6,359 matches
-
Bogdan-Pitești plonjează într-o mitologie senzuală, de rafinament decadent, cu rituri orgiastice, cruzimi orientale și mistere sesizabile în spectrul unei sensibilități decadente: "Ne vin în minte toate riturile mitice, toate felurile de a venera pe Saturn, pe Cybela, pe Ceres Matricea Universală: sacrificii sângeroase, rituri sensuale, rituri bestiale"505. În cele din urmă, trebuie să conceadă că nimic din toate acestea nu se află în tabloul cuminte al pictorului. În schimb, în ceea ce privește o altă pictură a acestuia, Prometheu, criticul face o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
teoretizările menționate mai sus - participare politică, apartenență asociativă sau implicare comunitară - problema comună este cea a implicării voluntare a indivizilor în furnizarea a ceea ce economiștii numesc bunuri publice. Printr-o astfel de abordare, putem încadra problematica generală a participării în matricea conceptuală a acțiunii colective. Problema fundamentală a acțiunii colective, așa cum a fost ea formulată inițial de Olson (1966), este realizarea unui nivel satisfăcător de participare în furnizarea bunului public, admițând că motivațiile pentru defecțiune (free riding) sunt serioase. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
monitorizare a furnizat date despre analize ale situației, strategii, planuri de acțiune, programe și proiecte, precum și inițiative legislative cu privire la fiecare dintre cele 49 de subobiective strategice PNAinc în îndeplinirea căruia deține responsabilități de implementare. Practic, datele colectate au format o matrice de 20 de instituții centrale × 5 tipuri de acțiuni × 49 subobiective PNAinc. Analiza acestor date a fost structurată pe tipurile de acțiuni instituționale. Rezultatele monitorizării Analize ale situației În perioada de referință, 2002-2004, instituțiile selectate au realizat sau au actualizat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
materiei de studiat în secvențe educaționale; -construcția de probe de evaluare, în funcție de obiectivele educative, în termeni operaționali, pentru fiecare secvență și eventual a unei probe inițiale și a uneia finale; -aplicarea probelor după fiecare secvență și introducerea datelor într-o matrice cu dublă intrare (orizontal fiind trecute numele elevilor, vertical obiectivele urmărite, iar în căsuțele rezultate nivelul de realizare a obiectivelor de către fiecare elev); 1.De-a lungul timpului, rezultatele experimentelor au fost prezentate pe larg în zeci de studii publicate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Numește un coleg cu care ai merge la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la film”. Modalitățile de organizare a datelor rezultate din aplicarea testului sociometric sînt matricea sociometrică și sociograma (individuală sau colectivă). Matricea sociometrică constă într-un tabel cu două intrări, care sintetizează opțiunile subiecților. Pe verticală și pe orizontală sînt notate numele subiecților în ordine alfabetică (sau un număr asociat numelui), iar opțiunile se înregistrează
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la film”. Modalitățile de organizare a datelor rezultate din aplicarea testului sociometric sînt matricea sociometrică și sociograma (individuală sau colectivă). Matricea sociometrică constă într-un tabel cu două intrări, care sintetizează opțiunile subiecților. Pe verticală și pe orizontală sînt notate numele subiecților în ordine alfabetică (sau un număr asociat numelui), iar opțiunile se înregistrează în căsuțele corespunzătoare celor nominalizați („+” pentru preferințe
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
următoarele semnificații: persoanele care au întrunit un număr mare de preferințe sînt „populare” - cel puțin în ceea ce privește activitatea vizată, cele care întrunesc un număr mare de respingeri sînt respinse, iar cele care nu sînt nici preferate, nici respinse (în dreptul lor, în matricea sociometrică apare cifra 0) sînt izolate. Exemplu Dacă testul sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în matricea sociometrică apare cifra 0) sînt izolate. Exemplu Dacă testul sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică ar fi următoarea: Exemplu Pe baza matricei sociometrice anterioare, sociogramele colective pentru grupul de elevi pentru preferințe, respectiv respingeri vor arăta ca în figura de pe pagina alăturată 1: 1.Toate figurile, inclusiv cele care ilustrează indici sociometrici, sînt realizate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Exemplu Dacă testul sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică ar fi următoarea: Exemplu Pe baza matricei sociometrice anterioare, sociogramele colective pentru grupul de elevi pentru preferințe, respectiv respingeri vor arăta ca în figura de pe pagina alăturată 1: 1.Toate figurile, inclusiv cele care ilustrează indici sociometrici, sînt realizate prin intermediul programului de prelucrare a datelor sociometrice SociometryPro
