6,445 matches
-
îndeplinire a tuturor nevoilor în situația de predare-învățare. Așteptările nerealiste pot să ducă la frustrări nedorite și dezamăgiri. Formatorii trebuie să învețe cele mai bune căi de a-și comunica nevoile participanților și personalului auxiliar. Aceste nevoi sunt, de obicei, omise în faza de planificare, iar apoi nu pot fi satisfăcute, pentru că lipsesc din plan. Formularea și asumarea unui plan strategic care să conțină viziune, misiune,obiective și activități constituie o premisă de bază în definirea organizației. Gregory (1997) identifică cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
tinzând spre sarcasm, fie cu ochi vigilent, luând aminte adică. Nu mai puțin interesantă mi s-a părut munca regizorului cu actorii, Pasărea Shakespeare reprezentând un bun, un util exemplu de spectacol "de echipă". Echipă din care nu poate fi omis nimeni: nici Florin Zamfirescu (Cezar), tânăr actor din ce în ce mai bun, din ce în ce mai expresiv de la rol la rol; nici Dorina Lazăr (Ecaterina)... (Aurel Bădescu) [...]Regizorul a structurat energic și inspirat textul, operând câteva montaje binevenite în sprijinul cadrului de acțiune proces [...] Un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
producerii evenimentelor violente neașteptate. în interacțiunile dintre oameni, violența este definitorie pentru actele comise cu intenție distructivă. Dar uneori putem găsi diferite grade de violență în raport cu victima fără ca „agresorul”să aibă o intenție față de victima, pur și simplu ignorând, neglijând, omițând, nevoile victimei. ̨ n aceste cazuri, e vorba despre satisfacerea propriilor interese ale agresorului (un părinte alcoolic care neglijează nevoile copilului dând curs dependenței sale, un regim social dictatorial care nu ține seama de nevoile cetățenilor, un medic care tratează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
spus, o definiție completă a factorului agresor ține seama și de contextul care facilitează sau doar tolerează producerea violenței. Dacă definim violența din perspectiva forței agresorului, pierdem din vedere aspectele care țin de neglijarea unor nevoi ale victimei, de actele „omise”, și nu „comise”1 (Killen, 1998) față de victimă, de către factorul responsabil, deși nu agresor de data aceasta. Neglijarea cauzată de ignoranță sau de un anumit context cultural care promovează conduite specifice în raporturile interumane (cum ar fi: raporturile dintre părinți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt lăsate la libera formulare a respondentului. Acestea sunt: „până mă lămuresc de caracteristicile și particularitățile acuzelor”(24); „15 minute”(5); „5 minute”(1); „până mă lămuresc de cauză”(10), „cât dorește să-mi vorbească pacientul”(2), iar un chestionar omite să dea un răspuns la această întrebare. Cele două răspunsuri majoritare demonstrează un înalt grad de profesionalism în relația cu pacientul, față de acuzele de durere ale acestuia. în realitate este foarte dificil, poate imposibil, să cuantifici timpul acordat pentru a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
psihologie și științele conexe despre importanța interacțiunii sociale atât sub aspectul evaluării cât și al intervenției. O definiție larg cunoscută în rândurile specialiștilor din domeniul prevenirii maltratării copilului ne arată că prin abuzul și neglijarea copilului înțelegem: „”acte comise sau omise de către părintele sau îngrijitorul copilului care sunt apreciate din perspectiva valorilor comunității și a expertizei profesionale ca fiind inadecvate sau distructive”(Garbarino et al., 1992). Există și o definiție implicită, din perspectiva reprezentărilor sociale specifice unei anumite culturi. Această definiție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau neglijare, diferența dintre ele fiind dată de intenția distructivă a agresorului față de victimă. în cazul abuzului, agresorul are intenție distructivă față de victima și „comite”acte violente împotriva victimei copil, iar în cazul neglijării agresorul nu are intenții distructive, dar „omite”(cel mai adesea din ignoranță și întotdeauna din prioritizarea propriilor interese) să ofere victimei îngrijirile necesare pentru o dezvoltare sănătoasă; 3. maltratarea împiedică dezvoltarea sănătoasă a copilului fie prin stagnarea într-un anumit stadiu de dezvoltare a copilului, fie prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Procedura privează abuziv nașterea de orice sintaxă psihologică și spirituală, transformând mama și copilul în două legume insensibile și mult prea detașate pentru a onora un asemenea eveniment crucial. Cercetând agenda posibilelor traume care pot surveni la naștere, nu putem omite nici unele manevre brutale (precum utilizarea forcepsului), la care apelează echipa medicală în cazul complicațiilor obstetricale și care traumatizează bebelușul, fizic și psihic, fertilizând ulterior tulburări de comportament și chiar delicvență și criminalitate (Pasamanick, 1956; Lewis et. al., 1979; Litt, 1971
