7,693 matches
-
individului, aprobare și chiar afecțiune. Un efect comparabil cu saturația este obținut când un drog este administrat pentru a reduce probabilitatea unui comportament sexual. Toate aceste exemple pot fi descrise ca „porniri” nevinovate. Putem spune că mâncatul antreurilor sărate produce oaspetelui setea și aceasta îl impulsionează să bea. Este mai simplu, atât în teorie, cât și în practică, să ne limităm la faptul că acest consum de antreuri sărate conduce la acțiunea de a bea. Inocentele exemple skinneriene nu trebuie să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
publicistică - critică literară ș.a.m.d. Cele mai multe traduceri se fac din limba rusă și din maghiară. Cu prilejul vizitei în România a prozatorului danez Martin Andersen Nexö, revista publică un interviu realizat de Dominique Desanti, precum și un fragment din proza oaspetelui. La „Cronica dramatică” semnează Radu Miron, Dina Codreș, Radu Roman, T. Krausz, Florian Potra, Ion Brad ș.a., iar „Cronica muzicală” este ținută de I. Văleanu și I. Balea. În fine, un regim aparte e rezervat rubricii „Baricada”, profilată pe intervenții
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
și „puneau țara la cale", discutând treburile politice ale țării și ale lor, organizau baluri care țineau de la amiază și până în zorii zilei următoare - și chiar și 3-4 zile, locuri unde șirul trăsurilor nu se mai termina, aducând și descărcând oaspeții, pe domnii în costume de epocă, doamnele și domnișoarele în rochii strălucitoare, purtătoare ale mirosurilor de parfumuri franțuzești care făceau „casă bună" cu aerul proaspăt al dealurilor noastre ori cu cel din câmpiile întinse, că erau astfel de locuri de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
el era și păstrătorul „tuturor catastifelor țării", fiind socotit de Grigore Ureche ca „ispravnic pre socotelile ce să fac să să ia din țară și grijind și dând lefe slujitorilor, și purtătoriu de grijă a toată cheltuiala Curții și a oaspeți ce vin în țară și toate catastifele Țării pre mâna lui". Membru și el al Sfatului domnesc, marele vistiernic, deși avea atribuții largi, el era un executor fidel al voinței domnului care reprezenta autoritatea supremă în sfera fiscalității. Marele vistier
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Said Ali, nepot onoratului Raziz Abdulan Capudan Pașa „Bun venit la noi", „poftiți la masa noastră", „luați de gustați cu noi" etc. erau invitațiile care arată cu prisosință generozitatea, ospitalitatea, caracteristice poporului nostru, felul său de a întâmpina și primi oaspeții care vin cu gând bun... Dacă ar fi să ne referim la unele însemnări ale călătorilor străini cu privire la ospitalitatea, la modul îndatoritor de primire a celor sosiți pe pământurile noastre, am găsit destule care să confirme tradițiile nobile ale poporului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-a așezat la vatra noastră", omagia Al. I. Cuza străvechiul obicei al ospitalității (C.C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, p. 678-679). „Numai singuri vasluienii, nu au lauda aceasta, că ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
paharnic pentru că au dat jalobă târgoveții de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să nu-i pună ci să-și plătească părțile deosebit"; altă carte către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar în legătură cu „Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bine de rău mănânc oleacă de pască și beau vin, dar ei, săracii, cine știe ce mai îndură sub ocupația sovietică". Despre ospeția vasluienilor Dimitrie Cantemir notează: „Vorbind de obiceiurile moldovenilor din Tara de gios, arată că țăranii sunt foarte bucuroși de oaspeți și că-i așteaptă cu masa până la 7 ceasuri din zi (adică 1 la amiază) și ca să nu mănânce singuri trimit pe slugi pe la căi ca să cheme la masă pe câți drumeți îi vor întâmpina". Sosirea la târg mai ales
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
