6,354 matches
-
a determinat pe specialiștii în domeniu să dateze acest imn în prima epocă creștină (secolul II-III). La început, probabil era folosit în cadrul rugăciunii de dimineață; unii exegeți susțin că era parte integrantă din laudele matutine ale zilei de Crăciun, întrucât imnul este o dezvoltare a cântecului angelic menționat de Luca 2,14 în relatarea nașterii lui Isus la Betleem. În secolul al IV-lea devine parte din cadrul liturghiei de Crăciun, după cum mărturisește Leon cel Mare (+ 461), iar ulterior intră și în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
al IV-lea devine parte din cadrul liturghiei de Crăciun, după cum mărturisește Leon cel Mare (+ 461), iar ulterior intră și în liturghiile in die natali a martirilor și apoi în liturghiile solemne ale anului liturgic (secolul al VI-lea). La început, imnul Gloria era intonat numai de papa și era continuat de grupul clericilor care înconjurau altarul. „Acesta este motivul pentru care melodiile cele mai vechi din Gloria sunt simple recitative, mai degrabă asemănătoare cu o declamație decât cu un cântec”. În
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cantorum, în alternanță cu adunarea de credincioși. Odată cu formarea ciclului de misă, Gloria va constitui a doua parte din cele cinci. Din perioada muzicii polifonice până în zilele noastre, aproape toți compozitorii s-au exersat în domeniul acestei forme. Un alt imn vechi celebru este Te Deum. Prima parte, cea mai veche, este de origine romană și datează din perioada anterioară Conciliului de la Niceea (325), constând într-o litanie de aclamații adresate primei persoane a Sf. Treimi. A doua parte, de natură
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ariană din secolul al IV-lea. A treia parte este o antologie de versete de psalm, adăugate ulterior, în stilul unei concluzii. Faptul că orice parte are și o intonație muzicală diferită este un indiciu ulterior care confirmă că acest imn este o compilație cu mai multe stratificări, realizată în diferite perioade de timp. Liturgia prevede folosirea lui drept cântec final al oficiului nocturn duminical din secolul al VI-lea. Genul de imn a cunoscut în Occident în secolele următoare o
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
este un indiciu ulterior care confirmă că acest imn este o compilație cu mai multe stratificări, realizată în diferite perioade de timp. Liturgia prevede folosirea lui drept cântec final al oficiului nocturn duminical din secolul al VI-lea. Genul de imn a cunoscut în Occident în secolele următoare o mare înflorire, atingând o maturitate literară și expresivă în forma strofică prin meritul Sf. Ambroziu din Milano, al poeților Sedulio, Prudenzio și Venanzio Fortunato, Alcuino și a multor altora de-a lungul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în forma strofică prin meritul Sf. Ambroziu din Milano, al poeților Sedulio, Prudenzio și Venanzio Fortunato, Alcuino și a multor altora de-a lungul întregului Ev Mediu. Acest tip de compoziție a fost folosit îndeosebi în cadrul Liturgiei Orelor. Astăzi, aceste imnuri sunt prezente în Liber Hymnarius și constituie una dintre mărturiile cele mai prețioase ale muzicii sacre occidentale din primul mileniu. 1.3 Liturgia primilor creștini, humusul experimental al muzicii Sub împăratul Constantin (+ 337) situația bisericii s-a schimbat în mod
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
este cel care a dat muzicii această putere pentru a-l ajuta pe om în indolența sa: Dumnezeu „a amestecat melodia și profeția în așa fel, încât, stimulați de modulația cântecului, toți să poată să-i adreseze cu mare fervoare imnuri sacre”. Puterea de a îndulci sufletul prin intermediul muzicii se extinde și la uzul său nonreligios: „bărbați, femei, țărani și marinari, încearcă să ușureze oboseala muncii cu un cântec, întrucât sufletul suportă mai ușor suferințele fizice și dificultățile ascultând o melodie
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de Dumnezeu dacă frumusețea armonică a melodiei conduce doar la o pură plăcere auditivă și nu înalță mintea către transcendent. Augustin descrie, în Confessiones, o amintire din perioada pregătirii sale înainte de a îmbrățișa creștinismul: „Câte lacrimi am vărsat ascultând accentele imnurilor și cântecelor tale, care răsunau suav în biserica ta! O emoție violentă: acele accente îmi răsunau în urechi și coborau în inima mea adevărul, trezind un sentiment cald de pietate. Nu de mult timp, biserica din Milano a introdus această