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
parcurgerea mai multor etape (Evans, 1985; Crocker și Algina, 1986; Radu, 2000): -Stabilirea scopului probei (diagnostic sau prognostic) determină structura și conținutul acesteia. -Selectarea conținuturilor și a obiectivelor corespunzătoare ce vor fi vizate prin intermediul testului este sintetizată într-un tabel/matrice de specificații (Crocker și Algina, 1986; Radu, 2000). Acest tabel de specificații include pe verticală conținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele taxonomiei lui Bloom (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea discriminatorie se referă la relația non-corelațională cu teste ce măsoară alte constructe decît cel studiat. Matricea centralizatoare include corelații între teste care măsoară aceeași trăsătură, care măsoară trăsături diferite și corelații între acestea din urmă în cazul utilizării unor metode diferite de măsurare (vezi, pentru exemple, Anastasi, Pentru a aprecia validitatea globală a unui test, este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ori mai mare decît numărul de variabile observate analizate sau de minim 100 de subiecți (de regulă, sînt preferate loturi de peste 200 de subiecți). 2.Adecvarea variabilelor în modelul factorial. Această condiție se verifică prin trei metode: -Inspectarea vizuală a matricei corelațiilor dintre variabile; dacă nu există corelații (peste .30) între variabile sau anumite seturi de variabile, atunci analiza factorială nu este indicată. Ne așteptăm ca variabilele care corelează s. se regăsească în același factor, iar variabilele care nu corelează să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
factor, iar variabilele care nu corelează să se distribuie în factori diferiți. -Testul Barlett de sfericitate (rezultatele la acest test trebuie să fie semnificative). Dacă variabilele ar corela doar cu ele însele și nu ar corela deloc cu celelalte, atunci matricea de corelații ar fi o matrice-identitate ce ar avea1 pe diagonală și 0 în rest. Testul Barlett verifică ipoteza conform căreia matricea de corelații este o matrice-identitate, iar un rezultat semnificativ la acest test conduce la concluzia că matricea de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fie semnificative). Dacă variabilele ar corela doar cu ele însele și nu ar corela deloc cu celelalte, atunci matricea de corelații ar fi o matrice-identitate ce ar avea1 pe diagonală și 0 în rest. Testul Barlett verifică ipoteza conform căreia matricea de corelații este o matrice-identitate, iar un rezultat semnificativ la acest test conduce la concluzia că matricea de corelații diferă de o matrice-identitate (ceea ce este de dorit). -Testul KMO (Kaiser-Meyer-Olkin) de măsurare a adecvării eșantionului de itemi pentru modelul factorial
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
atunci matricea de corelații ar fi o matrice-identitate ce ar avea1 pe diagonală și 0 în rest. Testul Barlett verifică ipoteza conform căreia matricea de corelații este o matrice-identitate, iar un rezultat semnificativ la acest test conduce la concluzia că matricea de corelații diferă de o matrice-identitate (ceea ce este de dorit). -Testul KMO (Kaiser-Meyer-Olkin) de măsurare a adecvării eșantionului de itemi pentru modelul factorial: valorile acestuia trebuie să fie peste .50, în caz contrar nefiind indicată aplicarea analizei factoriale. De altfel
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și Sofroniou, 1999; apud Field, 2002). Testul KMO este calculat atît pentru verificarea adecvării tuturor variabilelor la model, cît și pentru verificarea adecvării fiecărei variabile (Field, 2002). În ultimul caz, valorile KMO sînt de fapt coeficienții de pe diagonala principală a matricei antiimagine a corelațiilor, iar aceștia trebuie să fie peste .50 (în caz contrar, variabila respectivă trebuie înlăturată din modelul factorial și refăcută analiza factorială). 3.Evitarea multicoliniarității și a singularității (singularity). Multicoliniaritatea se referă la corelațiile foarte ridicate (peste .80
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și refăcută analiza factorială). 3.Evitarea multicoliniarității și a singularității (singularity). Multicoliniaritatea se referă la corelațiile foarte ridicate (peste .80 sau .90) între variabile, iar singularitatea se referă la variabilele perfect corelate. Verificarea acestei condiții se face prin calcularea determinantului matricei de corelații, iar valoarea acestuia trebuie să fie peste .0001; în caz contrar, există multicoliniaritate sau singularitate și trebuie ca în matricea de corelații să identificăm variabilele între care există corelații peste .80 pentru a proceda la eliminarea uneia (sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
