6,649 matches
-
Romanul e primit bine de critică și autorului i se prevede o fructuoasă carieră de prozator. "Romanul d-lui G. Călinescu - zice Pompiliu Constantinescu - este unul din cele mai bune romane din ultima vreme. De o construcție sigură, cu o intuiție socială și psihologică de solid realism, de un adevăr sufletesc adânc și de nuanțe sufletești revelatoare - Enigma Otiliei se clasează printre operele de întîia mână ale epicei noastre urbane." 1939 Editează cursul de poezie ținut la Universitatea din Iași: Principii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Apare sepulcrala umbră ("Ascultați...! marea fantomă face semn... dă o poruncă..."), poetul o întreabă, în cel mai potrivit spirit romantic, dacă are în fața sa pe Mircea, și printr-o noroasă intuiție muzicală, ca într-o conjurație de duhuri, răspund apele Oltului: Mircea! îmi răspunde dealul; Mircea! Oltul repetează, Acest sunet, acest nume valurile îl primesc, Unul altuia îl spune, Dunărea se-nștiințează, Ș-ale ei spumate unde către mare îl pornesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
parodii, oratorice, sentențioase, alcătuite toate după același program simplist: o expoziție a situației, o cuvântare, de obicei la un "benchet", și o încheiere epică în maximă viteză. Cu toate că nici una din aceste legende nu rezistă, Bolintineanu e întîiul versificator român cu intuiția valorii acustice a cuvântului. El are un fonetism studiat care traduce ideea poetică direct, fără asociații plastice. Vestitele versuri: Un orologiu sună noaptea jumătate, În castel la poartă oare cine bate... surprind prin un ce horcăit, cavernos, printr-o cadență
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Epoca permitea coloarea. Scena în care vătafii joacă menuet, cotilion, valț, ecosez în vestminte orientale și cu papuci în picioare, dînd-o apoi în danțuri autohtone; pristoleanca, chindia, ca la ușa cortului, e din cele mai pitorești. Pe alocuri Filimon are intuiții balzaciene, precizia topografică, realismul fantastic. Figura de bricabracoleur a lui Kir Costea e proiectată pe un fundal minuțios. De asemenea amănunțită este imaginea camerei lui Păturică, viitor câmp de acțiune al ciubucciului. Ca analist, Filimon este însă mediocru. El recurge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
emoția dimensională și ingenuu lirică a lui Dinicu Golescu. "La toate bisericile se află joc de clopote, adecă mai multe măiestrit așezate, cât, trăgîndu-se, fac o armonie așa de jalnică, pare că-ți sfâșie inima..." Totuși, un instinct formal, o intuiție a fenomenalității estetice există embrionar: "Închipuie-ți la Roma o piață imensă, rotundă, de ambe părți încercuită de portice gigantice, suportate de patru sute de coloane maiestoase și supramuntate cu două sute de statui colosale"; "Pe Tamisa proprie ca prin o pădure
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de sfială care la ardeleanca Mia se socotește a veni dintr-o educație sănătoasă și necomplicată. Fără a fi un mare romancier, Duiliu Zamfirescu merită elogii pentru fineța unor analize, pentru crearea atmosferei mondene, în fine, pentru sobrietatea stilistică și intuițiile lui în legătură cu tehnica romanului. N. PETRAȘCU, ANGHEL DEMETRIESCU, GRAMA, LAERȚIU Lui N. Petrașcu i se datorește un roman uitat, Marin Gelea, care e cu totul în spiritul Duiliu Zamfirescu. Eroul, poet și arhitect (nu altul decât Mincu), e rău impresionat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ce se-ntindeau în depărtare Trecând în curte la vecini. Îl luam în brațe pe d-o parte, Iar pe de alta draga mea; Ne atingeam la vârf de deget... Copacu-atît de gros era... Se pot urmări la Teleor numeroase intuiții, poezia creionată pe sentimentul plictisului provincial, parodia cu umor plastic, tabloul parnasian și "tradiționalismul" în felul înțeles mai târziu de Mateiu I. Caragiale și chiar de I. Pillat: Cu antereu-n flori, pe scaun șeade, Cu briciu-i de mărgean Bărbierbașa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Totuși figura lui Tănase Vasilescu Lumînăraru, omul care nu știe să scrie și care poartă ochelari ca să evite infirmitatea de a nu înțelege slova scrisă, izbutind cu toate acestea a-și cuceri o bună poziție în viață, reprezintă o frumoasă intuiție. Valoarea reală a romanului e de a fi o proză superioară. Un om cu suflet clocotitor de idei și pasiuni, un om inteligent și neprihănit totdeodată, plin de subtilitate, de pătrundere psihologică, dar și naiv, cu inocențe de poet, vorbește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de fapt un "mister" și unica piesă română veritabil mistică. Surprinzător este doar punctul de plecare al misticii. Un biet arhivar cultivă, ironizat de toți, un cal de curse rebegit, învinge și devine pentru toți un vizionar, un om cu intuiții divine, în fața căruia soția se prosternă religios. Un solid succes, meritat și acesta, a avut comedia Titanic-vals de Tudor Mușatescu, în care se produce tot un om umil și de treabă, Spirache, funcționar la prefectură și câștigător pe negândite a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
