6,411 matches
-
și de lipsă de loialitate față de Statele Unite, i-a atras antipatii și desolidarizări din partea unora dintre foștii săi colegi din Proiectul Manhattan. Teller s-a născut la 15 ianuarie 1908 la Budapesta, în Austro-Ungaria într-o familie de evrei. Locuința părintească se afla pe strada Kozma nr. 3. Tatăl său, Miksa Teller era un renumit avocat și director de bancă, originar din Érsekújvár, azi Nové Zámky, în Slovacia, iar mama sa, Ilona, născută Deutsch, era originară din Lugoj. Copilul Ede Teller
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
fost spătar și deputat în Divanul ad-hoc în timpul domniei lui Al. I. Cuza. A jucat un rol important în revoluția de la 1848 din Moldova. Fiu al paharnicului Manolache Miclescu și al Smarandei Sturdza, se naște în anul 1804 la moșia părintească de la Șerbești, pe atunci în ținutul Vasluiului. Rămane orfan de ambii părinți, la numai opt ani, și este luat în grijă de un unchi de-al sau din ramura botoșăneană a Micleștilor, care se ocupă de educația lui angajându-i
Săndulache Miclescu () [Corola-website/Science/318589_a_319918]
-
așa cum profețiile anunțau. Jean de Brienne primea să fie aruncată pe masa de joc a tratativelor o monedă scumpă, pe unica sa fiică Iolanda Isabella, o copilă de 11 ani, delicată și mult prea sensibilă ca să fie smulsă din căminul părintesc și dusă departe peste mări și țări. Pe ea magistrul ordinului voia să o dea de soție strălucitorului și extravagantului Frederic, rămas văduv de curând, dar pentru care doliul recent nu ar fi fost un impediment de a contracta o
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
de , pentru a o putea distinge de cea care i-a dat viață. Mama ei era sora vitregă a lui Adolf Hitler, cei doi având același tată și crescând împreună. La vârsta de 20 de ani, Angela Hitler părăsește casa părintească căsătorindu-se cu Leo Raubal, un mic funcționar public. Nunta are loc în septembrie 1903, la doar câteva luni după moartea tatălui miresei. Cei doi vor avea împreună 3 copii: Pe 8 august 1908, Adolf Hitler, afectat de moartea mamei
Geli Raubal () [Corola-website/Science/318607_a_319936]
-
Deoarece Johanna refuză să îndeplinească porunca tatălui, va fi snopită în bătaie, fiind salvată de mama ei. În același timp, cu ajutorul mamei și al unui episcop, scapă de tirania tatălui, care caută s-o mărite cu forța, fuge din casa părintească și va ajunge să învețe tainic într-o mănăstire din Fulda, lucru care era interzis fetelor. În mănăstire, Johanna, deghizată ca bărbat, va învăța printre altele medicina și mulțumită cunoștințelor ei, devine preot. În urma epidemiei de ciumă din Fulda, pornește
Pope Joan () [Corola-website/Science/318881_a_320210]
-
Anghel (n. 1833), tatăl poetului Dimitrie Anghel. Moșierul a modernizat activitățile agricole de pe moșia sa. În această casă s-a născut la data de 16 iulie 1872 Dimitrie Anghel, „poetul florilor”. El a trăit primii ani ai copilăriei la conacul părintesc, înconjurat de o grădină plină de flori. În anul 1971, a fost amenajat un muzeu în casa în care s-a născut poetul , muzeu ce aparținea de Muzeul Literaturii Române din Iași. În muzeu erau expuse manuscrise, reviste, ediții de
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
Roset și al Saftei Racoviță) , proprietarul conacului de la Pribești. După moartea marelui logofăt Ștefan Roset (1766), moșia a trecut în stăpânirea unicului său fiu, vornicul Vasile Ruset (+ 1775), de la care a revenit fiului său, stolnicul Iordache Ruset, la împărțirea averii părintești din 1786. Iordache Ruset a cumpărat noi pământuri de la răzeși, ajungând în anul 1816 să stăpânească întreg satul Solești (adică Soleștii din Deal și Soleștii din Vale). Fiul și succesorul său, postelnicul Gheorghe (Iordachi) Ruset (1796-1846) a moștenit moșia Solești
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
spre ranguri de boierie. Tatăl său, Tudorachi Burada, ajunsese la rangul boieresc de vornic iar pe plan politic a ajuns la funcția de Ministru de Interne. Mama sa, Maria, era o femeie cultă. Gheorghe Burada a studiat vioara în casa părintească. S-a perfecționat apoi în străinătate, cu diferiți profesori particulari la Paris, Viena și Dresda. Deși s-a specializat în studiul viorii, s-a afirmat ca dirijor de cor. În 1854, pe timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, Gheorghe Burada a înființat
Gheorghe Burada () [Corola-website/Science/321093_a_322422]
-
