6,528 matches
-
coordonatori, 90 de ani de învătământ agronomic universitar la Iași, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași, 2002, pag. 17;} {\footnote 97. Idem, pag. 113;} {\footnote 98. Cristian Ciornei, R A Monetăria Statului, Activitatea medalistica 1990-1997, pag. 55; {\footnote 99. Personalități ieșene, vol. 1, pag.295-297;} {\footnote 100. Pentru detalii privind viață și activitatea doctorului Ion Cantacuzino, vezi Petre Tăutu, Ion Cantacuzino, colecția Oameni de seamă, Ed. Tineretului, 1965, de unde am extras și noi informații;} {\footnote 101. Op. cît., ilustrația dintre pag
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
primele cinci clase secundare la Liceul „A.T. Laurian” (1881-1886) din urbea natală, trecând la Liceul Național din Iași, unde în 1888 își ia bacalaureatul. În ultimele două clase activa în mișcarea socialistă, răspândind material propagandistic și conferențiind la clubul ieșean al socialiștilor. O caracteristică primordială a naturii lui I. este precocitatea. Spunând mai târziu că „n-a învățat a ceti și scrie”, acestea fiind „lucruri care i-au venit de la sine”, el mărturisea că la șase ani citise în original
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Bumbac, antijunimist înfocat. Discuțiile din interiorul societății au loc mai ales în chestiuni de limbă și ortografie. Ele sfârșesc în cele din urmă cu victoria partidei favorabile Junimii, fapt consfințit de sărbătorirea care, în 1882, este organizată în onoarea societății ieșene și a „Convorbirilor literare”, iar în 1910 de omagierea lui Titu Maiorescu. R.j. reprezintă unul dintre cele mai importante momente de pătrundere și consolidare în Transilvania și Bucovina a ideilor literare ale Junimii. Un substanțial sprijin a primit R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
uimire câtă bogăție, logică, prevedere, căldură, câtă mare și morală înțelepciune de om superior, genial se cuprinde în acele buletine politice, dări de seamă teatrale, notițe despre cărți, care aveau simpla menire de a umple coloanele goale ale bietei foi ieșene. La fiecare moment, marea sa putere de intuiție fixează puncte sau deschide perspective cu totul nouă. Din viața sa trecută cunoștea tot prezentul românilor, în câțiva ani căpătase o vedere clară asupra trecutului lor întreg, păstrase toată vigoarea spiritului său
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trei, patru și chiar mai multe etape. Unul dintre primele demersuri în acest sens îi aparține lui Garabet Ibrăileanu, care distinge în devenirea concepțiilor publicistice eminesciene trei etape: etapa de început, până la intrarea poetului în societatea Junimea, în 1876; perioada ieșeană, cuprinzând activitatea desfășurată la Curierul de Iași și, în sfârșit, cea de a treia etapă integrând activitatea lui Eminescu la Timpul, între 1877 și 1883. Nu vorbim în cazul acestei etapizări de diferențe de fond, de structură, ale gazetarului Eminescu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
externe, îndeosebi la publicațiile germane, jurnalistul reușește să ofere cititorilor informații bogate, anticipând de multe ori articolele din presa bucureșteană. "Problemele puse în discuție îl arată pe Eminescu un ziarist cu o înaltă conștiință profesională, interesat să țină cititorii ziarului ieșean la curent cu desfășurarea evenimentelor internaționale"209. Când motive obiective îl împiedică să ofere publicului informații privind derularea luptelor din Balcani, gazetarul se justifică față de cititori: În urma vremei rele, drumul de fier fiind întrerupt, ziarele din străinătate nu vin regulat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
otoman"211. În articolele "România și cestiunea Orientului" și "România și cestiunea orientală", jurnalistul dezbate pe larg revendicările României, stipulate în Memoriul înaintat de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu Porții, și ecoul acestora în presa străină. Textele publicate în gazeta ieșeană cuprind și o retrospectivă a evenimentelor care preced declararea Independenței. Evenimentele de pe frontul de luptă din Balcani sunt înfățișate de Eminescu într-o rubrică specială, " De pe câmpul de război", care sintetizează informațiile furnizate de agențiile străine de presă. Jurnalistul acordă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
privind informarea și educarea publicului cititor. Prevalarea intențiilor informative se remarcă încă din etapa colaborării la Curierul de Iași, când, în singura foaie rămasă la dispoziția gazetarului, celelalte trei fiind destinate comunicatelor oficiale, Eminescu îngrămădește cronici teatrale, programe ale teatrelor ieșene, articole politice, recenzii, rezumatele unor conferințe susținute la Iași, studii de istorie, economie și lingvistică, în dorința de a oferi cititorilor cât mai multe date. Asumându-și responsabilitatea pentru partea literară și pentru pagina neoficială a gazetei, Eminescu "intenționa să
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