platonician, admițând ca mijloc de investigație delirul, căruia îi spune pitoresc "cunoaștere luciferică". Obiectul metafizicianului este "misterul", deci ilogicul, și modul de expresie mitul. Mult datorește fără îndoială filozoful lui Goethe. El, inspiratul, e un geniu, un "daimonion", capabil de intuiții revelatoare. Cosmologia lui Blaga, în ciuda termenilor schimbați (poetul e un mare căutător de expresii inedite, uneori până la beția de cuvinte), rămâne și ea platoniciană. Demiurgul (Marele Anonim) are vocația toturilor divine, cum am zice a lumilor perfecte. Dar ca să nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tinzând la construcție. Adrian Marino e mai ales un eseist, curios și malign, mare scotocitor de cărți, cu un stil intelectual și acut, încă de pe acum, de excursie livrescă. G. Mărgărit, înclinat mai mult spre lirică, pune în articole critice intuiție fantastică și expresie amănunțit plastică. G. Ivașcu s-a dedicat tehnicii jurnalistice. REFERINȚE CRITICE ă...î Nu se poate să nu recunoaștem în această lucrare un caracter de monumentalitate nu numai tehnică, iconografică, informativă, într-un cuvânt, nu numai de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
puțin avizat și de un gust capricios. G. Călinescu aducea pentru prima dată în istoriografia literară română și cred că și universală o personalitate deosebit de înzestrată în percepția fenomenului literar din nu importă ce etapă istorică și ce loc, o intuiție care trebuie pusă fără îndoială și pe seama instinctului său creator nativ, dar și pe seama unei exemplare culturi și a unei foarte întinse experiențe. Romancier de uimitoare resurse, poet, dramaturg, eseist delectabil, G. Călinescu poseda teoretic și practic toate mijloacele înfăptuirii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la o activitate deosebit de complexă, cea a ameliorării genetice a peștilor. Cercetarea științifică din acest domeniu este destul de dificilă pentru că ameliorarea se realizează prin schimbarea generațiilor, fiind un proces de durată iar experimentul care trebuie să verifice ipoteza rezultată din intuiție și deducție matematică este deosebit de dificil. Din fericire, volumul imens de lucru depus pe perioada a două decenii (1988 - 2008) susținut cu perseverență, pasiune și profesionalism i-au oferit autorului satisfacția atingerii visului de o viață, și anume obținerea unui
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
perioade de muncă obositoare, fără ca soluția să apară. Este o fază de așteptare 18 tensională, când are loc distanțarea de problemă, de tiparele anterioare, producându-se noi combinații de imagini și idei. Pe baza jocului liber al imaginației și al intuiției euristice are loc înțelegerea problemei, pregătindu-se cea de-a treia fază. 3) Iluminarea sau apariția bruscă a ideii, a soluției, prin comutarea ideilor și prescurtarea raționamentelor. Orientarea către o altă activitate, plimbările și hobby-urile facilitează inspirația. 4) Verificarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care le pune în joc. Motivația pentru investigarea problemei crește, în ciuda eșecului tentativelor de rezolvare. B) Faza rezolvării intuitive - este etapa în care eforturile conștiente de rezolvare a problemei sunt, temporar, suspendate. în acest moment capătă importanță o serie de intuiții, ipoteze produse în prima fază, dar neglijate pe considerentul că nu slujesc rezolvării problemei. Prelucrările inconștiente ale acestor intuiții considerate produse laterale ale gândirii duc la soluția corectă, care apare brusc în câmpul conștiinței. C) Faza verbalizării rezolvării intuitive - constă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este etapa în care eforturile conștiente de rezolvare a problemei sunt, temporar, suspendate. în acest moment capătă importanță o serie de intuiții, ipoteze produse în prima fază, dar neglijate pe considerentul că nu slujesc rezolvării problemei. Prelucrările inconștiente ale acestor intuiții considerate produse laterale ale gândirii duc la soluția corectă, care apare brusc în câmpul conștiinței. C) Faza verbalizării rezolvării intuitive - constă în exprimarea discursivă, verbală, a soluției obținute. D) Faza formalizării rezolvării reale - constă în exprimarea logico-matematică a soluției obținute
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
capacitatea de a defini, imaginația creatoare, originalitatea, ingeniozitatea și independența gândirii, capacitatea de a gândi abstract și de a efectua raționamente în lanț, nonconformismul în idei, inventivitatea, capacitatea combinatorie și de a sesiza cu ușurință relațiile esențiale, spiritul critic, inițiativă, intuiție și deschidere spre experiență, atitudine interogativă, perseverență, încredere în sine, nivel de aspirație ridicat, dorință de prestigiu, tendința de dominare, idei întreprinzătoare, neașteptate, ieșite din comun. Instituirea cultivării și stimulării creativității ca o cerință majoră a școlii implică, pe lângă cunoașterea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