minunat lac, comparat la timpul respectiv cu lacul Albastru din Anatolia" (Tradiții ale ospitalității..., p. 56). Din această cauză Frumoasa era și loc de găzduire dar și de odihnă, în coasta lașului. Mai târziu vor exista chiar regulamente pentru primirea oaspeților la mânăstiri. Iată o prevedere înscrisă într-un astfel de regulament (ziarul „Opinia", 8 iunie 1907): „Mânăstirile fiind înființate de pioșii noștri strămoși, iar noi urmașii lor având datoria creștină de a le întreține ca pe niște monumente de pietate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prind la luptă ’n joc. Și scrânciobul se 'ntoarce purtând în legănare Perechi îmbrățișate cu dulce înfocare. Ochiri scânteietoare și gingașe zimbiri Ce viu respind în aer electrice luciri... - «Vara, în zile frumoase cu soare cald, când avea mai mulți oaspeți la masă, Alecsandri îi invita după dejun, să viziteze lunca. Musafirii rămâneau acolo până seara târziu sub lumina lunei, iar pe unde era mai întuneric se atârnau lampioane de toate culorile - care luminau toată lunca, Alecsandri era foarte vesel când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mimează că sunt copleșite de treburi urgente care nu suferă amânare, că nu au nici o clipă de pierdut, dând de înțeles vizitatorului că prezența sa este deranjantă. Dar cea mai la îndemână și uzuală modalitate de a scăpa de un oaspete inoportun este invocarea oboselii sau a unei suferințe. Ținuta neglijentă și câteva văicăreli bine spuse au efecte sigure în îndepărtarea musafirului. Am cunoscut o familie care avea o puzderie de prieteni pe care îi vizita la rând, săptămânal sau la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai puțin ca în 1872 când avusese 32.355 - n.n.). „Harnic și dedat cu activitatea negoțului, în favorabila sa poziție, la răspântia drumurilor Țării, Ploieștii nu s-a așteptat a fi transformat deodată în reședință imperială și chemat a adăposti oaspeți așa de înalți. În zidurile sale (orașul era înconjurat cu un șanț adânc și avea 11 bariere - n.n.) se aflau nu numai comandantul Marele Duce Nicolae, cu numeroase căpetenii ale oștirilor, dar însuși puternicul Monarh al tuturor rușilor, cu fiii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Alexandra-Maria Cheșcu) are, acum, forma unui roman, păstrând totuși câteva pasaje de „poezie“. Ce vă va plăcea la această lectură, dincolo de stilul impecabil și de construcția proaspătă, e fascinația pe care o degajă. Ritmul e hipnotic, personajul principal, un „oaspete“, cum îl numește Pasolini, exercită aceeași putere asupra cititorului ca și asupra personajelor din poveste. Te țintuiește cu privirea, te manipulează cu mintea. Totul apare în cadre și detalii, „ochiul“ se fixează în real, unde zăbovește pentru exact atâtea secunde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert / 217 Secret și constrângeri / 257 Străinul și secretul / 262 Ostilitate și deposedare / 290 Umbra și harta / 292 Ospitalități constrânse / 296 Kafka sau oaspetele care nu se simte bine / 309 Hârtia pentru muște sau "este tare rău să locuiești cu părinții" / 312 Hotel occidental / 341 Spion fără rădăcini / 367 Asemănătorul neasemănător / 380 Oaspetele limbii / 395 Concluzii - Când dorința de ospitalitate se confundă cu dorința
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
deposedare / 290 Umbra și harta / 292 Ospitalități constrânse / 296 Kafka sau oaspetele care nu se simte bine / 309 Hârtia pentru muște sau "este tare rău să locuiești cu părinții" / 312 Hotel occidental / 341 Spion fără rădăcini / 367 Asemănătorul neasemănător / 380 Oaspetele limbii / 395 Concluzii - Când dorința de ospitalitate se confundă cu dorința de literatură / 417 Prefață Cunoscut publicului românesc prin frumoasa și densa lui carte despre Basmul cult sau Tărâmul copilăriei, apărută la Editura Univers în 2004, Alain Montandon ne propune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
peste două mii de pagini și reunește articolele a peste șaptezeci de autori din diverse țări și centre de cercetare, Franța, Belgia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, China, Vietnam, India, Grecia, România, Rusia, Argentina, Madagascar etc. Sunt definiți aici termenii lexicului esențial (ospitalitate, oaspete, gazdă, dar, primire, găzduire), sunt analizate cu pertinență și erudiție locuri, instituții și spații simbolice; printre ele vom găsi locuri consacrate precum coliba, castelul, grădina, dar și muntele, orașul- refugiu și chiar metroul. Printre instituții își găsesc locul firesc azilul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
claustrare, prizonierat, conflict insolubil între identitate și alteritate. Dar ospitalitatea mai înseamnă, în toate timpurile, și un mod de a te pune în valoare, de a-ți asigura prestigiul și onoarea, o anumită imagine dorită cu ardoare. A nu avea oaspeții așteptați poate fi o rană gravă în narcisismul social, greu de reparat. De aceea un sistem de reguli și norme, diferite de la o epocă la alta, de la o civilizație la alta, guvernează actul de ospitalitate, încercând să facă din el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la plecare i se oferă car și cai, provizii pentru drum, eventual daruri), și într-un caz și în celălalt, ospitalitatea acestor gazde se dovedește a fi prea zeloasă și amenință să devină un obstacol pentru dorința de întoarcere a oaspetelui, și chiar o apropriere a lui. Și aceasta creează o falie și duce la o ospitalitate excesivă, resimțită ca o violență la adresa oaspetelui. Se poate vorbi chiar de o ospitalitate nemăsurată, motivată de orgoliul gazdei, care vrea să-și etaleze
