22,982 matches
-
Consiliului Național pentru Politica Științei și Tehnologiei este stabilită de către prim-ministru (din nou, acceași implicare politică). Diminuarea cheltuielilor raportat la PIB, începând cu anul 2009 a lovit atât în cercetare-dezvoltare, cât și în inovare. Se adaugă lipsa stimulentelor pentru inovare în sectorul cercetare-dezvoltare, capacitatea diminuată de a întocmi proiecte, lipsa de informare în ceea ce privește delimitarea atribuțiilor dintre instituțiile implicate, absența ofertei și a cererii în ceea ce privește inovațiile, slaba absorbție a inovațiilor de către industrie, semn că se investește în achiziția de mașini, utilaje
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
aceste slăbiciuni ale cercetării-dezvoltării-inovării românești o reprezintă absorbția fondurilor europene, creșterea capacității de a atrage fonduri și de a implementa proiecte europene. 4.5. Contribuția fondurilor europene la finanțarea cercetării- dezvoltării-inovării în România Aproximativ 50% din totalul cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare- inovare prognozate pentru anii următori în România provin din fonduri europene. Există o pluralitate de instrumente și de fonduri europene menite să susțină cercetarea-dezvoltarea-inovarea, pe diferite domenii. În prezent, pentru finanțarea cercetării-dezvoltării-inovării sunt disponibile cinci posibilități de accesare a liniilor de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
fonduri europene. Există o pluralitate de instrumente și de fonduri europene menite să susțină cercetarea-dezvoltarea-inovarea, pe diferite domenii. În prezent, pentru finanțarea cercetării-dezvoltării-inovării sunt disponibile cinci posibilități de accesare a liniilor de finanțare europene: Programul-cadru șapte, Programul-cadru pentru competitivitate și inovare, Fondurile structurale, Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit. Liniile de finanțare au un grad mare de deschidere, fiind eligibile atât întreprinderile (indiferent de mărimea lor), cât și universitățile, centrele de cercetare (publice ori private), dar și
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
șapte, respectiv axa de finanțare aferentă perioadei 2007-2013, cu un buget total de 32 miliarde euro. Totodată, pentru sectorul cercetare-dezvoltare-inovare sunt importante finanțările de pe direcția a două fonduri structurale: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (având ca priorități punctuale cercetarea și inovarea) și Fondul Social European (destinat și creșterii adaptabilității lucrătorilor și întreprinderilor, așadar având implicații pentru creșterea potențialului inovativ al acestora). În perioada 2007-2011, prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică au fost acordate finanțări pentru sectorul cercetare-dezvoltare-inovare, din Fondul European pentru
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
ro/content/competitii (accesat la data de 04.04.2012) Din datele oferite de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică 200, rezultă că peste 3 miliarde de lei au fost alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională exclusiv pentru cercetare și inovare. Din perspectiva cercetării-dezvoltării-inovării, prezintă importanță și dezvoltarea capitalului uman, finanțată pe linie europeană prin Fondul European Social, prin intermediul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Scopul îl reprezintă crearea de forță de muncă înalt calificată pentru domeniile eligibile, în special
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
și în identificarea unei soluții de a transforma cercetarea-dezvoltarea-inovare românească într-un factor de creștere economică. În demersul nostru de a identifica strategii potențiale autentic românești, de creștere economică și, implicit, de stimulare a competitivității, prin impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare- inovare, pornim de la Raportul anual al Uniunii Europene în materie de inovare pentru România 208. Acesta trebuie coroborat cu situația economică actuală, influențată de criza economică. Din analiza acestui raport, rezultă că în nici unul dintre programele guvernamentale de relansare economică nu
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
un factor de creștere economică. În demersul nostru de a identifica strategii potențiale autentic românești, de creștere economică și, implicit, de stimulare a competitivității, prin impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare- inovare, pornim de la Raportul anual al Uniunii Europene în materie de inovare pentru România 208. Acesta trebuie coroborat cu situația economică actuală, influențată de criza economică. Din analiza acestui raport, rezultă că în nici unul dintre programele guvernamentale de relansare economică nu este punctată importanța pieței cercetării-dezvoltării-inovării pentru creșterea economică națională. Se optează
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
unei politici coerente bazate pe dezvoltarea unei piețe autohtone a cercetării-dezvoltării-inovării probează că aceasta este una dintre cauzele pentru care România este puternic prejudiciată de criza economică din prezent. Plecând de la indicatorii de evaluare a performanțelor din sectorul cercetare, dezvoltare, inovare și de la legislația drepturilor de proprietate intelectuală în România, vom contura soluții eventuale pentru ca piața cercetării-dezvoltării-inovării să fie creatoare de plus-valoare. Infrastructura inovațională, de cercetare și de dezvoltare tehnologică, implică reglementarea și, totodată recunoașterea importanței incubatoarelor de afaceri, a parcurilor
