6,363 matches
-
Cum lumea trecea pe drum și dacă am fi rămas în picioare ne-ar fi zărit, ne-am întins pe răzoare. După o bună așteptare, l am văzut pe Pera venind cu bicicleta pe drum. I am ieșit în întâmpinare. Nea spus că deocamdată nu ne putem întoarce în sat până nu se înnoptează. Tatăl lui nu voia să ne lase să plecăm în necunoscut. Admirabil om acest Tomici. Deși el însuși în mare primejdie, își punea în joc liniștea lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lor în câteva zile și să prindă armata roșie între două focuri, dacă nemții ar mai fi avut forța necesară ofensivei proiectată și promisă de la lacul Balaton. Circulara este un fel de testament politic al Legiunii scris fără reproș de Nea Pătru. Cine o va citi, după ani și ani, va avea intuiția unei schimbări a planului de luptă și nu renunțarea la ea. Într-un fel este un ecou îndepărtat, în timp, a Circularei nr. 148 din 21 Februarie 1938
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și au putut să-și legalizeze situația. Vică Negulescu rămăsese ca un fel de ambasador al Mișcării Legionare pe lângă Guvern și rezolva toate problemele ivite: legalizarea situației oamenilor, predarea depozitelor de armament, prezentarea legionarilor veniți din străinătate la Minister, etc. Nea Pătru de la Timișoara a trecut pe la alte centre explicând situația nou creată prin negocierile făcute cu guvernul; prin personalitatea sa și modul său concis și ferm de prezentare a situației, oamenii căpătau încredere și porneau la realizarea pacificării generale. Cum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din această specie. Preferam să fiu pe o treaptă inferioară de evoluție, dar să nu știu că există astfel de răutate în lume. N-am mai vorbit nici eu, nici el nimic. M-a dus la Cazimcă. Aici mă așteptau Nea Pătru și Tavi Voinea. Mau privit îngroziți. Acesta era efectul psihologic pe care îl urmăreau satrapii prin aplicarea unor astfel de pedepse. Le-am povestit cele petrecute cu mine „la tun” și vedeam groaza și îngrijorarea cum se lasă pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
camarazi. Roșu Ionel, student la drept din București, Sterie Ion, Bulumete Gheorghe, Canciuc Ștefan și eu, și pe traseul arătat. Când am ajuns la Rostock neam simțit ca într-o familie mai mare, căci aproape toți ne erau cunoscuți, iar Nea Pătru crease în condițiile de acolo un stil de viață ca într-o tabără legionară. Acum săracul suferea îngrozitor din cauza reumatismului localizat la mijloc și genunchi. Mă înțelesesem cu Tavi Voinea și cu Nuți Pătrașcanu să-l ajutăm și astfel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
altul. Mi-am aruncat privirea în sus spre cer și am observat o caschetă a unui ofițer, care ne supraveghea de sus de pe malul de pământ de deasupra „Cazimcii”. Ne urmărea desigur, nu pe mine sau pe ceilalți, ci pe Nea Pătru. Se mirau probabil că mai putea să pășească și de faptul că se sprijinea pe Nuti, care fusese pus în celulă să-l terorizeze, așa cum făcuse Aligo cu Nea Vică în celula vecină, iar el îl ajuta în loc să-și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
urmărea desigur, nu pe mine sau pe ceilalți, ci pe Nea Pătru. Se mirau probabil că mai putea să pășească și de faptul că se sprijinea pe Nuti, care fusese pus în celulă să-l terorizeze, așa cum făcuse Aligo cu Nea Vică în celula vecină, iar el îl ajuta în loc să-și țină angajamentul pe care desigur și-l luase. Nu aveau de unde să știe că Nea Pătru în celulă discuta cu Nuti foarte mult despre ziaristica dintre cele două războaie, în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sprijinea pe Nuti, care fusese pus în celulă să-l terorizeze, așa cum făcuse Aligo cu Nea Vică în celula vecină, iar el îl ajuta în loc să-și țină angajamentul pe care desigur și-l luase. Nu aveau de unde să știe că Nea Pătru în celulă discuta cu Nuti foarte mult despre ziaristica dintre cele două războaie, în care el era un foarte bun cunoscător și în felul acesta se legase între ei o relație de bună conviețuire în loc de dușmănie. În afară de acest lucru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vor ceda, dacă nu primesc ordin, o dezlegare în acest sens și atunci îi cheamă la el pe mai mulți comandanți legionari între care și Petre Țuțea. Redăm din amintirile lui Marcel Petrișor desfășurarea acestui dialog, așa cum i-l povestise nea Petrache, care asistase direct la el. La propunerea lui Crăciun ca Nicolae Petrașcu să-și facă autoanaliza acesta îi răspunde cam în acest mod: Domnule colonel, am rămas, așa dar, doar noi legionarii, de care toți se pot atinge și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