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sentiment cald de pietate. Nu de mult timp, biserica din Milano a introdus această practică consolantă și încurajatoare, de a cânta toți împreună, la unisonul vocilor și a inimilor, cu mare fervoare ... Din acel moment, au început să se cânte imnuri și psalmi după obiceiul regiunilor orientale, pentru a evita ca poporul să se plictisească, inovație care de atunci a fost păstrată până în zilele noastre și este imitată de mulți, aproape de toate comunitățile de credincioși din lume”. Dincolo de lupta interioară, care
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mari, obiecțiile împotriva instrumentelor muzicale au fost de natură teologică, precum primatul Logosului, ori s-au referit la uzul lor în contexte profane și păgâne. Cu toate acestea, putem să ne imaginăm că, uneori, cântecul unui psalm sau al unui imn a fost acompaniat de o liră sau de un alt instrument de coarde. De fapt, în arta creștină inițială, Cristos este deseori reprezentat asemenea miticului cântăreț Orfeu, primul purtător de cultură, care, așezat cu o liră în mână în mijlocul animalelor
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și în mai multe ediții speciale ale ziarelor din 22 iunie. Mii de cetățeni au ieșit pe străzi, instituțiile publice și întreprinderile au arborat drapelul statului. În Piața Palatului Regal, în Piața Universității, la statuia lui Mihai Viteazul, fanfarele intonau Imnul Regal. Prin difuzoare se transmitea slujba religioasă în sunetul clopotelor. Ziarele consemnau: „Toată lumea îngenunchează. E un moment impresionant. Basarabenii, care și-au părăsit căminurile, și-au lăsat parte din familiile lor dincolo de Prut, au lacrimi în ochi. Plâng de bucurie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn Închinat frumuseților nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, În frunte cu Ștefăniță, s-a ascuns la pândă Într-o pădurice. Cealaltă, În frunte cu Mitruț, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și așa cum s-a mai spus, nimeni nu cunoaște nașterea Lui, decât numai Tatăl”. (Casiodor, Istoria Bisericească tripartită, Cartea a V-a, cap. VIII, în PSB, vol. 75, p. 172) „... Cel de o ființă cu Tatăl ...” „Poporul rostește (în acest imn) vechea formulă și nimeni n-a crezut vreodată că greșesc cei care zic: Lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 29, în PSB, vol. 12, p. 87) „...vorbele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vor ofili, ci se vor păstra pururea nestricăcioase și nepieritoare. La sărbătorile pământului există gălăgie, zgomote, tulburare, dezordine. La acea sărbătoare însă, va împărați buna-cuviință, ordinea și cumințenia. Îngeri și oameni Îi aduc neîncetat Domnului 88 cântări de slavă și Imnuri minunate, care întrec orice muzică și parcă ies dintr-un instrument plin de armonie. David psalmodiază: În veac nu se va clinti cel ce locuiește în Ierusalim (Ps. 124, 1). Tâlcuind alegoric această frază, să privim spre Ierusalimul ceresc, acolo
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
asemenea trebuie să fie și în privința puterii. (Persoanelor) a căror putere este egală, de bună seamă, egală le este și lucrarea”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. VIII, în PSB, vol. 12, p. 36) „Poporul rostește (în acest imn) vechea formulă și nimeni n-a crezut vreodată că greșesc cei care zic: Lăudăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 29, în PSB, vol. 12, p. 87) „Se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 26, în PSB, vol. 12, p. 78) „Slăvire veșnică și laudă Tatălui. Veșnică cinstire asemeni Fiului, Cu Duhul Sfânt în biruința slăvilor, Cum fost-a veșnic și în veacul vecilor”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Imnuri, LXXXI — În vreme de război, în PSB, vol. 53, p. 409) 97 ,,Dacă Duhul Sfânt ar fi îndepărtat de Tatăl și de Fiul, apoi cu atât mai mult la botez nu ar trebui să se amintească de El, la botez
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
latin publicat în colecția Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena 1897-1902, 2007. Vol. LIII - Sfântul Ambrozie, Scrieri (partea a Doua). Despre Sfintele Taine, traducere, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Scrisori, traducere și note de Prof. David Popescu, Imnuri, traducere și introducere de Lector Dr. Dan Negrescu, 1994. Vol. LVII - Sfântul Ioan Casian, Scrieri alese. Așezămintele mănăstirești și Convorbiri duhovnicești, traducere de prof. Vasile Cojocaru și prof. David Popescu, prefața, studiu introductiv și note de profesor Nicolae Chițescu, 1990
