7,269 matches
-
vedetă TV, mare chiar și pentru nivelul Americii, frumusețea meleagurilor natale se developează cu totul altfel decît de la nivelul unui salariu de antrenor de gimnastică, de inginer într-o uzină falimentară, de profesor sau de medic rezident într-un spital murdar, din care lipsește vata, și uneori, chiar curentul electric. Ce-ar fi putut face Daniela Silivaș în gimnastică? La lotul național îi era imposibil să ajungă, fiindcă locurile sînt ocupate. Și atunci, n-avea decît varianta unui club, unde, între
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
după mai bine de 10 ani de absență din țară, observi că, în afară de niște prietene de-ale mamei, nu te prea mai cunoaște nimeni. Dar peste asta se trece repede. De enervat te enervezi doar atunci cînd vezi cît de murdar e trenul care face 15 ore de la Deva la Constanța, străbătînd în diagonală țara pentru care ai cîștigat trei medalii olimpice de aur. iulie 2002 Ce e anormal? Fostele gimnaste românce au apărut dezbrăcate într-o revistă pentru adulți din
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ce vă voi povesti. Parcă s-a întâmplat ieri. Mergeam spre casă, într-o zi de toamnă târzie. Nu ploua, deși atmosfera era mohorâtă și un vânt rece învolbura frunzele uscate de pe trotuar. Eram cu mama . În fața noastră, o mânuță murdară de copil s-a întins către un trecător: - Dă-mi și mie un colț de pâine! Mi-e tare foame! Mult prea grăbit pentru a fi generos, trecătorul îmbrăcat în haine scumpe, în loc de pâine i-a aruncat micuței făpturi o
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o "legendă a secolelor" proiectată în spațiu, în care se caută antideluvianul, biblicul, barbaria jovială, mirificul și grotescul. Se cultivă antiteza crudă. Omul e sau cu picioarele candide, sau fabulos de murdar, lucrurile sunt peste orice măsură vechi, un covrig uscat e "fosil", o cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pas gimnastic". Ca și Jules Renard, el mânuiește bine umorul animist, vorbind de somnolența jovială a butoiului, de apariția apocaliptică a instrumentelor agricole. Toată poezia cotețului e realizată în fixarea notei esențiale a animalului, într-un soi de caractere plastice: "Murdar ca însuși noroiul, porcul însă singur era optimist, cu râtul lui roz el scurma ici-colo și nu-și pierdea nădejdea, spre soare nu căta căci îi era indiferent, dar ca unul ce avea spirit de investigație, își urmă explorările până ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Afară ninge prăpădind, Ninge secular... * Ninge grandios în orașul vast cum nu mai este, Ning la cinematografe grave drame sociale, Pe când vântul hohotește-n bulevarde glaciale.. * Ningea bogat, și trist ningea... Penetrația umezelii pestetot, atmosfera cețoasă care înăbușe, crâșmele umede, murdare, zidurile vechi ce se dărâmă, pereții uzi și frigul, un mort evreiesc pe ploaie, o fată îngropată pe ploaie, toate acestea sfârșesc prin a da "nervi", prin e exaspera. Atunci, după o fază de prostrație, simțurile sunt cuprinse de o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e decât un program artistic de a folosi, ca în pictură, orice coloare indiferent de proveniența ei, de altfel în tradiția bisericii, care exaltă materia înjosită, spre a zgudui spiritul. Starea sanitară a arhimandritului care și-a frânt piciorul său murdar este tot atât de pură, plastic, ca și jegurile și pieile arse ale realiștilor din clasa lui Ribera și Murillo. Câteodată totuși se exagerează. În Tablete din țara de Kuty, Arghezi dă pamfletului atmosfera fabuloasă din opera satirică a lui Swift și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înțelegerii sudinei pe care a avut-o cu getul Maico. Polojenia este importantă pentru cunoașterea vremurilor și a năravurilor geților. ,,Getul Maico a ieșit rău cu neputincioasa sudină a lacomului Matigo cel negru. Pentru a alina durerea pricinuită, strîmbul și murdarul Eno și adunarea răului lui neam, s-au dus la Ilo ge- tul să le-o dea pe Zoi, fiica lui. A-ți duce viața într-o gloată de oameni proști este rău de două ori. A o lua(a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prin tot ținutul și am privit cu grijă la administrare pentru că Enia și neamul lui s-au murdărit(depravat) rău și a dat peste ei ceața. Bunul nostru Bazorio a adunat acest neam sălbatic și jegos și le-a înapoiat murdara ghioagă