictatului sorții (cazul Siminei), sau suprema evadare. Damian își ia viața, recitând ca un ieșit din minți monologul lui Nero. Despărțirea de viață coincide cu reîntâlnirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
de sublim, ale politicii. SCRIERI: Filtru, București, 1968; Dramele puterii, București, 1968; Fratele meu cu solzi de aur, București, 1970; Hamlet sau Ispita posibilului, București, 1971; Hamlet ou La Tentation du possible, Paris, 1987; ed. tr. Maria Ivănescu, București, 1999; Iadul și pasărea, București, 1972; Semnul ironiei, București, 1972; La Métamorphose de la tragédie, Paris, 1978; Othello, chef d’oeuvre en sursis, pref. Jan Kott, Paris, 1990; Lui et l’Autre, Amiens, 1992; ed. (El și Celălalt), București, 1992; Shakespeare, son art
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
1969, 4; Florin Faifer, „Teatru”, IL, 1969, 6; Liviu Leonte, „Hamlet sau Ispita posibilului”, CRC, 1972, 3; Laurențiu Ulici, „Hamlet sau Ispita posibilului”, RL, 1972, 7; Ion Băieșu, În fiecare din noi zace un Hamlet, LCF, 1972, 11; Viola Vancea, „Iadul și pasărea”, RL, 1972, 19; Ștefan Oprea, „Iadul și pasărea”, CRC, 1972, 21; Florin Faifer, Ion Omescu eseist și dramaturg, CRC, 1972, 22; Matei Călinescu, „Hamlet sau Ispita posibilului”, ARG, 1972, 6; M. V. Nicolae, „Hamlet sau Ispita posibilului”, VR, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
Liviu Leonte, „Hamlet sau Ispita posibilului”, CRC, 1972, 3; Laurențiu Ulici, „Hamlet sau Ispita posibilului”, RL, 1972, 7; Ion Băieșu, În fiecare din noi zace un Hamlet, LCF, 1972, 11; Viola Vancea, „Iadul și pasărea”, RL, 1972, 19; Ștefan Oprea, „Iadul și pasărea”, CRC, 1972, 21; Florin Faifer, Ion Omescu eseist și dramaturg, CRC, 1972, 22; Matei Călinescu, „Hamlet sau Ispita posibilului”, ARG, 1972, 6; M. V. Nicolae, „Hamlet sau Ispita posibilului”, VR, 1972, 6; Cornel Ungureanu, Spațiul scenic, O, 1972, 7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
CRC, 1972, 21; Florin Faifer, Ion Omescu eseist și dramaturg, CRC, 1972, 22; Matei Călinescu, „Hamlet sau Ispita posibilului”, ARG, 1972, 6; M. V. Nicolae, „Hamlet sau Ispita posibilului”, VR, 1972, 6; Cornel Ungureanu, Spațiul scenic, O, 1972, 7; George Pruteanu, „Iadul și pasărea”, CL, 1972, 8; Lovinescu, Unde scurte, II, 14-17; Sorin Titel, „Semnul ironiei”, RL, 1973, 5; George Banu, „Semnul ironiei”, „Scînteia tineretului”, 1973, 7414; Ioana Pârvulescu, Ispita posibilului, RL, 1994, 41; Alain Paruit, Ion Omescu. In memoriam, CNT, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
însă au fost expulzați direct în paradis. Ei își creează paradisul (de regulă) financiar prin intuiții remarcabile pe care apoi le transferă din posibil în actual folosind substanța inefabilă a sentimentelor dar și instrumentele democrației. Paradisul lor este clădit pe iadul celorlalți. Printr-o abilă țesătură de povești, se stoarce nu numai mila, dar și buzunarele trecătorilor. În orice societate ar trăi, omul are nevoie de povești, e suficient să ne amintim de Povestașul lui Mario Vargas Llosa. Maestrul înființează o
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
trece printr-o repartizare care Îi fixează limitele: „Lumea fu-n trei Împărțită și-o parte primi fiecare;/Mareaxe "Marea" căruntă de spume ca veșnică sălășluire/Mie șlui Poseidonxe "Poseidon"ț la sorți mi-a căzut, lui Hadesxe "Hades" a iadului beznă,/Cerul Întins i-a căzut, cu norii și slava, lui Zeus;/’Naltul Olimpxe "Olimp" și pământul de-a valm-au rămas tuturora”1. În centrul aceste mari opere de sistematizare, care Îi dă universului ordine și formă, se situează o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rugăminți, este un model de urmat, mai mult („taină neaflată”), „călugărul al nostru