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a procesării alimentelor prin prăjire; raționalizarea expunerii la soare, apelând la mijloace de protecție și evitarea ei totală între orele 10.30 și 14.30. Chiar dacă în acest tablou, stresul nu figurează, în consonanță cu cercetările mai recente, nu putem omite contribuția lui notabilă în patogeneză, inclusiv în maladiile care dețin detașat supremația, de câteva decenii. Este vorba de bolile cardiovasculare și cancer. Stresul reprezintă în sine o experiență traumatizantă, indiferent dacă se consumă acut, sau produce eroziuni cotidiene, ca o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de către US News and World Report, și care raportează că dintre cele 15 milioane de persoane ce au fost în moarte clinică, o treime au traversat și un NDE (apud Atwater, 2007). Cifra este eronată, conform aceleași autoare, deoarece sunt omise cazurile de copii care experimentează un NDE și care însumează 70% din totalul celor cu moarte clinică. Ilustrul profesor sorbonard M.A. Descamps, președintele Centrului de studii ale experiențelor de moarte iminentă (CEMMI) de la Paris, într-o carte de remarcabilă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doar din state membre, fie atât din state membre, cât și nemembre. Din acest punct de vedere, deciziile europene sunt poate cele mai democratice decizii care se iau În lume, dintre toate nivelurile de guvernare existente. Dar nu trebuie să omitem un fapt esențial, și anume că aceste decizii afectează În primul rând guvernele naționale ale statelor membre și pe cetățenii acestora. Privind din acest unghi, nu mai putem afirma că avem de-a face cu cel mai democratic proces decizional
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
că variabila gen se asociază În definirea politicilor cu termenul egalitate/echitate 1, care exprimă În esență scopul acestora. Egalitatea/echitatea de gen este, din această perspectivă, idealul față de concretul realității care este inegalitatea/inechitatea, variabilă care nu poate fi omisă mai ales În studiile de diagnoză și În analiza surselor problemei care generează politica. În fond, problema politicii este inegalitatea, iar scopul politicii este egalitatea. Termenul inegalitate este Însă ascuns cu „grija” de a evita un subiect politic: inegalitatea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a fost adoptat într-o formulă aproape identică cu art.2 lit.a din CVIM diferența fiind numai sub aspect gramatical, probabil sub influența criticilor profesorului André TUNC la Viena în 1980 pe care, fără a fi respinse, Secretariatul a omis să le ia în seamă corijând textul, în graba și euforia adoptării în după amiaza zilei de 10 aprilie 1980. Textul Convenției nu mai păcătuiește gramatical și logic ca cel al Convenției de la Viena; Convenția de la Haga din 1986 nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
patrimoniu. Amintind că datoria externă era plătită în cea mai mare parte, am relatat că în țară se pune acum un accent deosebit pe latura calitativă, intensivă, ținând seama mai mult de legile economice, rentabilitate, eficiență și autogestiune. Nu am omis să amintesc despre tema zilei modernizarea / "sistematizarea" localităților și implicațiile ei, bune sau rele. Spre surprinderea evidentă a unor interlocutori, m-am referit și la insuccese, dificultăți și greutăți. Poate chiar prea multe, pentru unele urechi. Pe această notă, am
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
brutală a acestor relații, o reorientare a lor, probabil spre viitoare alte centre polarizatoare care, în cel mai bun caz, nu își vor putea exercita forța de atracție decât în timp, după mulți ani. În al doilea rând, nu trebuie omis nici faptul că într-o economie de piață, descentralizată, neplanificată, cum este astăzi și economia României, statul nu mai are la îndemână prea multe pârghii cu care să intervină pentru a asigura dezvoltarea economico-socială a noilor unități administrativ-teritoriale, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cunoaște și se înțelege din inventarul de valori, principii și reguli ce reglementeaz] tiparele de comportament obișnuite, pentru a selecta echivalentele funcționale a ceea ce filosoful moral ar include în domeniul s]u. Antropologul poate face cu ușurinț] greșeală de a omite anumite aspecte culturale sau de a nu recunoaște elemente etice ascunse în ceea ce noi consider]m a fi economie, teologie, politic], drept, etichet] sau înțelepciune popular]. Mai mult decât atât, multe valori și principii sunt distilate și cristalizate sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abordare a vietii de tipul „tr]ieste clipă!”