18,249 matches
-
valențe neconcretizate, neîndeplinite din partea reprezentanților oficiali ai Ortodoxiei filozofice și teologice. Tot astfel, Idealismul deținea argumente veritabile, învăluite însă în nesfîrșite fantezii care le făceau aproape de nerecunoscut. Între acestea, trebuie subliniat, în mod deosebit, faptul că insistența pe eficacitatea efortului omenesc pentru a ajunge la Dumnezeu (din păcate, idealiștii spuneau: pentru a se indianiza) poate și trebuie să fie apreciat în mod pozitiv. Este o notă a Adevărului, fără îndoială, dar care, din cauza polemicii anticatolice probabil, era împinsă la extrem, adică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a Adevărului, fără îndoială, dar care, din cauza polemicii anticatolice probabil, era împinsă la extrem, adică pînă la negarea necesității Harului: aici Idealismul se încadra pe linia reformismului protestant. Soluția corectă trebuia să ducă la concluzia necesității recunoașterii atît a efortului omenesc, cît și a Harului, într-o conciliere supremă, aducînd revelația Misterului. Însă, în acest caz, Idealismul nu mai era monism!... Note [1] G. TUCCI, Istoria filozofiei indiene, Bari, Laterza, 1957. [2] Cf. R. ROLLAND, Mahătma Gandhi, Paris, Stock, 1924, p.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
indică paragrafele, a doua numărul de ordine al cugetării în cadrul paragrafului respectiv. CARACTERISTICA GNOMICII INDIENE E un loc comun afirmația că indienii antici sînt pe cît ne este dat să cunoaștem istoria spiritualității umane cei mai profunzi cunoscători ai sufletului omenesc. Pe cînd occidentalii pe urma greco-romanilor antici își deschideau gîndul mai ales către panorama variată la nesfîrșit a realității externe, pe malurile Gangelui indienii își retrăgeau ochii de la această realitate din afară, întorcîndu-i spre aceea din adîncul insondabil al spiritului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a dezrădăcina orice dorință: "Cine leapădă dorința, pe care cu greu o părăsesc cei proști, care nu îmbătrînește împreună cu cel care îmbătrînește această boală care nu ia sfîrșit decît odată cu viața acela dobîndește pacea" (60) (cf. TH. SIMENSCHY, Povestea faptei omenești, Chișinău, 1937, p. 8). Recapitulînd punctul de vedere grec și cel indian, se poate spune că ele sînt cu totul opuse: filozoful grec prescrie dorința (neîmplinită), pentru a umple golul existenței; filozoful indian, în schimb, interzice orice dorință, în vederea contopirii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
la descoperirea ei, limba indiană antică (sanscrita) limba-mamă a tuturor limbilor pămîntului și, ca urmare, "înțelepciunea indiană" izvorul primitiv, neîntinat, din care a derivat toată înțelepciunea lumii, inclusiv creștinismul, s-a ajuns la multe exagerări cu adevărat fatale pentru neamul omenesc. Sîntem siguri că nu greșim afirmînd că noțiunea de Übermensch, de nietzscheană memorie, nu ar fi existat fără descoperirea și, trebuie să precizăm, fără falsificarea unui filon al gîndirii indiene, insuficient asimilat. Și nu trebuie să se uite că noțiunea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Pandele, Niculina vorbesc despre tehnici de evadare, despre adevărata libertate spirituală, despre ritualul tacerii, însă cea mai întâlnită tehnică este anamneza, „acțiunea de a-și aminti“, care în concepția lui Platon, creatorul termenului, desemna „amintirea unor idei contemplate de sufletul omenesc în existența sa antepământeană“. Dilema este produsă de personajul central, Anghel D. Pandele, care cu mulți ani în urmă a suferit un traumatism psihic, în urma căruia nu-și mai amintește ce s-a petrecut la Sibiu, într-o noapte, fiind
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
exact» o întâmplare acum o sută cinzeci de ani, ci am fost proiectați ca martorii unui eveniment de acum o sută cinzeci de ani, eveniment pe care însă «l-am modificat», dar asta e întradevăr dincolo de orice margine a înțelegerii omenești; căci dacă mintea mea poate accepta ipoteza că, datorită unor anumite forțe necunoscute, sunt în stare să anulez timpul și să asist la un eveniment trecut, aceeași minte refuză să accepte că e posibil să modific structura și înfățișarea unui
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
vedere mitul pe care îl propune subtextul. Frusinel este o Persephona pregătită în laborator. Porneste de la afirmația doctorului Tătaru că, în Paradis, Adam și Eva erau regenerați periodic, așadar întineriți, prin neoplasmă; că, numai după ce a intervenit păcatul originar, corpul omenesc a pierdut secretul regenerării periodice și deci al tinereții fără bătrânețe. De aici apariția anamnezei. Pedeapsa de care vorbește cartea Genezei nu este în realitate decât amnezia. Omul a fost pedepsit să uite că posedă o funcție capitală: autoregenerarea celulelor
