6,309 matches
-
cu una cu două, măcar că nu sunt În ea nici averi, nici merinde” (C. Negruzzi); - subordonata consecutivă urmează Întotdeauna după regenta ei și se desparte, În general, prin virgulă de aceasta: „I-oi face eu cumătrului una, de și-a mușca labele (I. Creangă). O atenție deosebită trebuie acordată propozițiilor incidente, intercalate Într-o frază, care se despart prin virgulă sau linii de pauză: „Ia citește-mi-o și mie, zise Grigoriță cum stătea cu fața-n sus și căsca, să
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
era veninos, se tăia carnea de pe locul mușcăturii și se ardea rana cu fierul Înroșit. Mușcătura se spăla cu apă rece În care au fost ținute frunze de alun, lapte dulce fiert și se ungea cu mujdei de usturoi. Cel mușcat de șarpe trebuia să bea mult lapte dulce fiert. Legători cu frunze de alun muiate În apă, cu caș dulce, cu leuștean sau cu piele de șarpe, muiată În apă fiartă sau cu piele de năpârcă. Rana se mai afuma
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
i se face respirație artificială. Se fac frecții cu apă rece și oțet În dreptul inimii, la tâmple, pe față și la Încheieturile mâinilor. Bolnavul este strâns puternic de degetul mic, Înțepat cu acul În degetul mic de la mâna stângă sau mușcat de degetul respectiv. Se Înțeapă buricele degetelor de la mâini, ca să curgă sânge. Este tras de nas, de urechi, i se trage limba afară din gură de 2-3 ori, ca să n-o Înghită și să se sufoce. I se dă să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să presari dinții; mestecat cu miere, unge dinții. Dintr-un manuscris de la Începutul secolului al XVIII-lea, nedatat. Pentru gura omului : trandafir să usuci și să-l pisezi ca făină și să presari dinții. De mușcătura de șarpe: de Îl mușcă la picioare sau la mână, să-i Îngroape picioarele În pământ, să stea o zi și să bea lapte acru. De săgetătură: să opărești brânză, să pui la rană. Când turbează omul: fiere de porc pe gură să bea. De
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
făina să pui la ochi. De durere de grumaz: caută scorțișoară și umbir (imbir) trei dramuri (3,18 g) să le pisezi toate la un loc să le amesteci bine cu miere, să le legi fierbinți la grumaz. Pe cine mușcă șarpe În apă: rădăcină de boz sterp, s-o fierbi și să-i dea să bea de trei ori În trei zile. De dureri de inimă: apă de trandafiri și apă de pelin să le amesteci, să dai să bea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să o fierbi cu apă și cu zahăr, Înăbușit și să bei. Pentru surpătură (hernie): iarba omului pisând-o, să o fierbi cu zahăr Înăbușit și s-o bei. Pentru ca să nu dormi: să mănânci pelin cu oțet. Când câine turbat mușcă pe om sau pe vită: să arzi viță de vie albă, să o pisezi și să o bei cu vin, sânge de iepure și gândac de frasin să bei, că-ți va trece. De nu va avea muierea țâțâ (lactație
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o buclă de retrogradare. „Au venit În vizită niște prieteni cu câinele lor, un animal complet pașnic. La un moment dat, s-a auzit un zgomot neașteptat, câinele s-a speriat, s-a izbit de picioarele mele... și m-a mușcat de gleznă. Credeți-mă, doare Îngrozitor! După aceea, rana s-a infectat: o săptămână de antibiotice!” Marte - Lună Armonios: Sensibilitate vibrantă, entuziasm: subiectul se simte capabil să mute munții din loc... sau, mai modest, anturajul! Disonant: Enervare, conflicte familiale, certuri
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a doua este faza de contracții musculare sau „faza clinică”. În cursul atacului convulsiv, respirația este suprimată datorită contracțiilor musculare. Bolnavul, nemairespirând, se cianozează. Secrețiile bucale apar în comisurile buzelor sub forma unei spute roșii datorită faptului că bolnavul își mușcă limba. Pot apare și emisiuni spontane de urină sau fecale. d) Când atacul convulsiv a încetat, bolnavul își reia respirația. O respirație ritmică, sacadată, stertoroasă. În această fază bolnavul nu este încă revenit la starea de conștiință clară. Este faza