. Spre deosebire de egipteni, el nu crede în Judecată de Apoi. Viața aceasta este tot ce ni s-a dat. Esență înv]ț]turii sale a r]mas etica muncii, ins] nu a fost omis] nici semnificația unei vieți responsabile care trebuie tr]it] în veselie. Unele lucruri sunt mai bune decât altele: înțelepciunea este preferat] prostiei, decentă - indecentei, viața - morții, ins], cănd survine moartea, tot ceea ce omul a ales este lipsit de semnificație. Înv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acțiunea urm]riț] în mod dezinteresat, fiind sugerat] o „etic] crud] a muncii” (karmayoga) și lep]darea de egoism, ceea ce ar putea justifica realizarea ritualului prescris (sacrificiu, austeritate și d]ruire) (18.5), precum și uciderea (18.8). Dar Gita nu omite rolul semnificativ deținut de facultatea cvasirațional] de a discerne. De aceea, textul dezvolt] yoga-urile (c]r]ri) buddhi-ului sau ale voinței inteligente și jnana sau cunoașterea (gnoz]). O idee interesant] conturat] aici este aceea c] „voința” ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de preferințe. În opinia lui Mo Tzi, distincția dintre bine și r]u (li și hai) asigur] o bun] orientare a comportamentului - afirmație, totuși, interpretabil], mai ales dac] avem în vedere diversele teorii despre utilitate. Mo Tzi pare s] fi omis urm]torul lucru: de vreme ce discursul social are capacitatea de a modifica afinit]țile individului în raport cu familia sa, acelasi discurs poate produce efecte similare și asupra inclinației spre bine a omului. Mai mult decât atât, discursul social poate genera diverse moduri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și pe Aristotel drept autoritatea lor. Dar faptul c] unii oameni, oricât de importanți, au susținut prejudec]ți necomb]tute, similare cu ale unei persoane moderne, nu constituie o justificare pentru că acea persoan] s] continue s] le repete. Ceea ce se omite uneori, în mod convenabil, este faptul c] un principiu de bâz] al filosofiei grecești îl reprezint] ideea c] o poziție este bun] atâta vreme cât argumentele care o susțin sunt la fel. Aceasta este, de fapt, moștenirea real] și durabil] l]sat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deontologic] din mai multe motive. În perspectiva deontologic], cea mai important] distincție se face între ceea ce este permis și ceea ce este interzis, iar definiția obligației are la bâz] ideea de fapt nepermis: ceea ce este obligatoriu nu se permite a fi omis. Deși opiniile difer] cu privire la obligațiile ce le revin subiecților pe lang] neînc]lcarea regulilor, se consider] c] cea mai mare parte a sferei moralei (și, implicit, timpul și capacit]țile individului) trebuie consacrat] acțiunilor permise, dup] cum afirm] și Fried
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propuse, dezacordurile în materie de etic] nu își g]sesc rezolvare. Exist] și alte motive mai puțin evidente de a respinge aceast] viziune legalist] asupra moralei. Ideea c] preceptele morale sunt lucruri care pot fi sau ar trebui s] fie omise din viața cotidian] pentru că fiecare s] tr]iasc] viață pe care o dorește se dovedește a fi necorespunz]toare atât din punct de vedere normativ, cât și psihologic. Această pentru c] noi suntem membrii unei comunit]ți etice și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care am început. Exemplul cel mai elocvent îl reprezint] utilitarismul clasic, care ne ofer] un singur principiu de bâz], prezentându-ne câteva argumente potrivit c]rora ar trebui s] accept]m acest principiu (deși aceast] etap] este de multe ori omis]), apoi ne arăt] cum s] obținem din acest principiu alte principii cum ar fi: „S] nu minți” sau „iubește-ți p]rinții” (un exemplu fâț] de care sunt din ce in ce mai atașat). De vreme ce teoria noastr] ofer] mai multe principii de bâz], ea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturi, ci cu propria ei personalitate. Argumentul adus de utilitariști în ap]rărea teoriei lor este acela potrivit c]ruia o persoan] ar trebui s] își formeze un bun caracter, întrucat calit]țile morale sporesc utilitatea general]. Un asemenea argument omite esențialul. S] presupunem c] majoritatea oamenilor ar avea un caracter admirabil. S] ne întreb]m apoi care ar fi motivele pentru care perspectiva unui individ asupra vieții ar trebui s] fie considerat] drept model de c]tre ceilalți. R]spunsul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
își formeze în minte imaginea unui subiect moral anonim, îndoctrinat s] fac] alegeri morale care nu prezint] nici o leg]tur] psihologic] în raport cu trecutul său viitorul s]u. Susan Wolf a sustinut într-un eseu ideea c] utilitarismul nu numai c] omite s] fac] referire la caracter, ci, dimpotriv], impune unul ideal, la care nu ar fi nici bine și nici rațional că omul s] aspire. Un utilitarist care își folosește timpul și banii aproape în totalitate în scopul ajutor]rii celor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]