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cuvintele unui mesager. Procesul amnezie-anamneză simbolizează reîntoareerea la sine, la originile individuale și, prin aceasta recunoașterea rădăcinilor celeste ale ființei. Anamneza „acțiunea de a-și aminti“, care în concepția lui Platon, creatorul termenului, desemna „amintirea unor idei contemplate de sufletul omenesc în existența sa antepământeană“. În Nouăsprezece trandafiri, A.D.P. vorbește despre anamneză: „Au fost multe evenimente importante în viața mea, evenimente de care îmi aduceam destul de bine aminte; deși, cum îți spuneam, de-abia acum câteva zile, după primul spectacol, le-
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
o urmez mi se impunea cu toată limpezimea. Printre toate sentimentele ce mă copleșeau, unul domina: sentimentul datoriei. Rațiunea nu mai avea loc să vorbească. Orice alt raționament trebuia să înceteze din moment ce lucruri excepționale erau decretate și dintre toate convențiile omenești, cea mai monstruoasă, aceea care conduce la moarte fără dreptul de a protesta, era acceptată de toți". Fatalitatea războiului și solidaritatea în fața pericolului morții cîștigă în fata identității și solidarității naționale: ardelenii vor lupta în armata austro-ungară. Prizonierii făcuți de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Nu ne îndoim că mai târziu capetele mai clare dintre liberali vor recunoaște tot atât de mult necesitatea absolută a proprietății mari, care este în toate țările sprijinul cel mai puternic al neatârnării de caracter, al celei mai înalte forme a libertății omenești. Nu o dată în istorie se va confirma adevărul fabulei lui Meneniu Agrippa. Încheiem aceste șiruri aducând cetățenilor aminte că nu există nici libertate, nici cultură fără muncă. Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceste șiruri aducând cetățenilor aminte că nu există nici libertate, nici cultură fără muncă. Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertatea și cultura, acela se prenumără fără s-o știe între paraziții societății omenești, între aceia cari trăiesc pe pământ spre blestemul, ruina și demoralizarea poporului lor. II În ordinea de idei espuse în n-rul trecut intră și aceea a independenței statului român. Nici aceasta n-a venit ex abrupto, în mod fragmentar, ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Nu ne îndoim că mai târziu capetele mai clare dintre liberali vor recunoaște tot atât de mult necesitatea absolută a proprietății mari, care este în toate țările sprijinul cel mai puternic al neatârnării de caracter, al celei mai înalte forme a libertății omenești. Nu o dată în istorie se va confirma adevărul fabulei lui Meneniu Agrippa. Încheiem aceste șiruri aducând cetățenilor aminte că nu există nici libertate, nici cultură fără muncă. Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceste șiruri aducând cetățenilor aminte că nu există nici libertate, nici cultură fără muncă. Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertatea și cultura, acela se prenumără fără s-o știe între paraziții societății omenești, între aceia cari trăiesc pe pământ spre blestemul, ruina și demoralizarea poporului lor. II În ordinea de idei espuse în n-rul trecut intră și aceea a independenței statului român. Nici aceasta n-a venit ex abrupto, în mod fragmentar, ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și condensează puterea. Se știe asemenea că n-ar fi cu putință mecanismul ceasornicului și că acesta ar începe prin a merge foarte repede și ar sfârși prin a merge foarte încet, daca ar lipsi coarda regulatoare. În mecanismul corpului omenesc regulatorul e prezentat prin organul inimei. {EminescuOpXI 26} E evident că o încordare prea mare a patimelor politice, puse în joc paralizează activitatea organului regulator, deci și activitatea mecanismului întreg, în care fiece parte are rolul său deosebit, deși acest
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nevoia de funcțiile statului și neînsemnătatea individuală a celor mai mulți membri, pe cel conservator identitatea de principii; și fiindcă nevoile pot fi comune, dar e mai greu ca principii abstracte să se reflecte în același chip în o sumă de capete omenești, de aceea nici negăm, nici ne pare rău daca unele persoane din partidul conservator simt necesitatea de-a se deosebi într-un chip sau într-altul de noi. Ceea ce - după "Presa" și "Romînul" - e un defect al partidului ar trebui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuie să apărăm cu devotament și energie pământul și neamul nostru. Da, căci demnitatea morală a celui mic poate fi tot atât de însemnată ca și a celui mare, iar a se lupta și a muri pentru bunurile cele mai sfinte inimii omenești e tot atât de frumos pentru cel mic ca si pentru cel mare. Numai [că] de la pericolul imediat și vădit până la planuri de politică europeană, până la voința de-a fi un factor hotărâtor în echilibrul european e o deosebire cât cerul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
