6,183 matches
-
care le uneau cândva pe cele două. Ea a distrus definitiv influența publică exercitată de sindicate: legile care limitau capacitatea liderilor de a organiza greve au fost nu doar promulgate, ci și aplicate În curțile judecătorești. Într-o confruntare cu miză simbolică din 1984-1985, care a pus față În față statul Înarmat și o comunitate condamnată de proletari industriali, Margaret Thatcher a zădărnicit efortul violent și pasionat al Uniunii Naționale a Minerilor, care Încerca să reziste deciziei guvernului de a Închide
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a echipei) nu a reușit să domolească entuziasmul fanilor. și mai grăitor, ieșirea Angliei din competiție nu a afectat numărul de telespectatori britanici la meciurile care mai rămăseseră de disputat (Între state mici ca Portugalia, Olanda, Grecia și Cehia), fără miză pentru fanii britanici. Cu toată fervoarea meciurilor internaționale - steaguri fluturânde, lei dezlănțuiți pe blazoane și imnuri zbierate furibund de galerii -, obsesia generală de a urmări meciurile, orice meci, era mai importantă decât atașamentul partizan față de o echipă anume 5. La
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de pildă, compunerea în proză Autobuzul de Însurăței), C. publică în 1991 un roman inedit, scris la patru mâini, împreună cu comilitonul său Nicolae Iliescu, și intitulat Dodecaedru, distins cu Premiul Academiei Române. Ultimul Isus, magnificul (1995) ratează un pariu epic cu miză mare, recurent în arta (nu numai literară) a secolului al XX-lea: încercarea de a compune o contra (nu o anti-) Evanghelie modernă. Este scrierea în care C. își pierde total altitudinea ironică și vag malițioasă (de la care scriitorul își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
context este pusă în valoare contribuția lui la istoria cărților de școală. Incursiunile în viața culturală ardeleană V. le va continua prin încercarea de a reconsidera tipăriturile coresiene în totalitatea lor, dar mai ales din perspectiva semnificațiilor culturale (Coresi, 1985). Miza interpretării este de a demonstra că diaconul Coresi este un umanist: tipograf (ca Johannes Honterus și Heltai Gáspar), cărturar ca toți marii umaniștii europeni, receptiv la ideile noi, în special la cele ale Reformei, pe care le-a adaptat realităților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
sale teoretice, cât și ca activitate practică (schema 9). Schema 9. Definiția dimensiunilor și a proprietăților managementului resurselor umane (grila CORA-FISC a lui Bournois și Brabet 1993)<footnote Ibidem, p. 23. (*este vorba de ceea ce se poate denumi ca fiind „miză”, „domeniu de competiție”). footnote>. Inspirați de o serie de abordări mai noi, putem vorbi, în general, de necesitatea de a privi managementul modern ca „management inovativ” (denumit „antreprenorial”) și ca „exprimând o întreagă concepție despre om în spațiul social al
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
română veche (1987) beneficiază de pe urma efortului documentar al autorului. Începând din 1990, N., manager cu inițiative lăudabile în producția Editurii Scrisul Românesc, intră într-o zonă în care spiritul critic nu funcționează pe măsura intențiilor, având drept consecință supraevaluări cu mize naționaliste și localiste: susține caracterul literar al declarațiilor lui Tudor Vladimirescu, se străduiește să descopere frânturi de zicere artistică în relatările martorilor la evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul sau în scrisorile acestuia către soli, încearcă să restabilească adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
să te gândești la înțelegerea în mod particular literară și dragă Germaniei a peisajului evocator care-l satisface pe Bœklin"419. În același timp, pictura lui Loghi pierde din metafizicul picturilor lui Böcklin, din misterul și teatralizarea lor sumbră, pe măsură ce miza decorativă crește. Efectul acestui procedeu, în opinia criticului, este unul foarte interesat și neașteptat, consecința unei maniere "interpretative" de a vedea peisajul. "Aceea de a face apel înainte de toate la facultatea de judecată a celui care privește, în loc de a trezi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi instalată și jucată o altă piesă, așa cum o subliniază și Séverine Jouve: Această locuință se prezintă ca un teatru, un spațiu unde distincția între adevărat și fals este depășită, unde criteriile de autentic și apocrif nu mai sunt decât miza secundară a unei reprezentări permanente. Univers al spectacolului al cărui decor, făcând să dispară viața sub aparență, este scrupulos pus în scenă. Casa fin de siècle este o scenă, o piesă imposibilă compusă din trei pereți și deschisă asupra unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau menținerea comunismului în forme oculte - „neocomunism” sau „criptocomunism” etc. - s-a diminuat considerabil, îl putem evalua în funcție de rezultatele obținute în procesul de dezvoltare umană. Căci dezvoltarea umană, mai complexă și mai vastă decât simpla dezvoltare economică, a fost principala miză a confruntării dintre cele două sisteme (Pasti, 1995), chiar dacă, ideologic și adesea științific, ele au formulat-o, de-a lungul timpului, în alți termeni (Tismăneanu, 1998). Terenul pe care Occidentul dezvoltat a câștigat confruntarea cu lumea comunistă a fost cel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societatea postcomunistă dispunea de suficiente resurse financiare și de altă natură (energetice sau forță de muncă, de exemplu) pentru a finanța formarea unei clase naționale de capitaliști de talie globală. Foarte târziu, abia după un deceniu, a înțeles Occidentul această miză specială, continuare a confruntării politice anterioare a războiului rece. Gorbaciov fusese un utopist, care mai credea încă în potențialul socioeconomic al socialismului. Dimpotrivă, urmașii lui s-au dovedit a fi suficient de pragmatici pentru a opune unei clase de capitaliști
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Între aceste extreme, între Germania de Est, care s-a predat fără rezerve Germaniei Occidentale, și Rusia, care a forțat prin mijloace politice retragerea capitalului occidental, România s-a aflat la mijloc. Nu în sensul că ar fi reprezentat o miză a competiției între cele două mari forme de capital - cel occidental, dominant, și cel rusesc și asiatic în ascensiune -, ci în forma, mai puțin avantajoasă, de a fi fost neinteresantă și pentru unii, și pentru alții. Rezultatul a fost că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
iar ceilalți în una considerată „istorică”, în realitate ambele bine ancorate în prezentul postcomunist și protocapitalist al societății românești. Această confruntare politică se prelungește mult după 1997 și mai continuă și azi. Populația, pentru care această confruntare este lipsită de miză, a respins de fiecare dată guvernarea în funcțiune. După 1997, tranziția politică românească se complică însă, pentru că noul actor care intră în scenă, capitalul occidental în general și cel european în special, acționează, de asemenea, cu prioritate politic. Capitalul occidental
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt nevoiți să le plătească angajaților. O schimbare cu adevărat radicală în perspectiva conflictualistă o aduce sociologul francez Pierre Bourdieu. Teza reproducției sociale prin intermediul sistemului de educație ne arată că logica păstrării privelegiilor economice este, de fapt, o logică secundară, miza reală fiind conservarea supremației culturale a claselor dominante și a stratificării sociale existente. Educația este, în fapt, un joc de putere. Pentru a înțelege teza reproducției sociale, este necesar să expunem semnificația pe care Bourdieu o atribuie educației formale. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care a contribuit major la sintetizarea conștiinței de sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a identității colective) a fost constituit de prelungitele dispute istoriografice dintre cărturarii români și cei maghiari și austrieci. Miza disputei a fost originea, etnogeneza și continuitatea nord-dunăreană a românilor după retragerea aureliană din 271-275 e.n. S. Mitu (1997) conchide că prin luările de poziție ale Școlii Ardelene, care își găsesc încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai bune decât istoria și geografia Franței, în special istoria" (p. 333). Asumpția pe baza căreia este clădit întregul nostru demers este că teza emisă de E. Weber are o jurisdicție cognitivă nu doar în cazul specific francez. Una din mizele majore constitutive acestei cărți este aceea de a arăta că România se încadrează în cazuistica europeană, alături de modelul francez descris de E. Weber, în privința rolului educației școlare în procesul de construcție politică a statului național. Înainte de a examina relația triptică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cu toate că susținem posibilitatea principială a cunoașterii istorice de a ajunge la concluzii adevărate despre realitatea trecutului, pentru scopurile de față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată de lămurirea efectelor identitare ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată de lămurirea efectelor identitare ale discursului mnemonic difuzat pe calea literaturii didactice, reușita sa atârnând deci de succesul încercării de decodare semantică și de decriptare ideologică a acestui discurs despre trecut. 