8,329 matches
-
sare, piper și oțet cidru. Ca decor, patru felii de cruton de pâine prăjită. Batem ouăle spumă, adăugând sarea, piperul, ciupercile, o prăjim pe ambele părți, o rulăm și servim pe platou cu salata și crutoanele. Pe omletă punem trei pălării de ciuperci ca decor. OUA UMPLUTE CU PATE DE FICAT Zece ouă, o cutie de paté, 600 ml de ulei, o lingură de muștar, sare, piper, Secretul Gustului, măsline după preferință, 100 gr. de unt sau margarină Rama. Se pun
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Țelina o fierbem în apă cu sare, apoi cu mixerul facem un piuré. Varza roșie se taie fideluțe subțiri, apoi se marinează cu sos de căprioară. Punem pe farfurie trei medalioane, lângă ele punem ciuperci, peste care punem câte o pălărie de ciuperci și dăm la cuptorul încins timp de cincisprezece minute, apoi scoatem și turnăm piuré-ul de țelină, salata de varză și câte o roșie umplută cu tocăniță de carne. MICI ROMÂNEȘTI 500 gr. de carne de vită, 500 gr.
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de făină, bătute bine cu telul. Se prăjesc în ulei încins pe ambele părți. TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt, apoi dăm la cuptorul încins timp de 45 de minute. Se servește cu lapte acru sau iaurt. VARZĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cucerește orașul. Populația de pescari Tanca, care locuiește în marea sa majoritate în vase plutitoare tradiționale denumite junks, a venit în zonă prin secolul VII, iar populația Hoclo în secolul al XIX-lea. Pescarii Hoclo pot fi recunoscuți ușor datorită pălăriilor de pai de formă conică. Acești oameni temerari înfruntă în fiecare noapte capriciile Mării Chinei de Sud, riscându-și viața. Ei aduc în zorii zilei fructele de mare, pe care le descarcă în Piața En-gros de peste Praya Road, de unde sunt
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
sau a punților de acces peste zone umede, te surprindeau mici terenuri de câteva zeci de metri pătrați, amenajate și irigate pentru cultura unor plante de consum curent, pe care le îngrijeau localnici în ținută de lucru și cu nelipsita pălărie de pai. Plaja din Tung Wan nu este la fel de întinsă ca cea din Stanley Village sau Gold Coast, dar nefiind aglomerată, îți dă senzația de liniște și te bine dispune. Am stat totuși pe ea mai bine de 2 ore
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
a face fericirea țării voastre. Dar când, oare, schimba-veți aceste haine ignobile de robi turcești, pentru hainele popoarelor civilizate ? Când oare aveți de gând să vă desfaceți de urâtele voastre bărbi ? Și când, oare, schimba-veți, pentru peruci sau pălării, calpacele și turbanele care acoperă capetele voastre jupuite (pelées) sau rase?»...” „... O nouă cerere de 24 până la 25.000 care a fost făcută chiar acuma Divanului Moldovei de către d. președinte plenipotențiar... spre a transporta 100.000 cetverturi de faină sau
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
noastră a apărut un moș cu barba lungă. Sau, poate, lumina timidă a cerului nu se schimbase, doar detunăturile dinspre râu trezindu-ne din ațipeala ori așteptarea noastră plicticoasă. Moșneagul, mic de statură, cu ochi scânteietori, purta pe cap o pălărie uzată, tuflită și caraghioasă. Pe umărul drept atârna într-un toiag o traistă nici plină, nici goală, în picioare avea opinci de cauciuc. Mai târziu mi s-a părut absurd ca acel personaj hidos și hilar să apară acolo. În urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
acolo, aproape de casă, se aștepta să găsească la un colț de drum căruța plină cu lemne de salcâm și calul cel alb, costeliv, nechezând de bucurie la vederea noastră. Sau, poate, o să întâlnim un moș mic de statură, cu o pălărie caraghioasă pe cap și un toiag în mână de care să atârne o traistă nici plină, nici goală. Un moșneag care în singurătatea lui să fredoneze acum: Podul de piatră s-a dărâmat, A venit apa și l-a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