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
în sensul indexării ISI a revistelor românești. Creșterea numărului de cereri la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și creșterea numărului de brevete europene până în anul 2013 reprezintă un indicator de măsurare a performanțelor actuale ale pieței românești a inovării. O anumită rezervă trebuie avută în vedere în analiza datelor oferite de acest indicator, deoarece nu toate brevetele de invenție conturează o intensificare a activității inovative. O parte dintre brevete sunt rezultatul exclusiv al necesității firmelor autohtone de a se
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
nr. 5.3. Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare reflectată în brevete de invenție Ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Cereri de brevet de invenție depuse 1160 1100 1027 926 1031 1091 Sursa: Institutul Național de Statistică, Cap. 13: Știință, tehnologie și inovare, p. 107 Constatăm că numărul cererilor de brevete este în creștere în anul 2009, raportat la anii 2006-2008, dar în scădere față de anii 2004-2005. Studiile realizate arată că sunt înregistrate aproximativ 45-50 cereri de brevete de invenție la un milion
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
2006 2007 2008 2009 Brevete de invenție naționale acordate și publicate 656 790 795 461 489 646 Brevete de invenție europene acordate și publicate 872 818 1252 1591 1943 1940 Sursa: Institutul Național de Statistică, Cap. 13: Știință, tehnologie și inovare, p. 107 Observăm că numărul brevetelor de invenție a crescut simțitor odată cu integrarea României în Uniunea Europeană. Dacă numărul de brevete naționale a rămas aproximativ constant, creșterea numărului de brevete europene este semnificativă, remarcându-se o dublare a numărului de brevete
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
este esențială; acestea au în vedere introducerea de noi produse, de noi procese tehnologice, de noi metode de producție. Având în vedere regiunile din România, se constată că cea mai mare pondere a firmelor care au departamente distincte de cercetare-dezvoltare- inovare, o regăsim în București-Ilfov, urmând regiunile de Nord, Nord-Vest și Nord-Est. După cum era de așteptat, regiunea București-Ilfov reprezintă elementul central al activităților de cercetare și inovare în România, 47% din cheltuielile totale di România în acest sector fiind efectuate în
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
constată că cea mai mare pondere a firmelor care au departamente distincte de cercetare-dezvoltare- inovare, o regăsim în București-Ilfov, urmând regiunile de Nord, Nord-Vest și Nord-Est. După cum era de așteptat, regiunea București-Ilfov reprezintă elementul central al activităților de cercetare și inovare în România, 47% din cheltuielile totale di România în acest sector fiind efectuate în această regiune 216. Constatăm că au un puternic avans în cercetare și inovare firmele de IT, produse chimice și petroliere, precum și cele care produc echipamente, mașini
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
era de așteptat, regiunea București-Ilfov reprezintă elementul central al activităților de cercetare și inovare în România, 47% din cheltuielile totale di România în acest sector fiind efectuate în această regiune 216. Constatăm că au un puternic avans în cercetare și inovare firmele de IT, produse chimice și petroliere, precum și cele care produc echipamente, mașini electrice, fiind defavorizate firmele care se ocupă de textile și îmbrăcăminte, cauciuc, mijloace de transport, produse alimentare. În detaliu, literatura de specialitate evidențiază că eforturile inovative ale
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sunt concentrate pe: noi produse (34,87%), noi tehnologii (26,29%), noi abordări manageriale și de marketing (15,92%), reînnoirea sistemului informațional (13,77%), pregătirea și perfecționarea propriilor resurse umane (13,46%)217. În ceea ce privește inovațiile, cele mai multe se manifestă în domeniul inovării de procese și de metode, și mai puțin de produse noi. Ilustrative sunt în acest sens, datele publicate de Institutul Național de Statistică, defalcate pe sectoarele industriei și serviciilor. Tabelul nr. 5.5. Ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de procese și de metode, și mai puțin de produse noi. Ilustrative sunt în acest sens, datele publicate de Institutul Național de Statistică, defalcate pe sectoarele industriei și serviciilor. Tabelul nr. 5.5. Ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu inovare de produse în cifra de afaceri totală a întreprinderilor inovative la nivelul anului 2008 Produse neschimbate Produse noi sau semnificativ îmbunătățite, noi pentru întreprindere Produse noi sau semnificativ îmbunătățite, noi pentru piață Industrie 32% 21,6% 8,4% Servicii 34