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relațiile dintre diferite clase de cuvinte ce aparțin unor categorii morfologice deosebite (substantive și verbe : pasăre a zbura, pește a înota; adjective și substantive : blond păr, clocit ou; verbe și substantive-obiecte: a conduce mașină; verbe și substantive de relație : a mușca dinți, a șuta picior). Se poate constata, așadar, o anumită afinitate între elementele lexicale manifestată în primul rînd prin corespondența cu realitatea obiectivă (realizată prin desemnare), fiindcă însuși-rile, stările și acțiunile nu sînt atribute universale, ci sînt caracteristice numai anumitor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Rist), cu unele particularități între tipul uman și tipul bovin de Mycrobacterium tuberculosis(Prat, Rist, Dumitrescu, Tokio 1973). Aceste diferențieri în răspîndirea diferitelor tulpini a Mycrobacterium tuberculosis au apărut datorită sistemelor imunitare diferite. Se observă că și în cazul persoanelor mușcate de un animal infectat cu rabie, transmiterea virusului se realizează în proporție de 5-10 % din persoanele mușcate. H.I.V.1 - Cercetători din SUA au observat că 90% din cei ce au fost infectați(vezi capitollele referitoare la agenți patogeni asociați) cu
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
observăm că similar apar un procent de 5 % din populatie care este imună în un fel la acest virus, iar un procent de 15 % din populație evolția virusului este mult încetinită. Această populație(cei 5 %) în cazul în care este mușcată de un cîine infectat cu virusul rabiei are 90% șanse să se infecteze cu acest virus. Deoarece sunt imune la această boală, H.I.V.1( persanele cu grupă sanguină AB4) H.I.V. 2 - Se întîlnește cel mai mult în Africa de Est
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
doar câteva zile. Îl priveam amuzată cum își face bagajul și credeam că e un semn sigur că s-a îndrăgostit și mă bucuram în sinea mea, cu toate că începea, deja, să-mi fie greu să-l deslușesc și mă cam mușcase și îndoiala cu privire la sentimentele pe care le-ar fi avut pentru mine. El venise cu un vraf de haine, eu cu un vraf de speranțe și, greșeală ce avea să mă coste, îmi lăsasem de o parte toate zidurile de
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
duce cu povești/ Că mă împroprietărești/ C-o fîșie de livadă/ În tăcuta ta ogradă...”), dar mai ales în multiplicarea imaginilor, a căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a închis amurgul ca un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și peste cătunul cu basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun în piept căpițe mari de soare”. Alunecarea în artificiu („Vulpea serii/ A intrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
Iată o strălucitoare definiție a versului ca temei al poeziei. Citim într-un Eseu despre Dante (1933) al lui Osip Mandelștam, o frază la care ar fi aderat și Ion Barbu: "Poezia trebuie să invadeze cristalografia, ea trebuie să-și muște unghiile de neputință și de ciudă! S-a stabilit doar că necesarele combinații matematice pentru formarea cristalelor nu pot fi deduse din spațiul tridimensional. Poeziei i se refuză respectul elementar care i se acordă oricărei fărîme de cristal de munte
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prețuiesc decât jaful, fățărnicia și oportunismul), astfel încât trăiește paradoxul de a fi popular, însă, înconjurat de o echipă de "prieteni" cu geometrie variabilă - cei ce-l lingușesc umili când el e la cârmă dispar rapid din peisaj sau chiar îl mușcă când puterea i se diminuează. Cum eu mi-am păstrat neschimbată poziția față de domnia sa, indiferent de valurile vieții sale politice, îmi permit acum să-l laud nestingherit pentru o reușită importantă pentru ieșeni, care a fost destul de palid oglindită de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
gestionarei de la Alimentara, o țoapă analfabetă cu inevitabila ei căciulă de nurcă de la Romarta, privirea tăioasă, scârbit-înghețată, a "toarșului" de la partid, bancurile cu Ceașcă, aruncate de provocatorul care avea voie de la poliție să le spună pentru a turna amărășteni care mușcau momeala (provocator pe care l-am regăsit apoi, post festum, agitând un carnet de partid istoric și declamând tupeist că a fost disident!), ușa trântită a cadristului care răcnea că "pentru mine, stagiarii din promoțiile ultimilor trei ani NICI NU
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
am să mă fac altfel, când are să ia sfârșit dulcea noastră camaraderie? În noaptea aceea se iubiseră până În zori, În tăcere, fără să se oprească nici pentru alarma de rachete Skud irakiene, deschizând gura doar ca să se sărute, să se muște ori să se sugă. Apoi, epuizați, ea sărutase trupul lui Faulques până adormise. Cât despre fotografiatul lucrurilor și nu al oamenilor, el nici n-o văzuse focalizând pe ceva viu. Adevărul stă În lucruri, și nu În noi, spunea Olvido