2.2. Analiza documentelor sociale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de emancipare naționale devine abia la Samuil Micu. Într-o formă aproape inamovibilă, această teză a continuității avea să definească una din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei colective românești. Pus în fața unei situații critice, în care miza era protecția limes-urilor romane în fața perforării lor de către hoardele năvălitoare ale popoarelor migratoare, Aurelian a fost nevoit să abandoneze provincia dacică, redefinind prin această concesie teritorială Dunărea ca hotar al imperiului, mult mai ușor de apărat. Însă, chiar dacă legiunile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tradiția cronicărească și învestită de către Samuil Micu cu funcția politică de teză-contrafort a identității latine a românității, teza continuității, sau a părăsirii administrativ-militare a Daciei, traversează întregul set de lucrări didactice din prima generație de manuale școlare. Având o puternică miză politică (în stabilirea priorității istorice pe teritoriul dacic între români și unguri) și fiind pe cale de consecință un foarte incandescent subiect de polemică, problematicii continuității i-a fost acordată o importanță monumentală. Aaron, de pildă, îi atribuie un subcapitol pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
își dovedea astfel, pe câmpul de bătălie, finalitățile naționale. "Scóla nu este un amfiteatru de esperiențe in anima vili", avertizează inspectorul. Și cum să fie pruncii creaturi lipsite de valoare pe care să se poate experimenta pedagogic la voie? Dimpotrivă, miza pedagogică pusă în joc în școală este însăși viitorul neamului, propășirea lui politică ori damnarea sa istorică. Tocmai din aceste rațiuni, școala trebuie să fie "un atelier de înălțare sufletéscă prin mijlóce sigure și probate deja" (Michailescu, 1888, p. 14
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
am arătat mai devreme, simpla demonstrare a continuității etnice sau caracteriale, a permanenței românești de-a lungul timpului, nu mai putea fi complet satisfăcătoare pentru noile vremuri în care noua statalitate forjată prin unirea din 1859 își căuta rădăcini istorice. Miza majoră s-a mutat de pe proclamarea continuității etnice pe probarea continuității statale, a permanenței statalității românești. Evacuarea aureliană a Daciei Traiane, prin retragerea administrației romane, a ocazionat organizarea politică a populației autohtone rămase locului. Statalitatea română își are originile în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea, nu reprezenta decât un simbol evacuat de orice putere politică reală. Antonescu nici nu s-a sinchisit să îl informeze pe rege că România a intrat în război de partea Germaniei naziste, alăturându-se acesteia în campania împotriva sovieticilor. Miza pentru care România s-a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de nord ca o compensație din partea Germaniei față de aliatul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național. Legea educației din 1924, care pe lângă inovația de a mări obligativitatea educației primare la 7 ani, a stipulat de asemenea unitatea învățământului public românesc: "Învățământul primar este unitar în tot cuprinsul țării" (art. 5, cf. Bunescu, 2004, p. 187). Miza supremă a reformelor a fost omogenizarea celor patru sisteme și tradiții educaționale ale fiecăreia dintre provinciile României Mari, ca fundație a unității morale, spirituale și politice a întregii națiuni române. Scopul primordial al politicilor educaționale inițiate de autoritățile române în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
copiilor în spiritul patriotic. Secțiunile anterioare au aruncat suficientă lumină asupra interesului major arătat de statele naționale în educație, motiv pentru care zăbovirea excesivă asupra acestui aspect nu este oportună. Unul dintre motivele pentru care educația a devenit o majoră miză națională a fost "mitul socializării", i.e., importanța covârșitoare atribuită educației primare, în timpul copilăriei, în dezvoltarea personalității adulte (Ramirez și Boli, 1987, p. 10). Secretul creșterii patrioților adulți rezida, așadar, în socializarea lor adecvată, prin instilarea valorilor naționale care le va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotism, descărcând-o de umplutura sa naționalistă pentru a fi reîncărcată cu o semantică socialistă. Scânteia s-a făcut purtătoarea noilor idei sovietice în spațiul românesc, publicând în foileton studiul lui N. Baltiiski "Despre patriotism" (1945, nr. 253, 254, 255). Miza jucată este dublă: mai întâi, aceea de a demonta acuzația formulată împotriva comuniștilor cărora li se impută lipsa de patriotism; a doua este de a denunța vechiul patriotism naționalist ca pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]