fie arșiță și nu știam niciodată sigur dacă... mă vor mai primi sau nu. "Ba, pardon, domn, tovarășe!" ștefan Cortez și a purtat întot deauna sângele albastru, de hidalgo, cu aceeași eleganță cu care nu s-a despărțit niciodată de pălăriile Eden. Un spirit umanist aproape singular în tulburații ani de după cel de-al Doilea Război Mondial, a creat din micuța moșie de la Doi Peri, dintre Cetățuia și Hlincea, un adevărat cenaclu literarmuzical al Iașiului. Cele trei surori, Teodora Viorica, ștefania
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pe parcurs. Totul contează, mai ales când ești în teatru. Pe vremea aceea - și nu vorbim de vremea lui Matusalem! - mă sfătuiam cu impresarul meu. Trebuia să am tocurile uite atât, mănuși până la cot, tot timpul fuste și rochii lungi, pălării de soare, iar, dacă nu aveai blană, nu erai divă! Eu nu puteam să le sufăr, dar am avut toate vizoanele pământului! Le-am dat pe toate, slavă Domnului! Abia aștep tam să trec la doudou-urile astea moderne umplute cu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a fost Grace?", " Îl adăugăm și pe Milnes pe listă!"... O zi poate deveni bună prin doar un asemenea mesaj. E incitant de văzut care este Viorica lor. — Dacă am ajuns cu discuția la filme, nu am spus nimic despre Pălăria de pai din Florența. Nu știu să mai existe alt artist român care să fi colaborat cu Nino Rota, celebrul compozitor al muzicii pentru cele mai mari filme ale lui Federico Fellini... — Un om atât de blând și de gentil
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
protector cu mine și mă ducea cu mașina dintr-un oraș în altul. Părinții lui erau din Cernăuți. El, tânăr, a fost cantor. Mă lua într-o mașină mare, confortabilă, stăteam amândoi în spate, iar șofer era un domn cu pălărie, foarte solemn. Era unul dintre feciorii lui! Nu scotea o vorbă. M-am simțit cam prost și am încercat să leg o conversație cu amândoi. Richard însă se uită la mine și îmi face doar atât: Shhhhh... Dar cine ne
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Plaja era plină de turiști de toate națiile, dintre care românii cred că reprezentau cel puțin 30%. Îmi aduc aminte cu o deosebită plăcere de un negru înalt, îmbrăcat cu un tricou verde, pantaloni scurți tot verzi și cu o pălărie de paie uriașă pe cap, ca să-l protejeze de razele soarelui. Acesta mergea desculț printre cearceafurile întinse pe plaje cu o tavă mare în mână și striga, (culmea!) pe românește: -Ia gogoașa neamuleeeeeeeeeee!! Sigur că era foarte amuzant, dar ce
O călătorie în Grecia, anul 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1045]
-
iar la sfârșit mi-a adus Vasilică Fersigan, un fost coleg de serviciu cu care am împărțit vreo douăzeci și cinci de ani binele și răul împreună și pe care-l credeam prieten, spuneam că mi-a adus o cârjă și o pălărie, simbolurile pensionarilor, pentru sprijin la bătrânețe, ceilalți mi-au bătut din palme, printre care Fărcaș, Livia,Jeni, Andrecuț și nu-i mai rețin cine, care mi-au urat drum bun în viața de pensionar și cu asta am înțeles că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
că tindem să avem mai mulți prieteni pe Facebook decât în viața pe care o ducem în afara Internetului: social media funcționează ca un agre gator de relații sociale pe axa timpului și a spațiului, ceea ce înseamnă că avem în aceeași pălărie atât prietenii cu care ne întâlnim frecvent, cât și pe cei vechi și pe cei de pe alte meleaguri, plus colegi și o serie întreagă de cunoștințe mai mult sau mai puțin apro piate. Pentru mulți dintre noi, discrepanța față de numărul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Rózsika, fostă cântăreață la opera din Budapesta (sau Viena?), pe care am zărit-o de vreo două ori, când o vizita pe stăpâna casei din Strada Călugărițelor, era și dânsa înaltă, dar suplă, cu fața scofâlcită sub fardurile abundente, purtând pălărie cu boruri largi, strivită parcă de flori (poate și de fructe sau zarzavaturi), îmbrăcată toată după moda de dinainte de război - aș compara-o azi cu Nebuna din Chaillot -, desigur și ea incapabilă de adaptare la vremuri și la senectute, a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ea, grasă și cu țâțele enorme, care vorbeau curent româna, chiar dacă incorect. Civilizați și cumsecade. Cartierul era de altfel un soi de ghetto, nu prea departe aflându-se și o școală rabinică, frecventată de juni perciunați, în caftanele și