susținute la Iași, studii de istorie, economie și lingvistică, în dorința de a oferi cititorilor cât mai multe date. Asumându-și responsabilitatea pentru partea literară și pentru pagina neoficială a gazetei, Eminescu "intenționa să facă din această secțiune a foii ieșene o publicație cu caracter enciclopedic, în care să fie reprezentate, chiar și într-un spațiu restrâns, atât literatura, cât și viața politică și mișcarea culturală"334. Perioada Timpul, cea mai intensă din activitatea jurnalistică a poetului, marchează deplasarea interesului de pe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
larg al mișcării europene pentru cucerirea libertății și independenței naționale. Intrarea în redacția Curierului de Iași, în toamna anului 1874, echivalează cu asumarea unei profesii care îi va solicita energiile și-i va măcina existența până la sfârșitul vieții. Dacă publicația ieșeană oferă lui Eminescu ocazia exersării și perfecționării stilului jurnalistic, activitatea desfășurată la Timpul reflectă dobândirea siguranței și stăpânirea deplină a limbajului publicistic, distingându-se prin detenta tematică și prin rafinarea mijloacelor de expresie. În calitate de redactor, redactor șef și responsabil cu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la sua opposizione al regime augusteo? Noi însă, în ediția românească, am optat pentru o versiune scurtă și incitantă, mai adecvată cititorului român, anume Ovidiu. Misterul relegării la Tomis. Teze și ipoteze. 2. Autorul acestei cărți, crescut în mediul universitar ieșean, a desfășurat o excepțională activitate științifică la Universitatea din Bari, vreme de trei decenii, îndemnîndu-ne s-o integrăm în spațiul culturii române. Editura Institutul European a publicat pînă azi două volume din opera acestui învățat de origine română. Aceste volume
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a deschide, În alt plan, drum liber reveriei poetice. O reverie recuperatoare, consolantă, euforică... Poetul este, În această epocă de Începuturi, un profet și, În egală măsură, un logothet, un meseriaș al scrisului, un geniu și un scriptor. Un cercetător ieșean, L. Volovici, a urmărit Într-un interesant studiu (Apariția scriitorului În cultura românească, Ed. Junimea, 1976) evoluția acestor noțiuni și a altora legate de ideea de a scrie. Din exemplele date de el și din altele se vede limpede ce
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acela al muzicii), al sentimentelor și trăirilor "obiective", izvorâte din inconștient. Ca atare, căutând să înțeleagă puterea de seducție a poeziei eminesciene, Ibrăileanu ajungea la niște concluzii foarte apropiate de "ideile" lovinesciene, dar mult mai bine argumentate. Spre exemplu, criticul ieșean corela principiul sugestiei cu acela psihologist, al emoției și sentimentului, cum și cu mecanismul imaginației creatoare, pentru a evidenția "lipsa de subiecte, de ocazional" în lirica eminesciană. Imaginația, afirmă Ibrăileanu, "este serva supusă a sentimentului. Ea nu are alt rol
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al voinței conștiente"82 (al "temperamentului", ar fi spus Lovinescu). Prin urmare, poezia lui Eminescu "scoate din enormul inconștient stări nebănuite de suflet și, exprimînd inexprimabilul, ne face cunoscut, în clipe de fulger, profundul sufletului nostru"83. În opinia criticului ieșean, sugestia, imaginea și ideea alcătuiesc, mai exact, un întreg nedecompozabil, ceea ce face inutilă repudierea "filosofiei" din versurile eminesciene, câtă vreme distincția tradițională dintre "formă" și "conținut" (sancționată, am văzut, și de Lovinescu) este abolită în literatura și arta modernă. După cum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și a hârtoapelor uliților nepietruite și în mărginirea nevoilor și plăcerilor vieții la un strict necesar...". Reveria dizolvă, astfel, "personalitatea" individuală (tot așa cum "natura" face inutilă "civilizația") și incită la euforia transferului afectiv: "în cei doi ani ai vieții lui ieșene, mai băștinaș decât localnicii (așa cum și personajul lovinescian trebuia să fie "mai eminescian" decât Eminescu însuși, n.n.), se identificase cu pământul, cu apele, cu orizontul și mai ales cu dealurile pline de semne. Niciodată nu-și dăduse mai bine seama
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
noi un literator desuet, cu mult în urma criticului și teoreticianului cu același nume. Dar pentru Antonio Patraș, în cartea de față, cea mai gravă chestiune nu este dacă marele critic E. Lovinescu și-a ratat opera literară și de ce. Universitarul ieșean a inițiat în 2007 o serie de volume subintitulată, atunci, "Eseu despre literatura criticilor", mai întâi cu Ibrăileanu. Către o teorie a personalității, apoi cu E. Lovinescu și modelele românești și europene ale criticii literare interbelice, cartea de față fiind
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