literar, critica modernă a reacționat prin două atitudini fundamental diferite. Prima proclamă inutilitatea unei analize metodice, atât pentru că genurile literare, cu întreaga lor sistematică, constituie o ficțiune - și o iluzie - cât și pentru că opera este o unitate indecompozabilă, accesibilă doar intuiției. Pe urmele lui Croce și ale impresioniștilor, mai mulți teoreticieni, printre care recent Gaétan Picon (L'écrivain et son ombre, Paris, 1953) restrâng rolul criticii la sugestia inefabilului, văzând în operă ün mister care trebuie repetat, ba chiar potențat, în
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
de remarcat că, până aici, cele două direcții critice merg paralel, în sensul că amândouă văd în operă o enigmă, nu o organizare rațional normată prin care să se imite (mimesis) realitatea. Deosebirea apare atunci când se pune problema abordării enigmei: intuiției pure, i se opune cunoașterea sistematică, progresivă, scientifică atât în sensul că se sprijină pe metode exacte cât și în sensul că presupune existența obiectivă, dincolo de labilitatea fenomenului literar, a unei organizări interne riguroase, fie intenționată de autor, conștientă, fie
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
fi apărut altele cu totul noi. Statistica, gramaticile generative, teoria informației, semiotica, semantica, amplu tratate 26 în cercetarea lingvistică a ultimilor ani, influențează evident poetica (și teoria literară) în sensul ca măresc ori rafinează "modelul fonologie" oferit de praghezi, ori intuițiile extraordinare, dar încă imprecise, ale formaliștilor ruși, sau ale celorlalți predecesori direcți ai lui Wellek și Warren. Pentru a nu intra aici în amănunte, dincolo de unele observații deja formulate, am încercat să prezentăm altele, într-un corp de note suplimentare
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
frecvență redusă, sunt populare, regionale, familiare, învechite, mărci care le fac incompatibile cu limbajul științific (și juridic). S-au făcut câteva sugestii privind premisele semantico-pragmatice și sintactice ale acestor lexicalizări și ale valențelor lor sinonimice (de exemplu, au fost verificate intuițiile că adverbele nesufixate de mod cu un adjectiv omonim sunt preferate lexicalizărilor prin expresii adverbiale, că sintagmele în chip + adjectiv tind să devină sinonime arhaizante ale construcțiilor cu în mod, că expresiile lexicale adverbiale într-un mod + adjectiv ocupă, în
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
au adus mai multe critici. Una dintre ele se referea la faptul că animismul ignoră credința într-o putere spirituală, alta decât sufletul/spiritul, dar și în existența unor veritabile figuri celeste. III.2. Wilhelm Schmidt autorul austriac pleacă de la intuiția lui andrew lang privind existența Marilor Zei. Wilhelm Schmidt Îi acceptă teoria, însă înțelege că nu o poate argumenta decât „printr-o metodă istorică solidă care să permită distingerea și clarificarea stratificărilor istorice în așa-numitele culturi primitive”. În primul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
posibilitatea de abordare creștin-ortodoxă a vieții și operei lui Eminescu, încheindu-se astfel: „Ne place sau nu, Eminescu n-a fost un credincios creștin (deși va fi avut în comun cu creștinismul în resorturile intime ale personalității sale acuitatea metafizică, intuiția organicului, reverența față de tradiție sau vocația mărturisitoare). Dar Eminescu rămîne Eminescu, așa cum a fost. Geniul artistic (mai ales pe fondul de dezangajare religioasă al modernității) poate să-și asume sau nu, într o măsură sau alta, creștinismul aceasta stă în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care I.E. Torouțiu o consideră definitivă și indiscutabilă este cea din versul 50 (în loc de Ce din frunze îți doinește). I.E. Torouțiu susține fără rezerve forma frunză (manuscrisele nu ne dau soluții, finalul cuvîntului fiind greu lizibil), considerînd-o una dintre acele «intuiții formidabile» ale lui Ibrăileanu. Expresia este reluată la singular, după Ibrăileanu, în edițiile G. Călinescu și de Gr. Scorpan. O respinge D.R. Mazilu și o respinge Perpessicius, motiv pentru care nu s-a impus, textul lui Perpessicius devenind dominant după
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Capital"), Câți bani se învârt la ora actuală în "industria manelelor"? ("Capital"), Lumea toată a început să se învârtă în jurul acestei probleme ("Capital"), Mă învârt în jurul cozii (G. Liiceanu, U.I.). Nici pentru variantele de prezent ale verbului a reanima intuiția diferenței semantice nu e confirmată. E drept însă că, în textele avute în vedere, ocurențele sunt doar două: o formă de prezent slab − Avem nevoie de un înger păzitor care să reanimeze instinctul libertății (A. Pleșu, Despre îngeri) − și una
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]