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se dovedește a fi prea zeloasă și amenință să devină un obstacol pentru dorința de întoarcere a oaspetelui, și chiar o apropriere a lui. Și aceasta creează o falie și duce la o ospitalitate excesivă, resimțită ca o violență la adresa oaspetelui. Se poate vorbi chiar de o ospitalitate nemăsurată, motivată de orgoliul gazdei, care vrea să-și etaleze bogățiile, dar și de dorința lui de companie, de schimbare și de divertisment. Dacă aceste episoade ne alertează asupra faliei ce se poate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
asupra faliei ce se poate ivi în actul de ospitalitate, cel cu ciclopul Polifem, ne reamintește că ospitalitate și ostilitate, derivă din același etimon și linia de despărțire între ele e deosebit de fragilă. Dar, după analiza lui Alain Montandon, Ulise, oaspetele se comportă în peștera gazdei sale cu violența unui dușman, încălcând el însuși regulile doritei ospitalități. Ideea că ospitalitatea poate fi devoratoare, căpcăunescă și canibalescă, că încă din momentul întâlnirii între oaspete și gazdă se pune problema care din ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fragilă. Dar, după analiza lui Alain Montandon, Ulise, oaspetele se comportă în peștera gazdei sale cu violența unui dușman, încălcând el însuși regulile doritei ospitalități. Ideea că ospitalitatea poate fi devoratoare, căpcăunescă și canibalescă, că încă din momentul întâlnirii între oaspete și gazdă se pune problema care din ei îl va devora pe celălalt, este prezentă în aproape toate variațiunile scenei de ospitalitate, dar este cel mai pregnantă în scena din peștera ciclopului antropofag. Avem aici de a face cu o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Roussseau, exilatul, față de contemporanii săi incapabili să respecte "frumusețea obiceiurilor, ospitalitatea", pe de altă, pune problema limitelor ospitalității și, din nou, a excesului de ospitalitatea, care se află la originea acestei drame. Se știe că Levitul, din respect pentru oaspete considerat sacru, își sacrifică propria fiică, fecioara, lăsată pradă unui viol colectiv al celor care-i reclamă tocmai oaspetele; pentru el datoria de ospitalitate e sacră, e mai presus de dragostea părintească însă această atitudine are partea ei de exces
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și, din nou, a excesului de ospitalitatea, care se află la originea acestei drame. Se știe că Levitul, din respect pentru oaspete considerat sacru, își sacrifică propria fiică, fecioara, lăsată pradă unui viol colectiv al celor care-i reclamă tocmai oaspetele; pentru el datoria de ospitalitate e sacră, e mai presus de dragostea părintească însă această atitudine are partea ei de exces și oricât de edificatoare ar fi ea, își va primi sancțiunea. Dar și alte povești exemplare ne alertează asupra
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Mandiargues, ospitalitatea erotică, asociată morții, - un tânăr francez răpit de niște curtezane va asista la punerea în scenă a unei actrițe japoneze - devine spectaculară și interculturală și pune probleme deosebite ca teatralizarea, estetizare și artializarea morții ospitaliere. Nici experiența de oaspete a lui Jean-Jacques Rousseau nu este lipsită de erotism, dar nu aceasta atrage în primul rând atenția exegetului în capitolul său dedicat oaspetelui și chiar parazitului care a fost, aproape toată viața, autorul Confesiunilor. Modul în care Rousseau gândește ospitalitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spectaculară și interculturală și pune probleme deosebite ca teatralizarea, estetizare și artializarea morții ospitaliere. Nici experiența de oaspete a lui Jean-Jacques Rousseau nu este lipsită de erotism, dar nu aceasta atrage în primul rând atenția exegetului în capitolul său dedicat oaspetelui și chiar parazitului care a fost, aproape toată viața, autorul Confesiunilor. Modul în care Rousseau gândește ospitalitatea trădează ambivalența fundamentală a situației ospitaliere. Deși s-a arătat critic față de politețe și de ipocrizia pe care ea o presupune, Confesiunile ni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]