suflet este”, așa cum „călugăria-i vieața-adevărată”. Epopee sui-generis, Războiul nevăzut urmează fidel narațiunea din Viețile Sfinților, puțin numeroasele adjoncțiuni fiind inspirate de aceeași sursă. Cât despre viziunea Iadului și a Raiului, punctul de pornire se află, iarăși, într-un text consacrat, Mântuirea păcătoșilor, iar în rostirile lui Paisie sunt preluate fraze aparținând Sfinților Părinți Augustin, Ioan Gură de Aur, Clement Alexandrinul ș.a. În sensul acestei fidelități neștirbite față de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Paler, „Am trăit bolnav de absență” (interviu cu Virgil Ierunca), RL, 1990, 6; Florin Manolescu, O utopie a diavolului, LCF, 1990, 16; Gheorghe Grigurcu, Virgil Ierunca despre estetismul torturii, VR, 1990, 3; Liviu Malița, Ovidiu Pecican, „Piteștiul” a fost dincolo de iad, APF, 1990, 3-4; Mircea Mihăieș, Arhipelagul MAI, O, 1990, 20; Ion Simuț, Tiberiu Ciorbă, Adrian T. Sârbu, Traian Ștef, Ioan Moldovan, Biografia unei cărți: „Fenomenul Pitești” de Virgil Ierunca, F, 1990, 7; Ion Buzera, Infernalul Pitești, R, 1990, 6; Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
în privința lui ca sursă a libertății mele, riscul nu mai este nici dezonoarea, nici neîmplinirea, ci damnarea, iar pedeapsa pe care mi-o atrag, pentru vina de a nu fi recunoscut în mine esența divină a libertății, este suferința eternă („iadul“). În toate aceste trei scenarii ale răspunderii și vinii avem de-a face cu o instanță care întreabă, care judecă și care, dacă e cazul, hotărăște pedeapsa; și cu o instanță care răspunde și care, în consecință, are conștiința răspunderii
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
vătămătoare pe care Coranul o interzice dar o promite totuși celor care vor ajunge în grădinile cerești. Este fructul interzis așa cum strugurele, mai mult decât mărul, reprezintă fructul cunoștinței din care Adam și Eva au mâncat încălcând porunca. Raiul și iadul. Cartea lui Jean-François Gautier ne oferă posibilitatea de a cunoaște natura complexă a vinului: băutură misterioasă rezultată în urma acțiunii unor microorganisme foarte vivace, al cărei efect strămoșii noștri nu-l bănuiau și pe care marele Pasteur îl explică fără a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
într-un hău fără fund! Uriașa armată de ucigași îngrozită de neînduplecata noastră voință de a nu ne lepăda de crezul nostru, era în slujba satanei. Ei inventau zi de zi noi metode de chin, noi trepte de coborâre în iad..., distrugând în noi ultimile picături de rezistență. Dar nici o tânguire, nici o retractare! Hăitașii de ieri sunt acum cioburi și lut otrăvit. Colții lor nu mai rânjesc și nu mai pot mușca din carnea noastră. Însă astăzi, noi „poterași” leau luat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
împliniri. Cântecul legionar izvorât din tainice iubiri cântate de părinți, murmur de izvoare și adulmecări de sânge. El va lovi pururi pe tirani, veșnici înrobitori. Cântecul legionar înseamnă o mică oază în deșertul pământesc, pururea bântuită și devastată de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată, fiori de grele lanțuri din adâncimi de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma nărăviților și înseninează fruntea luptătorului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
roade sufletul și te duce la moarte nemântuit. Vremea ce o trăim acum e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului lucrează cu temei. Trăim clipa când pe cel pasiv și îndepărtat de Dumnezeu îl doboară iadul. Trăim în umilință și nedreptate. Noi pătimiri mocnesc. Noi chinuri ne pândesc. Deșteaptă-te române! Vrem alte dimineți. „Cel ce intră în această luptă trebuie să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