ghintuită(sceptrul). A fost acuzat că anul trecut a ieșit(s-a răzvrătit) repede și a fost liniștit de Dardaneo, ruda sa unde și-a găsit refugiu. Neamul acesta a fugit și s-a oprit într-o prăpastie, trebuie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Conducătorul Bazorio împreună cu geții săi stăteau adunați și zăceau bolnavi și însetați. Cu răgete furioase, românii au făcut măcel și i-au fugărit pe toți. Oala pen-tru mîncare a fost murdărită chiar de conducătorul adevărat al balului. Cu strigăte puternice, murdari și țopăind de nerăbdare, geții au trecut înot și sau dus în ținutul besilor din apropiere. Cînd gheața s-a rupt iar apele mari s-au revărsat, voinicii, cu strigăte încete și gînduri ascunse au trecut Istru. S-au dus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mare necaz. Din tăblița 38 aflăm cum înțelegerea geților de a-i primi pe bastarni printre șatrele lor pentru sălaș și pă-șune, se transformă în cleveteală și conflict deschis. ,,Privește Eni bastarnule, și du-ți în Macea, cetatea neamului tău murdar și schilod, seul sitit și cîștigat prin vicleșug. Uite această pleavă de cînepă care se căiește cu putere din toți ficații că au fă-cut o afacere proastă cu românii. Astfel sfîntul Zabelo a spus locuitorilor cetății geto-dacilor să se adune
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
acesta o lua împreună cu alți nobili, soția și doamnele acesteia. ,,Mulțimea rea și aprigă împotriva mea s-a adunat pe laze. Eu m-am dus în cetate batjocorit și certat de nobilii noștri români. Eu am dat de aceste facțiose murdare care s-au unit și s-au însoțit în intriga lor împo- triva lui boeri Bisto. Au fost chemați și s-au dus la această pleavă de cînepă Anto- nei și au zis acești răi să meargă împreună în grupuri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a urmat pe Bisto, a avut de înfruntat o situație foarte grea(tăblița 45). Scăpați de strînsoarea falnicului get, mulți nobili s-au stricat în apucături mișele ajungînd să necinstească sfînta cetate a Sarmisetuzei. A încercat să facă pace cu murdara Roma dar solia trimisă a fost găbjită de acești nemernici și pusă la popreală. Nici falnicii oșteni geți nu-și mai găseau vrednicia faptelor din trecut. Cu toată vitregia vremilor Bezino știe că trebuie să diriguiască neamul străbun al geților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
am găsit locul în zid pentru a intra în ceta- tea galului Monsiro Dimpo. Nici terminarea fioroasei palisade cioplită, nu m-a în-duplecat și nu m-a înfricoșat anul trecut. După ce am luat-o, am făcut o beție. Toată ceata murdară de glod a ieșit afară să se culce. Ne-am ogoit și ne-am culcat într-o liniște de mormînt sub cerul liber(clar de lună). Ne-am trezit brusc toată ceata pen-tru că ningea. Am fost goniți dar nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Constantin, care era numai cu opt ani mai „mare” ca mine, o ploaie torențială ne-a obligat să ne adăpostim amândoi sub o rogojină. Tot la paza bostănăriei cu unchiul Constantin, a venit un copilaș mai mic decât mine, desculț, murdar, cu semne clare că nasul îi făcea inundații până peste buza de sus a gurii, și ne-a cerut un pepene ca să mănânce. Unchiul s-a dus în bostănărie și 50 a adus un pepene mic și i l-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
elan mai mare ca să-și înteacă verișorii dar, sub efortul lui, cuptorul bunicii s-a năruit. Sâmbăta, mămica ne spăla, ne făcea baie în „albia” mare, făcută din lemn de salcie, ne „lăia” pe cap, ne schimba rufele „negre” adică murdare. Vara umblam desculți, și era mult praf. Seara, la spălatul picioarelor, mămica ne cerea să stăm ca să se zvânte apa de pe picioare, nu ne da ștergar, ne spunea că dacă ne ștergem picioarele cu ștergarul, ștergem norocul. Motivul însă, am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
luminau în nopțile cu lună ca niște lumânări, cu iepurași care alunecau pe zăpadă ca târtanii Bărăganului duși de vânt. Tata era foarte ironic, chiar batjocoritor, iar când se inerva, înjura de lucruri sfinte și folosea cuvinte dintre cele mai murdare. în toamna anului 1940, un vecin (Nicu Mireaă o făcea pe legionarul și-l îndemna și pe tata să se îmbrace amândoi în cămăși verzi, la care propunere, tata i-a răspuns în stilul lui caracteristic. Crezi că dacă ți-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