incluzând nu doar spectacolul măștii sociale și spaimele ascunse în inconștient, ci și filosofia implicită, structura gustului, prejudecățile etnopsihologice. Acest complex poartă, la Antonio Patraș, numele de "personalitate". Nu este vorba de un inoportun accent psihologist. Alegându-și termenul, criticul ieșean respectă vocabularul criticilor epocii (și Ibrăileanu, și Lovinescu sunt mari amatori de considerații despre "personalitate"), și evocă totodată pactul "autenticist" al mai tuturor marilor noștri scriitori moderniști, între care nu s-a numărat nici un Pessoa. Învăluită de mult într-o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
gândirea în ampla, chiar contradictoria ei polivalență, datorată ambiției autorului de a spune în ea ceva "adevărat", adică să vorbească, cu sinceritate, despre sine. Și cine se cunoaște vreodată pe sine cu adevărat? Cea mai îndrăzneață recitire propusă de criticul ieșean este cea a literaturii lovinesciene ca melodramă, chiar în litera recomandărilor lui G. Călinescu din Istoria literaturii române de la origini până în prezent, dar fără a subscrie accentului lor ironic. Criticul de la Sburătorul luase drept unul dintre punctele de onoare ale
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deși face să se piardă "prospețimea" realismului de observație, permite totuși accesul la o umanitate abstractă, un compendiu al lumii, adică la spațiul de desfășurare adecvat pentru o gândire doritoare de cuprindere vastă și explicație definitivă. În fond, afirmă criticul ieșean, tiparul rigid al melodramei este o formă de "obiectivare" care satisface imperativele programatice neobișnuite (evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv") din teoria romanului modern a lui Lovinescu. Romanul lovinescian nu poate fi redus însă la o banală "revalorificare" pozitivă a melodramei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
împiedică să fie mai energic și mai răspicat. În realitate, retractilitatea este semnul atitudinii critice care nu disprețuiește ceea ce întâlnește în cale. Căci atunci când e cazul, "gheara" acestui critic (care este tocmai calibrul său intelectual), tânăr șef de școală academică ieșeană, se vede de departe, și tăietura ei e nemiloasă. Cititorul să se îndrepte spre paginile care vorbesc despre ambiguitatea conceptului de "purificare" din estetica lui Aristotel și despre greșita interpretare nietzscheeană a semnificației corului antic, despre fondul melodramatic al dramaturgilor
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
eu-sine-supraeu" nu trebuie înțeleasă în termenii teoriilor freudiene (p. 11). 33 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 32. 34 Ioan Holban, Proza criticilor. Lovinescu. Ibrăileanu, Editura Minerva, 1983, p. 91. În opinia criticului ieșean, "fatalitatea se manifestă aici în forma amintirii-obsesie", astfel că "vocea autorului exprimă bucuria de a se regăsi în spațiul trecutului", iar "bucuria de a se regăsi în trecut devine obsesie a trecutului" (p. 88). Ciclul Bizu conține de fapt, cum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de aceste locuri, care au constituit bucuria copilăriei lui, pentru a merge să își continuie studiile la Iași, la liceul internat. Fratele său Nicolae urmează liceul tot la Iași unde va rămâne toată viața, devenind șef de catedră la Universitatea ieșeană. În 1914 scriitorul se înscrie la Facultatea de drept și la Conservatorul de artă dramatică pe care îl va absolvi. Dar această viață pașnică, activă, patriarhală, a fost urmată pe neașteptate de războiul mondial care a zguduit lumea. Tânărul Victor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
cu deficiențe de învățare prezintă dificultăți la ariile curriculare de bază limba română și matematică. Cea mai mare parte a copiilor cu dificultăți de învățare care au fost cuprinși în programul de integrare școlară derulat la nivelul a cinci școli ieșene în perioada 2001 2004 prezentau tulburări de limbaj variate care afectau în diverse grade performanțele la învățătură. Aceasta se datorează faptului că limbajul constituie baza învățării școlare și este imposibil de separat de aceasta. Trecând în revistă tulburările de limbaj
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Normală „Vasile Lupu” din Iași (1922-1928) și Seminarul Central din București (1929-1933). În 1933 susține examenul de bacalaureat la Liceul „Marele Voievod Mihai” din capitală, iar în toamna aceluiași an devine student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității ieșene, pe care o termină în 1938. Între profesorii ale căror cursuri le-a urmat s-au numărat G. Ibrăileanu, G. Pascu, Iorgu Iordan și G. Călinescu. Tot în 1938 a absolvit și Seminarul Pedagogic Universitar, iar câțiva ani mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
ca teză de doctorat în 1958 și tipărită în 1965 sub titlul Contribuții la cunoașterea activității lui G. Ibrăileanu în etapa sa socialistă (1889-1895), este o reconstituire a unei perioade esențiale în primul rând sub raport formativ din viața criticului ieșean, în care amănuntul biografic, descoperit în documente de arhivă și în mărturii ale contemporanilor, se îmbină cu analiza publicisticii de început, pentru a se configura un portret intelectual veridic. Cărțile următoare pornesc mai toate de la materialul didactic utilizat pentru redactarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]