spunea legionarilor cu care a venit acolo în contact: noi vom ieși de aici, dar voi aici veți rămâne în continuare, însă vă vom acorda un regim mai uman: pachete, corespondență, vorbitor. Același lucru, cu aceleași cuvinte, îl perora în iadul de la canalul morții, cu destul talent în oratorie, un liberal ajuns președinte al partidului liberal, pe care, de altfel, l-a și scos din parlament, domnul Radu Câmpeanu. Domnul Corneliu Coposu, președintele Partidului Național Țărănesc, Creștin Democrat, face într-un
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
noastră s-a stins! Tăcerea și ascunzișul au prioritate și greu putem pătrunde afundurile lor. Valorile democrației sunt departe, oricât democrații zilelor noastre le vor împodobi în zdrențe lăcuite. Simbriașii de ieri și de azi stau ascunși după paravanul porților iadului. Adevărul este ascuns și osândit să tacă, dar din adâncul pământului el strigă precum sângele lui Abel, la fel și sângele morților noștri răpuși în grele chinuri așteaptă și strigă. În anul 2000, legionarii au întocmit un dosar de 412
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a fost spadă și scut. Să te arunci în flăcări și să nu fii mistuit. E ocrotirea Cerului, sabia Arhanghelului Mihail, protectorul spiritual al Mișcării Legionare și puterea Crucii lui Hristos, cea cu care prin patimile Sale a sfărâmat porțile iadului.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " păduri de somn " " forêts de sommeil " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " forêts de sommeil " (Paysage transcendant) (Stolojan, 1992 : 67) ; " păreri de valuri " " des illusions de vagues " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Miclău, 1978 : 333) ; " coperișele iadului " " leș toits de l'enfer " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " din văzduhul boltitelor tale amiezi " " dans l'air de țes midis envoûtés " (Pasărea sfântă/L'oiseau saint) (Miclău, 1978 : 323) ; " du haut de țes midis voûtés " (L'oiseau sacré) (Stolojan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
lângă trupul, de asemenea gol, al iubitului ei. Patetismul imaginii vine să reflecte sentimentalismul poeziei și un contrapunct dramatic scenei exaltante de mai sus. Poezia care servește de libret imaginii relevă dimensiunea sa simbolic-rituală. "Sunt Adonai, la viață întors din Iaduri iară!... / Astarte, trup de spume, pe cari s-au fost prelins / Petalele de roze și crini, felina fiară/ Te chiamă-n al meu strigăt de patimă aprins. -/ La sâni de fericire, Iluzia m-ascunde!... Din lut și Vis, forma-vom sublimi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
depășea 1 miliard de dolari 2088. De fapt, relațiile româno-americane n-au influențat alegerile prezidențiale. Referindu-se la rezultatele alegerilor, cînd a părăsit definitiv Casa Albă, Carter îi mărturisea șefului său de personal, Hamilton Jordan: "Anul 1980 a fost un iad provocarea lui Kennedy, Afganistanul, soluționarea Tratatului SALT, recesiunea, Ronald Reagan și ostaticii... mereu ostaticii! O criză după alta"2089. CAPITOLUL XVI Reagan, Drepturile Omului și cazul Chadha De la Carter la Reagan La cîteva clipe după învestirea lui Ronald Reagan, de pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Punerea în siguranță a acumulării Leșu, județul Bihor" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Crișuri - Oradea Amplasament: Acumularea Leșu este situată pe râul Iad, afluent al Crișului Repede, la circa 6 km amonte de localitatea Remeți Indicatori tehnico-economici: Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 55.947*) (în prețuri valabile la data de 28 februarie 2011; 1 euro = 4,2139 lei), din care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231878_a_233207]