soție și de mamă duioasă, o, Marta, nu-ți poți închipui cât de fericită ai fi trecut prin viață. Marta, Marta, tu nu poți să înțelegi cât de dureros este pentru soțul tău că prin sâcâieli, prin fleacuri, prin nimicuri murdare, prin minciuni, am ajuns ca să mă socotești om rău și prost, când o lume întreagă îmi găsește calități și ca om și ca preot. (!?!ă De ce nu vrei să judeci cum judecă o lume întreagă? De ce nu vrei să te
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
afară dezbrăcat chiar atunci când temperatura era foarte scăzută. Sensibilitatea mucoaselor diminuată. Vedere normală. Reflexul pupilelor la lumină și acomodație diminuat. Reflexele rotuliene de asemenea diminuate. Prezenta tulburări ale funcțiunilor organice, mânca tot felul de lucruri găsite pe jos, chiar lucruri murdare. Avea de asemenea tulburări sfincteriene sub formă de incontinență de urină și de materii fecale. Din partea sistemului circulator, cordul prezenta o endocardită veche (diagnostic pus și de profesor N. Tomescu), puls plin regulat. Figura adesea congestionată. În această perioadă, în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
2 cm lungime. I s-au dat imediat îngrijirile medicale necesare, iar peste 3 zile buzele plăgii păreau reunite. Dar Eminescu care avea, după cum am spus, obiceiul de a strânge de pe jos tot felul de lucruri, din care unele erau murdare și se freca cu ele pe corp și pe cap desfăcându-și pansamentul, a făcut un erizipel la nivelul plăgii, erizipel care s-a întins apoi la față, gât, membre superioare, torace, până la nivelul abdomenului. Bine îngrijit, erizipelul a început
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
omisiuni: „abuza de băuturi și făcea excese” în loc de „excese veneriene”; „Mânca cu mare poftă.”, fără a aminti vinul; lipsă paranteza („sifilitice”) după „ulcerații vechi”, lipsă paranteza „(colecționism)”; după „mânca tot felul de lucruri găsite pe jos” lipsă „chiar și cele murdare”; lipsă „Avea de asemenea tulburări sfincteriale sub formă de incontinență de urină și de materii fecale” etc., etc.. Textul este adaptat ca pentru elevi și profesori, nu poate servi de bază de discuții. Extrasul din România medicală din Biblioteca Academiei Române
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pielea, o rană mică de 2 cm. CARE RANĂ ERA VINDECATĂ COMPLET PESTE 3 ZILE.” Dar Eminescu, care avea mintea întunecată atunci, și având mania să colecționeze tot ce găsea pe jos și să se frece cu obiectele găsite chiar murdare pe corp și pe cap, își murdări pansamentul, dobândind astfel un erizipel care s-a întins pe întreaga-i față și piept, erizipel care, totuși, grație îngrijirilor, s-a vindecat și el, ba sub influența lui s-a ameliorat și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cultă de care are mare trebuință obositul lui creier, al doilea, orașul e curat și poate merge oare întregi pe jos fără a se murdări până la genunchi. Mihai în toate zilele zice: Oare când voi scăpa eu de orașul ista murdar și unde nu-i nimic de văzut și de ascultat? (...) Iar în caz de rămâne Societatea în ideea de a lua o casă în Botoșani, în scopul de a fi Mihai aproape de bunul doctor Isac, apoi iarăși mă unesc, deși
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și Dimitrescu [1954] 2002a: 83, despre structurile exclamative): Caut un zahăr mai fin [dar Caut zahăr] (ap. Avram [1986] 1997a: 107) Era o zăpadă ș-un geeer! ["foarte mari", calificare cantitativă; dar Era zăpadă și ger sau Era o zăpadă murdară și un ger usturător] (ap. Dascălu-Jinga 2001: 90) Avea un curaj! ["foarte mare, excepțional", calificare cantitativă; dar Avea curaj sau Avea un curaj admirabil] (GALR I: 104). (e) La plural, grupul nominal alcătuit doar din substantiv, însoțit de niște, exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
agent kaghebist, Ilici Iliescu, năpârcă îmbătrânită în rele (vezi numai mineriadele) care ascunde multe păcate, multe rele și necinste. Pline de carieriști, toate partidele se conduc după legea junglei și a naturii: nimic nu se pierde, totul se transformă; plaga murdară a societății de ieri amenință viitorul țării cu noi dezastre. Mentalitatea și practica comunistă au rămas imuabile. Ieri conduceau dintr-un singur turn, azi, travestiți în democrați, răspândiți în trăgători, s-au înscăunat iarăși în posturi de conducere și au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]