7,150 matches
-
Ivit într-un moment nepotrivit - deși istoria literară ca perspectivă diacronică nu se scrie cu ce-ar fi fost dacă? - Nicolae Labiș a ars ca un meteorit și s-a stins la fel de repede, lăsând în urmă regrete și nostalgii nevindecabile. Labiș a reprezentat mereu un subiect incitant și „fierbinte”. Despre poetul de la Mălini au scris, între alții, corifei ai celei de-a treia generații critice post-maioresciene (Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu), dar și exegeți autentici din generațiile
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
existență. În autorul Primelor iubiri e anticipat cel al Luptei cu inerția, o delimitare n-ar fi de conceput. Versurile din volumul Primele iubiri caracterizează prima etapă importantă în dezvoltarea personalității lui Labiș, premergătoare celei atinse în Lupta cu inerția. Nostalgia pentru copilărie, pentru vârsta candorilor este strâns legată de dorința de puritate. Găsim în acest volum acea intransigență față de sine însuși, care mai târziu capătă accentele unui profund patetism. Comparativ cu primul volum, poeziile din volumul „Lupta cu inerția” vădesc
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
emotiv „privind în amintire” spre „Carpații veșnici”, ascultând depărtări unde „buciumă vise” își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a satului arhetipal. Nostalgia alpestră este cel mai adesea în legătură cu sentimentul pierderii meleagului originar al copilăriei și reluarea imaginilor în care seninătatea ascensională ficționează cu tentă edenică, transformă spațiul poetic în priveliște mitică: „În munții noștri astăzi zăpezile torc leneș Izvoarele îngheață în clinchete
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pământ îl trântește La cap iarbă verde îi crește. La anu și la mulți ani! Dând timpul înapoi! De fiecare dată, în apropierea noului an, ne retrăim existența dând timpul înapoi. Dar amintirea acelei clipe pare schimbată mereu, pentru că atunci nostalgia crește. Bucuria Crăciunului n-o poate stinge nimeni, căci licărește ascuns în sufletul fiecăruia. Și, în ciuda timpului care trece, ea nu și-a pierdut încă lumina. Crăciunul va rămâne pentru mine totdeauna casa țărănescă și prăvălită parcă de vreme, unde
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o lume scăldată în lumină de sărbătoare, într-o lume de sfântă, largă și optimistă respirație. Am avut certitudinea că e însăși lumea ortodoxiei, în ale cărei spații paradisiace nu ne-a introdus nimeni altul ca Nichifor Crainic. NICHIFOR CRAINIC NOSTALGIA PARADISULUI MODUL TEANDRIC Creștinismul e a doua creație a lumii, adică refacerea ei în har prin jertfa pe cruce a Mântuitorului. Ce e lumea în sine, de unde vine și încotro merge nu vom ști niciodată dacă nu vom primi descoperirea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
chipul lui Dumnezeu în această lume a păcatului și a morții, îndeplinește parcă o solie cerească de a ne aminti prin plăsmuirile pe care le împinge către perfecțiune, culmile pierdute cândva de om și de a ne reaprinde în inimă nostalgia lor. RAPORTUL GENETIC DINTRE RELIGIE Șl CULTURĂ Raportul genetic dintre religie și cultură nu e o chestiune la care se poate răspunde ușor. Ea face parte din categoria problemelor fundamentale pe care spiritul omenesc le ridică în orizontul conștiinței însetate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atotcuprinzător al acestei arte nu mai e ispitit să creadă că ea ar fi o spontană emanație a abisului. Cugetat și asimilat până în ultimul amănunt la viziunea vieții veșnice, stilul bizantin e concretizarea sublimă a dogmei ortodoxe. PARTEA A TREIA NOSTALGIA PARADISULUI NOSTALGIA PARADISULUI Vom căuta să răspundem, în aceste ultime capitole, la întrebarea pe care am rezervat-o și care se referă la finalitatea culturii în raport cu religia. Atât cultura cât și civilizația, cuvinte care întregesc sfera zămislirilor pur omenești, se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acestei arte nu mai e ispitit să creadă că ea ar fi o spontană emanație a abisului. Cugetat și asimilat până în ultimul amănunt la viziunea vieții veșnice, stilul bizantin e concretizarea sublimă a dogmei ortodoxe. PARTEA A TREIA NOSTALGIA PARADISULUI NOSTALGIA PARADISULUI Vom căuta să răspundem, în aceste ultime capitole, la întrebarea pe care am rezervat-o și care se referă la finalitatea culturii în raport cu religia. Atât cultura cât și civilizația, cuvinte care întregesc sfera zămislirilor pur omenești, se concep în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca ca o fiică de mamă. Aceste motive, în care datele cele mai recente ale etnologiei concordă cu imaginea despre lume, pe care ne-o dă Biblia, ne îndreptățesc, credem, să