rău și de ce făcuse înainte ca torționar al bolnavilor T.B.C. de la Tg. Ocna. Desigur că acest regret și mai ales ultima lui manifestare corectă față de șeful mișcării legionare din țară, va fi tras mult în balanța judecății lui din urmă. Nea Pătru cum îi spuneau toți care fuseseră în preajma lui, își făcea în taină, cu regularitate rugăciunile: de seară, de dimineață și peste zi, iar când în celulă erau discuții în probleme de teologie, avea la îndemână argumente pe care le
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-l tot mai activ, cu trecerea pe rând a etapelor elaborării. Acum, la finalul acestei munci, primește desigur, pe cale nevăzută, de dincolo de lume, mulțumirea bravului său părinte și din lume, mulțumirea tuturor acelora care l-au cunoscut și iubit pe „Nea Pătru”. Călvărăsan Luca își îndeplinește cu multă dragoste și devotament datoria de ostaș în armata comandantului legionar Nicolae Petrașcu, așa cum el însuși mărturisește, descoperindu-ne prin paginile reproduse, miile de fire care l-au legat din trecut până astăzi, de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
simplu un obiect frumos și nefolositor? Am început să înțeleg ce-a vrut să spună paznicul termocentralei: „Nu-i nevoie să o faci să sune, poți să o privești doar“. Poate avea dreptate. Am închis ochii și ascultam fulgii de nea izbindu-se de fereastră. La prânz, bătrânii au încetat lucrul și s-au dus să mănânce. Pe pământ nu mai rămăseseră decât cazmalele și târnăcopul. M-am așezat pe un scaun lângă fereastră și am privit liniștit groapa. Colonelul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
frunză în fața viitorului.” ( Ionel Teodoreanu ) ,,Arta este concentrare a vieții”. ( Balzac) ,,Cel ce poate contempla frumusețea lumii și împărtăși durerea altuia, se află în contact direct cu lucrurile divine și s-a apropiat de taina lui Dumnezeu”. (Oscar Wilde) ,,Cine nea dat ochi pentru a vedea stelele și nu ne-a dat și mâini pentru a le atinge?” (Florbela Espanca) ,, Nici un alt anotimp nu apropie sufletul ca iarna, de frăgezimea copilăriei și de reculegerea bătrâneții”. (Ionel Teodoreanu ) Inspirația... „avea senzația că
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
frunză în fața viitorului.” ( Ionel Teodoreanu ) ,,Arta este concentrare a vieții”. ( Balzac) ,,Cel ce poate contempla frumusețea lumii și împărtăși durerea altuia, se află în contact direct cu lucrurile divine și s-a apropiat de taina lui Dumnezeu”. (Oscar Wilde) ,,Cine nea dat ochi pentru a vedea stelele și nu ne-a dat și mâini pentru a le atinge?” (Florbela Espanca) ,, Nici un alt anotimp nu apropie sufletul ca iarna, de frăgezimea copilăriei și de reculegerea bătrâneții”. (Ionel Teodoreanu ) Inspirația... „avea senzația că
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Stelele cardinale, București, 1975; Pygmanolion, București, 1982; Nu numai Caragiale, București, 1984; Alfabetul de tranziție, București, 1986; I.L. Caragiale față cu kitschul, București, 1988; Pentru contra, București, 1991; Râsete în Parlament, București, 1994; Caragiale e cu noi!, București, 1997; De ce, nene Iancule?, București, 1998; Honeste scribere, București, 2000; Caragiale recidivus, București, 2002; Potcoave de purici, București, 2003. Antologii: Pionierii romanului românesc, pref. edit., București, 1962; Amintiri despre Caragiale, pref. edit., București, 1972; Antologia umorului liric, pref. edit., București, 1977; Drumuri și
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