între variabile, iar singularitatea se referă la variabilele perfect corelate. Verificarea acestei condiții se face prin calcularea determinantului matricei de corelații, iar valoarea acestuia trebuie să fie peste .0001; în caz contrar, există multicoliniaritate sau singularitate și trebuie ca în matricea de corelații să identificăm variabilele între care există corelații peste .80 pentru a proceda la eliminarea uneia (sau mai multora) dintre aceste variabile. 4.Existența unor relații liniare între variabilele observabile. 5.Variabilele sînt măsurate prin scale Likert, scale de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de obținere a analizei factoriale în SPSS este: Trecem itemii C1-C14 din partea stîngă în cîmpul din dreapta, Variables. Activăm butonul Descriptives. Opțiunile prezente aici ne permit verificarea condițiilor de aplicare ale analizei factoriale. În cîmpul Correlation Matrix bifăm opțiunile Coefficients (inspectăm matricea de corelații dintre variabile - condiția 2, metoda 1), Determinant (verificăm multicoliniaritatea și singularitatea - condiția 3), KMO and Barlett’s test of sphericity (verificăm adecvarea variabilelor pentru analiza factorială - condiția 2, metodele 2și 3), Reproduced (verificăm adecvarea modelului factorial teoretic la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pragul minim luat în calcul pentru saturațiile itemilor în factori este în general .30). Aceste opțiuni ne vor ajuta să vizualizăm mai bine soluția factorială găsită. Apoi clic Continue și OK. Prezentăm mai jos rezultatele obținute. Tabelul Correlation Matrix prezintă matricea corelațiilor dintre variabile; observăm că există mai multe seturi de corelații peste .30 (condiția 2, metoda 1), deci este indicată aplicarea analizei factoriale. Ne așteptăm ca variabilele care corelează puternic să se regăsească în același factor, iar cele care nu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
rezultă că nu există multicoliniaritate sau singularitate între variabile (condiția 3). Tabelul KMO and Barlett’s Test prezintă rezultatele la testele Barlett și KMO. Observăm că, pentru testul de sfericitate Barlett, c2 (91) = 773.218, p < .001 și, prin urmare, matricea de corelații diferă semnificativ de matricea-identitate în care variabilele nu ar corela între ele, fiind adecvate pentru factorizare (condiția 2, metoda 2). Valoarea KMO = .817 caracterizează setul de variabile ca fiind foarte bun pentru analiza factorială (condiția 2, metoda 3
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
conturarea unei imagini generice asupra genezei și evoluției meandrice a conștiinței naționale în rândul românilor transilvăneni. Geneza ideii naționale ca sâmbure al conștiinței de sine românești a avut o naștere laborioasă, pe fructul căreia s-a impregnat stigmatul condițiilor specifice matricei socio-politice și istorice a Transilvaniei secolului al XVIII-lea. O naștere căznită, moșită fiind de arbitrariul unor interese exogene politicile curții austriece de a-și extinde autoritatea imperială, în contra puterii nobiliare maghiare și a celorlalte națiuni politice a căror uniune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței naționale din mult mai difuza conștiință de neam, urmată de precizarea sa graduală în matricea social politică și istorică a Transilvaniei secolului al XVIII-lea, ar putea arăta ca în figura de mai jos. Figura 2. Geneza și evoluția conștiinței naționale la românii transilvăneni Sursa: elaborare proprie după D. Prodan (1984) și L. Blaga (1995
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai sinuos, cu coborâșuri și urcușuri succesive. Simplificând la maximum, evoluția naționalismului românesc poate fi transpusă în următoarea cascadă: a) patriotism civic pre-naționalist, specific luminismului românesc, localizat temporal de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până spre revoluțiile pașoptiste. În cadrul acestei matrici a luat naștere ideologia națională a Școlii Ardelene "proto-naționalismul" românesc care, odată însămânțată de către dascălii transilvăneni dincolo de arcul carpatic s-a prins a forma ideologia propriu-zis naționalistă; b) naționalism democratic liberal, exprimat în toiul mișcărilor pașoptiste; c) naționalism etnic herderian
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică a Țării Românești. Însă, lansând în circulație idei manifest naționaliste care revendicau refacerea unității politice pierdute a românimii, Aaron a inițiat primele tentative de ieșire din paradigma provincialismului regional. Eforturile sale s-au înnodat, pe de o parte, în matricea intelectuală și istoriografică a Școlii Ardelene, iar la celălalt capăt, de militantismul mesianic al romanticilor pașoptiști. Florian Aaron, în Idee repede, chiar dacă este încă înrădăcinat în paradigma Școlii Ardelene, reprezintă totuși placa turnantă înspre romantismul pașoptist. Dislocarea completă din cadrul latinist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]