formulăm ideea că: întreaga creație omenească se naște din nostalgia paradisului. În nostalgia paradisului noi vedem sentimentul adânc și universal omenesc, din a cărui substanță își trag vigoarea toate operele de cultură și de civilizație ale spiritului, precum norii care înfloresc nemărginirea cerului și negurile greoaie, ce se târăsc pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fiică de mamă. Aceste motive, în care datele cele mai recente ale etnologiei concordă cu imaginea despre lume, pe care ne-o dă Biblia, ne îndreptățesc, credem, să formulăm ideea că: întreaga creație omenească se naște din nostalgia paradisului. În nostalgia paradisului noi vedem sentimentul adânc și universal omenesc, din a cărui substanță își trag vigoarea toate operele de cultură și de civilizație ale spiritului, precum norii care înfloresc nemărginirea cerului și negurile greoaie, ce se târăsc pe fața pământului se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se târăsc pe fața pământului se zămislesc din aceeași sărată și amară respirație a mării. Nu e nevoie să introducem în considerațiile noastre nici o fantasmagorie științifică la fel cu aceea a inconștientului dinamic, individual sau colectiv, pentru a înțelege că nostalgia paradisului e un sentiment fundamental și complex, care intră în alcătuirea vieții noastre sufletești ca un element neînduplecat, ce nu ne îngăduie să acceptăm pacea și seninătatea unei existențe zoologice oarecare. Nostalgia paradisului e sentimentul că suntem din această lume
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dinamic, individual sau colectiv, pentru a înțelege că nostalgia paradisului e un sentiment fundamental și complex, care intră în alcătuirea vieții noastre sufletești ca un element neînduplecat, ce nu ne îngăduie să acceptăm pacea și seninătatea unei existențe zoologice oarecare. Nostalgia paradisului e sentimentul că suntem din această lume și totuși nu-i aparținem; că lumea din spiritul nostru nu e identică cu lumea care ne înconjoară; că suntem în mijlocul ei ca niște rămași pe dinafară dintr-o ordine înaltă de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că, în sfârșit, tot ceea ce în ființa noastră rimează în chip tainic cu veșnicia ne împinge la depășirea modului actual de existență și la cucerirea unui mod superior și desăvârșit, conceput în antinomie cu cel de acum și de aici. Nostalgia paradisului e astfel sentimentul antinomiei noastre existențiale, de făpturi libere în spirit, dar contrazise de limitele ce ne par fatale; de făpturi sfâșiate de chin, dar care concepem o liniște cerească; de făpturi menite morții, dar care ne cugetăm în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de limitele ce ne par fatale; de făpturi sfâșiate de chin, dar care concepem o liniște cerească; de făpturi menite morții, dar care ne cugetăm în nemurire; de făpturi nefericite, dar care ardem de setea fericirii absolute. însuși termenul de nostalgie cuprinde în înțelesul lui această nemărginită și contradictorie distanță afectivă dintre subiectul care suferă și obiectul depărtat, care îi lipsește. Căci nostalgia e alcătuită din două cuvinte grecești: nostos, care înseamnă întoarcere, în sens de întoarcere acasă sau întoarcere în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care ne cugetăm în nemurire; de făpturi nefericite, dar care ardem de setea fericirii absolute. însuși termenul de nostalgie cuprinde în înțelesul lui această nemărginită și contradictorie distanță afectivă dintre subiectul care suferă și obiectul depărtat, care îi lipsește. Căci nostalgia e alcătuită din două cuvinte grecești: nostos, care înseamnă întoarcere, în sens de întoarcere acasă sau întoarcere în patrie și algos, care înseamnă duree, în sensul unei copleșitoare afecțiuni subiective, căreia nu i se poate rezista. Nostalgia e astfel durerea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îi lipsește. Căci nostalgia e alcătuită din două cuvinte grecești: nostos, care înseamnă întoarcere, în sens de întoarcere acasă sau întoarcere în patrie și algos, care înseamnă duree, în sensul unei copleșitoare afecțiuni subiective, căreia nu i se poate rezista. Nostalgia e astfel durerea de a nu mai fi în locul unde ai fost odinioară, pe care amintirea îl păstrează mereu prezent, ca pe un cuib al fericirii pierdute. Neamul nostru cunoaște nostalgia sub chipul dorului de casă și al dorului de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
copleșitoare afecțiuni subiective, căreia nu i se poate rezista. Nostalgia e astfel durerea de a nu mai fi în locul unde ai fost odinioară, pe care amintirea îl păstrează mereu prezent, ca pe un cuib al fericirii pierdute. Neamul nostru cunoaște nostalgia sub chipul dorului de casă și al dorului de țară. Dorul e sentimentul distanței și al înstrăinării. El e specific vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