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să fiu fudul Că iubesc puțin și bun. ” -// Foaie verde trei custrei Fă mîndruț-o dacă vrei Să-ți sărut obrajii tăi Cei rotunzi și roșiori. Ca doi crini, ca doi bujori. -Ba neicuță, zău mi-e teamă Că m-ai mușca de sprînceană. Și-or cunoaște semnele Flăcăii și fetele. Nu sînt rău așa de tot Te sărut și-atîta tot. Și m-ai apuca de cap CÎt sunt eu de mititică Zău că mă-nbolnăvesc de frică. Ei : mai bine, dacă vrei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe atât de catastrofal plasat, poate observa lentul declin al lumii: Această considerație va face din moartea mea o voluptate. Voi muri Înainte ca francezii să-și fi dat definitiv seama că nu mai sunt nimic, Înainte ca burghezia să muște țărâna, Înainte ca Întreaga Europă să se afle sub cizma knuto-slavă, Înainte ca Anglia să fie legată printr-un lanț de fier de Europa, Înainte ca America să devină o insulă În care se vor refugia ultimii capitaliști, Înainte ca
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
plâns.” Se configurează o ambiguă soteriologie, pentru că, pe de-o parte, cuvântul este dătător de fericire, salvator, iar pe de altă parte, este malefic, ucigător: „Și doamne, ce cuvânt îmi rupe gura acum?” (Crucea talienilor); „Destule hârtii veninoase așteaptă să muște din mine” (În bibliotecă); „Stau în casă cu mâinile aproape tăiate. Puține versuri/ frumoase mai știu” (Printre hărți). Construcția urmează principiul optzecist al hibridizării. Unele texte au o structură dialogică: eul liric este o voce, un personaj, un „el” care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
fi trecut cu vederea cel dintîi păcat al cuplului uman acela de a fi plecat urechea la insinuările șarpelui și la îndoiala sugerată de acesta cu privire la intențiile Creatorului dacă omul nu ar fi persistat în greșeală și nu ar fi mușcat din mărul cunoașterii binelui și răului, a adevărului și a minciunii. Faptul că descendenții perechii primordiale au început să amplifice greșeala părinților lor ne este amintit de conduita lui Cain, care, după ce și-a ucis fratele nu s-a sfiit
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
10 RĂSPUNSUL IMUN ÎN ALERGII Nimeni nu poate supraviețui fără un sistem imunitar funcțional. Există însă situații în care sistemul imunitar pare a fi în dificultate, așa cum se întâmplă atunci când omul își duce viața într-un mediu otrăvit, toxic, este mușcat de un șarpe veninos sau este înțepat de o viespe, ingeră alimente alterate (ouă infectate cu Salmonella, alune de pământ infestate cu ciuperci producătoare de toxine de tip aflatoxină etc.) sau inhalează polen al unor anumite plante, precum asteraceea Ambrosia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Zenobia și versurile lui Gellu Naum, fie spre literatura inspirată din actualitatea imediată, cu inflexiuni social-politice pronunțate sau mai puțin evidente; astfel, traduce din proza scriitoarei Carmen-Francesca Banciu, un roman de Alexandru Vona, Ferestre zidite, și unul de Alexandru Papilian, Muște sub pahar, „roman scris fără menajamente”, care a „fost tradus excelent” de A., cum a remarcat Edith Ottschofski în revista müncheneză „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”. În anii ’90 A. se apropie, ca tălmăcitor, de opere literare dificile, reușind, prin intuiție și asiduitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
Ethik [Existențialismul francez și problemele eticii], Cluj-Napoca, 1978; Ion Agârbiceanu, Dura lex, Cluj-Napoca, 1980; Romul Munteanu, Die europäische Kultur im Zeitalter der Aufklärung [Cultura europeană în epoca luminilor], Cluj-Napoca, 1983; Gellu Naum, Zenobia, Klagenfurt-Salzburg, 1990; Alexandru Papilian, Fliegen untern Glas [Muște sub pahar], Frankfurt pe Main, 1992; Gellu Naum, Black Box [Cutia neagră], Klagenfurt-Salzburg, 1993 (în colaborare cu Oskar Pastior); Carmen-Francesca Banciu, Filuteks Handbuch der Fragen [Manualul de întrebări], Hamburg, 1995; Alexandru Vona, Die vermauerten Fenster [Ferestre zidite], Berlin, 1997. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
fobiilor a fost una dintre cele mai elegante exemple de aplicare a principiilor de bază ale învățării, pentru a înțelege o tulburare psihologică misterioasă. Mulți oameni cu fobie pot relata experiențele specifice de traumă care le-au declanșat fobiile: fiind mușcați de un câine, fiind blocați într-un lift, aflându-se la un pas de înec, autoumilindu-se când vorbesc în fața unui public. Pentru ei, explicațiile behavioriste despre fobiile lor par să fie adevărate. Într-o extindere a teoriei behavioriste, unii argumentează
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]