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Produse neschimbate Produse noi sau semnificativ îmbunătățite, noi pentru întreprindere Produse noi sau semnificativ îmbunătățite, noi pentru piață Industrie 32% 21,6% 8,4% Servicii 34,8% 12,8% 6% Sursa: Institutul Național de Statistică, Cap. 13: Știință, tehnologie și inovare, p. 107 Firmele din România nu percep importanța de a întreține un departament de cercetare-dezvoltare-inovare, dar au în vedere necesitatea de a investi în acest sector. Studiile realizate evidențiază că, firmele care investesc în inovații se clasifică în cinci categorii
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Patru din cinci euro investiți în acest sector provin din fonduri proprii, iar creditările cu un astfel de obiect sunt extrem de puține. Finanațările proprii nu depășesc nici ele 3% din cifra de afaceri 218. Tabelul nr. 5.7. Întreprinderi cu inovare tehnologică, beneficiare ale unor finanțări publice Orice fel de fonduri publice Fonduri de la autorități locale și regionale Fonduri de la Guvern Fonduri europene Fonduri din Programul cadru 7 Industrie 10,4% 2,8% 5,5% 5,5% 1,8% Servicii 8
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Fonduri de la Guvern Fonduri europene Fonduri din Programul cadru 7 Industrie 10,4% 2,8% 5,5% 5,5% 1,8% Servicii 8,7% 3% 3,5% 5,1% 2% Sursa: Institutul Național de Statistică, Cap. 13: Știință, tehnologie și inovare, p. 107 Prezența în România a unor companii multinaționale, cu deschidere spre dezvoltarea sectorului cercetare, inovare, care au deschis departamente de cercetare și inovare proprii (Renault, Siemens, HP, Intel WIPRO) este salutară. Un rol important în dezvoltarea unui comportament inovativ
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
5% 5,5% 1,8% Servicii 8,7% 3% 3,5% 5,1% 2% Sursa: Institutul Național de Statistică, Cap. 13: Știință, tehnologie și inovare, p. 107 Prezența în România a unor companii multinaționale, cu deschidere spre dezvoltarea sectorului cercetare, inovare, care au deschis departamente de cercetare și inovare proprii (Renault, Siemens, HP, Intel WIPRO) este salutară. Un rol important în dezvoltarea unui comportament inovativ al întreprinderilor românești l-ar putea avea promovarea programelor de formare și perfecționare continuă. Din păcate
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
3% 3,5% 5,1% 2% Sursa: Institutul Național de Statistică, Cap. 13: Știință, tehnologie și inovare, p. 107 Prezența în România a unor companii multinaționale, cu deschidere spre dezvoltarea sectorului cercetare, inovare, care au deschis departamente de cercetare și inovare proprii (Renault, Siemens, HP, Intel WIPRO) este salutară. Un rol important în dezvoltarea unui comportament inovativ al întreprinderilor românești l-ar putea avea promovarea programelor de formare și perfecționare continuă. Din păcate, doar 1,3% dintre românii angajați în întreprinderile
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sporirea activității inovative a întreprinderilor românești vizează orientarea lor către activități inovative și de cercetare proprii, printr-o schimbare profundă de paradigmă: prin reorientarea dinspre strategia achizițiior de tehnologii noi pri importuri, spre dezvoltarea unor departamente proprii de cercetare și inovare, capabile să inducă un comportament inovativ propriu. Așadar, întreprinderile mici și mijlocii din România au potențialul necesar pentru a deveni inovative, dar mediul economic actual, suprapus pe criza economică din prezent acționează ca o frână pentru potențialul lor inovativ. Revigorarea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
224. Aceste date au rolul de a avertiza România să nu transforme statutul său din punct de vedere geografic de periferie a Uniunii Europene, într-unul și la nivel economic. Un element încurajator vine din analiza nivelului indicelui european al inovării. Operând cu "european innovation scoreboard", constatăm că, dacă în anul 2005 se preconizau nu mai puțin de cincizeci de ani pentru ca România să ajungă din urmă statele care se situează la nivelul mediei europene, începând cu anul imediat următor România
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
23,3% în anul 2008). Există în continuare o dependență a sectorului privat în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării de fondurile publice destinate aceluiași sector, semn clar de inconsistență a firmelor private în general, dar și de absență a conștientizării acestora în ceea ce privește importanța inovării și a existenței departamentelor de cercetare proprii. Acestea sunt motivele principale pentru care nu ne putem aștepta ca în viitorul apropiat balanța, dezechilibrată în ceea ce privește ponderea fondurlor publice și a celor private, să tindă spre echilibru. Lipsa fondurilor private este suplinită
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
triplat, totuși, în prezent, ocupăm penultimul loc în Uniunea Europeană, deoarece numai 42% dintre gospodăriile românești au conectivitate la internet 229. La distanță de patru ani, punctele nevralgice ale sistemului de educație și cercetare au rămas aceleași. Optimizarea relației dintre cercetare-dezvoltare- inovare este în legătură cu stabilirea priorităților pentru acest sector: Creștere gradului de sofisticarea al cumpărătorului român. Având ca premisă limita redusă a venitului său, cumpărătorul român se caracterizează printr-un grad redus de sofisticare, astfel încât atractivitatea sa față de inovații este limitată. Din
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]