distanței și al înstrăinării. El e specific vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a muntelui, departe de sat și de ai lui, geniul păstoresc a ridicat sentimentul nostalgiei la proporțiile unui mit grandios. Chipul ciobanului asemuit în umbra din lună nu e altceva decât portretul proiectat în cosmos al acestui sentiment de singurătate și de înstrăinare; iar doina, cu nesfârșitele ei inflexiuni melodice și cu pătrunzătoarele-i nuanțe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unde te dorești se rostește prin aceste nesfârșite ghirlănzi de tonuri minore, iar distanța, care rămâne mereu aceeași între subiect și locul dorit, e semnificată prin monotonia dominantă. Tristețea și gravitatea acestui cântec, care e imaginea cea mai tipică a nostalgiei, vin parcă din zădărnicia oricăror strădanii de-a înfrânge captivitatea unui destin fără ieșire Chipul, care apare mereu pe cer, al ciobanului din lună dă un accent aproape tragic acestui sentiment al singurătății și al înstrăinării. Legat de ideea paradisului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
parcă din zădărnicia oricăror strădanii de-a înfrânge captivitatea unui destin fără ieșire Chipul, care apare mereu pe cer, al ciobanului din lună dă un accent aproape tragic acestui sentiment al singurătății și al înstrăinării. Legat de ideea paradisului, sentimentul nostalgiei capătă o perspectivă dincolo de lume și dincolo de moarte. Din omenesc cum era, el devine un sentiment fundamental religios al supranaturalului. Căci nostalgia paradisului nu mai e dorul de casă sau dorul de țară din această lume, ci dorul de patria
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lună dă un accent aproape tragic acestui sentiment al singurătății și al înstrăinării. Legat de ideea paradisului, sentimentul nostalgiei capătă o perspectivă dincolo de lume și dincolo de moarte. Din omenesc cum era, el devine un sentiment fundamental religios al supranaturalului. Căci nostalgia paradisului nu mai e dorul de casă sau dorul de țară din această lume, ci dorul de patria cerească a spiritului nemuritor. Ideea paradisului, adică a unui loc care a fost sau care va fi al fericirii veșnice, e universal
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să acceptăm condiția mizeriei terestre numai ca un provizorat, din care suntem destinați să ieșim prin moarte. Fie că își prelungește antenele spre vârsta de aur de la începutul istoriei omenești, fie că le îndreaptă spre finalul ei transfigurat în veșnicie, nostalgia paradisului e dorul de-a înfrânge distanța blestemată de la imperfecțiune la perfecțiune și de la moarte la nemurire. Torturat de această antinomie a existenței, geniul omenesc n-a descoperit alt mijloc de ieșire decât creațiile de civilizație și de cultură. Opere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a existenței, geniul omenesc n-a descoperit alt mijloc de ieșire decât creațiile de civilizație și de cultură. Opere care aparțin numai omului, fiindcă sunt inexistente în restul ierarhic al făpturilor, civilizația și cultura își au resortul adânc, în această nostalgie paradisiacă. Ele sunt imagini și simboluri ale ordinii eterne, la care aderă instinctiv, prin natura lui nemuritoare, spiritul omenesc. Paradisul, atât în semnificația lui creștină cât și în semnificația pe care i-o găsim în religiile păgâne, e un paradis
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
timpurilor e un chip al vieții modelat după idealul ei ceresc. Stilul egiptean, stilul grec, stilul gotic, stilul bizantin-nu întrupează în variatele lor forme reproducerea naturii noastre imperfecte, ci transformarea ei în cosmosuri ideale, stilizate după arhetipuri din zenitul spiritului. Nostalgia paradisului e impulsul fundamental al plăsmuirilor omenești. Această convingere că sensul culturii e în ultim termen un sens religios ne determina să scriem în 1930 (Gândirea, Decembrie, anul X): „Ce este arta decât o schimbare la față pe muntele Taborului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-se în mugurul feciorelnic al copilăriei. Punctul acestei coincidențe firești e de o mare însemnătate pentru noi, care ne-am propus să arătăm că înțelesul cel mai înalt al creațiilor omenești zace în sentimentul fundamental, pe care l-am numit nostalgia paradisului. Ce este oare copilăria decât imaginea vie a raiului pierdut și sugestia fără prihană a raiului viitor? Omenirea întreagă îi aseamănă pe copii cu îngerii. Pictorii lumii, când vor să zugrăvească ființe cerești, iau chipul pruncilor și îl întraripează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]