amuzant la cinci ani, pentru părinți, nu va mai fi deloc amuzant când copilul crește și va continua să mintă. Este comună situația în care dacă sună telefonul, tata sau mama să spună copilului să ridice receptorul „iar dacă e nea Georgică, spune-i că nu-s acasă!”. Copilul de regulă răspunde la telefonul zicând: „A spus tata că nu-i acasă!”. Urmarea este de la sine înțeleasă! Trădarea copilului: să nu te ții de cuvânt în promisiunile făcute copilului, să dezvălui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se purta cu oamenii. Și când au ieșit partizanii ăia dintr-o livadă a unei femei - mama Aldeoaia, o femeie excepțională, D-zeu s-o ierte! -, unul dintre partizani zice: "Băi, e dom' Petrică, lasă-l să treacă! Grăbește calul, nea Petrică, că nu-i bine să". C. I.: Dar nu erați singura familie care s-a evacuat. S. Ț.: Nu numai noi, erau și alții. Alții au fost dezbrăcați, dezbrăcați complet, au trecut Prutul fără niciun bun. Nouă ne-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai venit unul, din satul Hurduci, județul Vaslui. Îl chema Mardare Dumitru 5 și când a intrat avea o bucată de pâine subțioară, se uita speriat și mi-am dat seama că are niște "tranzistori arși". L-am întrebat pe nea Mitică pentru ce l-au adus aici și mi-a zis că pentru niște prostii. Nu plătise impozitul și i-au pus sechestru pe butoiul de vin. Și povestea Mardare Dumitru: "Ei au zis că Mitică-i prost! Da Mitică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de la Fisc nu au mai găsit vinul, că-l băusem! M-au întrebat unde-i vinul, da' le-am zis că nu văd că butoiul s-a uscat?" Cei de la Fisc i-au luat vaca și când a văzut așa nea Mitică s-a dus la primărie unde erau tablourile lui Lenin, Stalin, Marx, Engels și ceilalți. Și a continuat Mitică: "m-am așezat în genunchi și am zis, Staline și Lenine, 'tu-vă Dumnezeul mamii voastre de bandiți, dacă aș
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mari, le-a răspuns: Voi știți unde lucrez eu și fiecare dintre noi avem o doză de nebunie care e manifestată în ceva. La mine e manifestată în mustăți!" Eu am crezut că, atunci când l-au scos din celulă pe nea Mitică, îi vor da drumul acasă. Dar când s-a întors în celulă l-am întrebat unde a fost. Și mi-a povestit că a fost dus cu mașina, cu niște ochelari la ochi de n-a văzut nimic, într-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
acel moment miraculos de pe șlep când ați fost fermecați de vederea unei femei frumoase. S. Ț.: Ei, asta s-a petrecut la Periprava, când încărcam șlepul Chambord, tot un șlep franțuzesc închiriat de români pentru transport. Pe șlepul ăsta trăiau nenea Costică și tanti Florica, cei care ne-au dat niște ardei, roșii și alte legume pe care le-am pus într-un ceaun alături de peștele prins de Loredan Popescu, prim solistul operetei din Brașov. Și vă spun, peștii aceia i-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un șiret la pantof nu mă puteam apleca. Dădeam un leu la vreun copil să mi-l lege. Eram odată în balcon, stăteam lejer îmbrăcat, eram în niște chiloți. Au trecut niște puști și unul dintre ei s-a oprit: "Nene!" "Ce vrei mă, puștiule?" "Ți-am văzut cucu'!" "Mă, băiatule, salută-l din partea mea, că nu l-am văzut de multă vreme! Și stai așa, nu pleca! Ține de aici doi lei și cântă-i Internaționala!" C. I.: Umor negru
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ne plătească: săptămânal sau zilnic? Eu am zis săptămânal, ca să iau niște bani grămadă, adică sâmbătă, pentru că nu mi-am imaginat că o să plec așa repede. După vreo două zile, când ajung seara în tabăra de refugiați, Victor îmi spune: "Nea Spirule, plecăm în Germania! Ia privește aici la pașaportul ăsta! Semăn cu cel din fotografie?" Era un pașaport furat din buzunarul unuia și i-am răspuns că nu seamănă deloc cu acela. La München, la Max Bănuș C. I.: Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a venit la mine Nicu Movilă, tot bârlădean, care mi-a zis: "Gata, Sergiule, pleci acasă!" Pe el îl chemaseră, că tot Movilă îi zicea, dar nu se potrivea numele mamei și al tatălui decât la mine. A venit și nea Tudorică și mi-a zis și el că plec acasă și îmi aranjează tot. M-am dus, am dat în primire ce-am avut eu și gata, ne-au dat drumul. Din 17, numai doi am plecat la gară. Restul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prin poartă pe acolo. Eu stăteam de vorbă cu oamenii, că veniseră vagoane pentru descărcare, și el îmi zice: "Ce faci, nea Movilă?" "Iaca, stau oleacă de vorbă cu oamenii". A făcut vreo 20 de pași și m-a strigat: "Nea Movilă, vino să-ți spun ceva! Nu mai vorbi, taci din gură, lasă-i, dă-le pace!" Ca atare, a cam riscat ceva el, după părerea mea, că mi-a zis de fapt, prin aceasta, că printre ăia erau codoși
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]