cu pălăriile lor popești negre. În vecini de noi, pe partea casei, într-o curte vastă și prăfoasă mărginită de maghernițe, zburătăceau o droaie de ovreiași mucoși și băloși, dintre care nu peste mulți ani aveam să-mi culeg tovarășii de joacă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dreptate, căci în ziua când a renunțat la coloranți, părut alb, bogat, ca o coroană de argint, i-a înnobilat figura. Mă desfătam mai ales când o însoțeam la modistă, iar dacă în plimbările sau drumurile mele prin oraș remarcam pălării ce socoteam că i-ar fi venit bine, îi atrăgeam atenția, pisând-o până când mergea cu mine să vadă ea însăși și să încerce. Mai târziu, în Germania, deprins cu vitrinele și pălăriile din tablourile expresioniștilor de la Der blaue Reiter
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
plimbările sau drumurile mele prin oraș remarcam pălării ce socoteam că i-ar fi venit bine, îi atrăgeam atenția, pisând-o până când mergea cu mine să vadă ea însăși și să încerce. Mai târziu, în Germania, deprins cu vitrinele și pălăriile din tablourile expresioniștilor de la Der blaue Reiter și Die Brücke, mi-a revenit adeseori în minte această preocupare. Cum gustul, în orice domeniu, se formează și prin cultură specializată, mă întreb dacă nu mi-aș fi realizat mai bine vocația
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
celor trei femei ușoare să locuiască în curtea noastră și nu le saluta, nici nu răspundea respectuosului și timidului lor „sărut mâna, părinte“, când pleca sau se întorcea din oraș, cu cârja lui protopopească (de fapt, un baston masiv) și pălăria de Don Basilio asigurându-i marțialitatea. Maică-mea și tanti Virginia le găseau totuși destul de onorabile, fiind bine-crescute, îmbrăcate cu decență, inteligente, salvând aparențele „bunei condiții“. Eu mă împrietenisem cu ele, încântat că-mi împrumutau cărți (dintre cele menționate mai
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Concomitent cu această întreprindere ratată, vreau să consemnez un alt eveniment de coloratură erotică. Mă aflam în centrul orașului, în piața Catedralei Sf. Mihail (Piața Unirii, cum i se spunea atunci), cu privirile scufundate într-o vitrină a magazinului „Regele pălăriilor“ - „Kalap Király“ (pe vremea aceea, pălăria, inclusiv jobenul, constituia un strict necesar al oricărei înveșmântări corecte), când am simțit deodată pe cineva în spatele meu. Era un domn înalt, pal, cam buhăit și mătăhălos, cu cărnuri moi - cam de vârsta lui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să consemnez un alt eveniment de coloratură erotică. Mă aflam în centrul orașului, în piața Catedralei Sf. Mihail (Piața Unirii, cum i se spunea atunci), cu privirile scufundate într-o vitrină a magazinului „Regele pălăriilor“ - „Kalap Király“ (pe vremea aceea, pălăria, inclusiv jobenul, constituia un strict necesar al oricărei înveșmântări corecte), când am simțit deodată pe cineva în spatele meu. Era un domn înalt, pal, cam buhăit și mătăhălos, cu cărnuri moi - cam de vârsta lui Wilde, la Paris, după dezastru, când
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
apoi încep orele de curs propriu-zise, într-o atmosferă de totală fraternitate. Aici sunt cursuri de olărit, de Ev Mediu, de ikebana, de patiser, poți asculta jazz în Piața Italiei, sunt cântăreți ambulanți însoțiți de un cățel care poartă o pălărie pentru colectarea banilor; centrul orașului este în vârful unui munte și, pentru a micșora efortul oamenilor, sunt multe scări rulante în loc de trotuare. Aici este o lume civilizată și politicoasă, iubitoare de muzică și literatură. Și unde mai pui că doar
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
zi e cât o lună, septembrie sau aprilie e același lucru. Te obișnuiești cu dorul înăbușit și cu perna altuia. La un moment dat am privit în jur și am văzut că e frumos. Străzile vechi și înguste, menestreli cu pălăria la picioare, flori ciudate, politețea oamenilor, clădiri monumentale, catedrale și opere de artă celebre. Când înveți despre Colosseum, nu te gândești că l ai putea vedea vreodată. Când ești la un pas de casa lui Leonardo da Vinci ți se
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]