popor persecuta odinioară pe aceia care nu-i păreau îndestul de catolici. Atâta despre biserică ca instituție împămîntenită într-o țară oarecare. {EminescuOpXI 74} Cât despre catolicism ca instituție universală, nu putem tăgădui meritele lui într-adevăr estraordinare pentru cultura omenească. Pusă în fața unor rase aspre, abia răsărite din locuințele lor primitive și abia aruncate asupra civilizațiunii antice, pe care au călcat-o în picioare și au nimicit-o, biserica era singurul punct luminos nu numai pentru cultura în genere, dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aspre, abia răsărite din locuințele lor primitive și abia aruncate asupra civilizațiunii antice, pe care au călcat-o în picioare și au nimicit-o, biserica era singurul punct luminos nu numai pentru cultura în genere, dar chiar pentru libertatea dezvoltării omenești. Într-un timp de aservire generală, într-un timp în care numai nașterea, deci numai descendența din iluștrii luptători fizici, dădea un drept la libertate, tot ce nu avea fericirea de a fi ucis o sută de dușmani, oricât era
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îmblînzească inima, de aceea frumoasele arte au fost cele mai puternice arme ale bisericii. Arhitectura, muzica, sculptura și poezia au fost puse în serviciul bisericei pentru a da în această sferă curată, neatinsă de nici o suflare impură, un adăpost sufletului omenesc, atât de bântuit sau de patimi, sau de golul lui propriu, de urât. Aruncat din nevoie, în urât, din urât în nevoie, stări imanente naturii noastre și cari nu se pot înlătura pin mâna de creier de care dispunem, arta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și cari nu se pot înlătura pin mâna de creier de care dispunem, arta bisericească, care a cultivat în pictură frumosul în culmea perfecții, muzica și arhitectura în genul sublim, au înălțat, prin mijloace lesne de înțeles pentru toți, sufletul omenesc, în decurs de sute de ani, peste nivelul vieții de rând și a nevoilor zilnice. Toate popoarele cari o posed înalta civilizațiune astăzi, dacă nu sânt au fost măcar mult timp catolice. Despre învățămînt cată să notăm asemenea că atât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a invalidat alegerea d-lui A. Holban de la Vaslui. "Gazeta de Bacău", înainte de a înceta, n-a făcut aceasta niciodată. Redactorii acestei foițe ne fac impresiunea că a scris în niște momente de aberațiune sau în niște momente când mințele omenești sânt tulburate prin introducerea în stomah a unui licuid Eteric... Pre cât vericine trebuie să se coprindă de mirare de a vedea pe un Bacău antuziasmat de Costache Radu, pe atâta trebuie să-i fie cu totul neînțeles cum un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prezenta respectuos onorabilei Adunări legiuitoare, începînd-o cu cucernicul Warszawski. Ar fi și păcat altfel. Pe când armata noastră murea de foame și ger în câmpiile Bulgariei, pe când stoluri de corbi roteau deasupra ei, lăsîndu-se pe pământ spre a mușca din carne omenească, liberalii noștri beau șampanie cu mironosițele de la caffe chantant pentru gloria și reușita armiei române. Cine să plătească cheltuiala? Patria, se înțelege. Pe când Basarabia se rupea de la sânul țării și oamenii cu lacrimi amare își luau "rămas bun" de la patria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu știu bine nici o limbă. Efectele pentru inteligență nu pot fi decât rele. Ce trebuie să se petreacă în capul unui om care nu are, pentru ideile sale, manipulul sigur, razimul concret al unei limbi certe? Desigur nimic bun. Spiritul omenesc nu se poate dezvolta în libertate fără limbă, și anume fără de cea învățată din capul locului, cu toată bogăția ei de nuanțe, cu toată virginitatea cu care a fost recepută de mintea copilărească. Lipsa dezvoltării firești a limbelor deosebitelor naționalități
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sila gâtlejul copiilor, precum și a oamenilor maturi, la tortura unei fonologii imposibile și silesc spiritul de-a se dezvolta în formulele unei limbi radical străine de toate popoarele continentului european. Se ignorează cu totul se vede că în orice creier omenesc predispunerile intelectuale sânt înmagazinate prin atavism și că acestor predispuneri nu le convine decât limba vorbită de părinți. Turcii erau mai simpli în procederea lor. Ei, pentru a deznaționaliza, tăiau la zeci de mii de oameni limba din gură, osîndindu-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]