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
războinic divin (Kang, 1989), care l-a ales pe poporul său ca proprietate a sa și a decis să-și așeze în mijlocul său locuința, adică templul, considerat loc al prezenței divine în popor. Poemul din Jud 5, ca și alte imnuri de laudă, celebrează „victoriile” pe care Yhwh le-a avut împotriva popoarelor străine și a zeilor lor. Succesul împotriva lor nu se datorează astfel forței pământești a cailor și cavalerilor, ci puterii mâinii eliberatoare a Domnului (1Sam 17,45). Și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
laudă, celebrează „victoriile” pe care Yhwh le-a avut împotriva popoarelor străine și a zeilor lor. Succesul împotriva lor nu se datorează astfel forței pământești a cailor și cavalerilor, ci puterii mâinii eliberatoare a Domnului (1Sam 17,45). Și alte imnuri îl prezintă pe Yhwh ca războinic care învinge națiunile și atribuie zeului suprem epitete derivate din ideologia regelui viteaz, ca de exemplu, Ps 24,8: „Cine este regele măririi? E Yhwh cel tare și puternic, e Yhwh cel viteaz în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
începe astfel: „Dumnezeu se înalță în adunarea sa, el judecă în mijlocul dumnezeilor” și continuă descriindu-l pe Yhwh care, după ce le-a mustrat pe celelalte ființe divine să conducă lumea cu dreptate, le anunță ruina și distrugerea ce va veni. Imnul din Ps 89 laudă maiestatea divină prin următoarele cuvinte: „Cerurile laudă minunile tale, Yhwh, și fidelitatea ta în adunarea sfinților, pentru că cine este egal, pe nori, cu Yhwh? Cine este asemenea cu Yhwh între fiii zeilor? Dumnezeu este înfricoșător în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
teritorial și regal al zeului suprem Yhwh se exprimă în Biblie și prin limbajul figurat tipic zeului furtunii, stăpân al fenomenelor atmosferice, și prin imagini ce amintesc de zei precum fenician Baal sau cel sirian Hadad. De fapt, citind unele imnuri din Cartea Psalmilor, limbajul utilizat ne trimite imediat la descrierea zeului furtunii din textele de la Ugarit unde Baal este definit ca stăpân al forțelor naturii a cărui voce e ca un tunet puternic. La fel, Ps 29,3-11: „Glasul lui
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
epoca Ceaușescu. Paul Cernat dedică un studiu „Îmblânzitorului României socialiste”, poetului care a avut statutul simbolic de bard național, celui ce și-a asumat rolul de „poet comunitar etatizat” și a fost principalul creator de folclor nou, de sloganuri, marșuri, imnuri și lozinci partinice sacadate - Adrian Păunescu. Fiu al unui învățător liberal, fost deținut politic anticomunist, Adrian Păunescu s-a salvat găsindu-și o altă identiate, de fiu spiritual al lui Nicolae Ceaușescu. Iar Cârmaciul îl adoptă și-l utilizează pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
stau și se anină primejdios în funiile vieții precum pasărea aceea ce stă și se leagănă pe firul de telefon. Cu penele ude stă martoră vijeliei de afară. O surată plecase să se adăpostească. În loc de rămas bun îi cântase un imn de pieire. Bicicliștii zornăiau în metal înspăimântați de haosul primordial în a cărui concert natura era primul solist. Pe o bancă în parc o nepoată privea admirativ un bunic. Lumea alerga spre case, pomii trosneau cumplit într-o veșnică penitență
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
zburdalnici mieii albi, năzdrăvanii văzduhului ce filtrează în lâna lor mițoasă blândele mângâieri ale soarelui. Copacii se vor reface oblojiți de vraciul blond purces din răsăritul lumii. Degetele strivite vor înverzi și-n semn de recunoștință vor saluta cântând un imn luminii. Iarba se va ridica din tranșeele unde fusese îngropată. Florile din ronduri își vor plânge morții, altele norocoase vor învia după datina cea veche scrisă înainte de a se face lumea noastră. Câinii supărați se vor adăposti la umbră își
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
Materia”, „U.Însemnări”, „Actualități”, „Răvășind revistele”, „Sport”, „Note” etc. Sumarul general al fiecărui număr este dat în două părți, pe prima coperta și pe a patra. Cea mai firava rubrică este „U.Arta”. Aici publică poezii Ioanichie Olteanu (Balada înecaților, Imn sublunar, Nocturnă), Ștefan Aug. Doinaș (Poem, Sub stea de aur, Terminus, Oră târzie), Ilie Bâlea și traduceri Ion Oana (Le Sylphe, La Ceinture de Paul Valéry, Tête de faune, Sensation de Arthur Rimbaud). Mult mai extinsă și diversă este „U
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]