au case, n-au așezări statornice și pribegesc împreună cu nevestele și copiii lor." Iar înaintea bătăliilor generalii îi mint când îi îndeamnă să lupte împotriva dușmanilor pentru morminte și templele lor. Căci nici unul dintre atâția romani nu are un altar părintesc sau vreun mormânt al strămoșilor, ci ei se războiesc și mor pentru desfătările și belșugul altora. Sunt numiți „stăpânii întregii lumi”, dar ei n-au nici măcar o bradză de pământ al lor.”" El a fost ucis, împreună cu mulți dintre suporterii
Tiberius Gracchus () [Corola-website/Science/321193_a_322522]
-
10 mai 1942 (foto) și a primit cu acel prilej o sabie specială pe care era gravat cu litere de aur: "slt. , șef al promoției de ofițeri 1942 - Dezrobirea", sabie care ulterior i-a fost confiscată de Securitate din casa părintească de la Oltenița și s-a pierdut fără urmă. A fost repartizat la Batalionul de Gardă al Conducătorului Statului, ca aghiotant personal al mareșalului Ion Antonescu, însă ca militar activ s-a simțit obligat să participe la lupte și a insistat
Aurelian Gulan () [Corola-website/Science/321660_a_322989]
-
Custodia comună legală ("joint legal custody") dă dreptul ambilor părinți (pe lângă drepturile pe care la are orice părinte care nu a fost decăzut din drepturile părintești: de a avea acces la datele cu privire la educație, sănătate, și alte informații) să se implice în creșterea și educarea minorilor prin participarea la deciziile cu privire la copii. În cadrul unui aranjament de tip custodie comună legală, părinții au drepturi egale în luarea
Custodie comună legală () [Corola-website/Science/321754_a_323083]
-
minorul decât un părinte care nu au primit încredințarea copiilor anterior datei de 1 octombrie 2011. Aceasta deoarece părintele trebuie să aibă la dispoziție posibilități reale de a se achita de drepturile și obligațiile pe care i le oferă autoritatea părintească comună. Custodia comună legală este o modalitatea în care este implementată noțiunea de custodie comună custodia comună în România. Aceasta a intrat în vigoare începând de la data de 1 octombrie 2011 odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil . Textele
Custodie comună legală () [Corola-website/Science/321754_a_323083]
-
fiecare dintre cei doi părinți, aranjament pe care părinții pot să îl perfecteze la notar (în cazul divorțului pe cale notarială) sau pot să îl supună aprobării instanței de tutelă (în cazul divorțului judiciar). Custodia comună asigură dreptul copilului la grijă părintească normală și permanentă din partea ambilor părinți precum și prezența celor doi părinți în viața copilului și după divorț, aceștia având aceeași responsabilitate și posibilitate de a lua decizii referitoare la problemele copilului.. Pentru a da posibilitate reală părintelui nerezident să se
Custodie comună legală () [Corola-website/Science/321754_a_323083]
-
părinți. Cu excepția faptul că locuința minorului este stabilită la unul dintre părinți în cazul custodiei comune legale, ambii părinți au aceleași drepturi și îndatoriri asupra copilului ca și în cazul custodiei comune fizice, deci din punct de vedere al drepturilor părintești nu există mari diferențe între cele două tipuri de custodie.
Custodie comună legală () [Corola-website/Science/321754_a_323083]
-
părinte custodian și părinte necustodian (cum era cazul în legislația determinată de codul familiei) ci între părinte rezident și părinte nerezident. Aceasta deoarece în conformitate cu prevederile noului cod civil, instanțele de judecată vor acorda sentințe și decizii care să marcheze autoritatea părintească comună (care este același lucru cu custodia comună) a părinților asupra minorilor lor. Conform noului Cod Civil odată cu pronunțarea divorțului, instanța trebuie să se pronunțe în mod explicit cu privire la locuința minorului după divorț alegând, în general, între unul dintre cei
Părinte rezident () [Corola-website/Science/321756_a_323085]
-
Custodia unică asupra copiilor sau custodia exclusivă asupra copiilor (la garde exclusive" în franceză sau "sole custody" în engleză) este o formă de exercitare a autorității părintești care, istoric vorbind, a fost cea mai utilizată de către instanțele din majoritatea statelor lumii, pentru a trata situația despărțirii părinților prin divorț sau prin separarea în fapt (pentru părinții necăsătoriți). Într-un aranjament de tip custodie unică copiii sunt "încredințați
Custodie unică () [Corola-website/Science/321755_a_323084]
-
reprezintă un pericol pentru proprii lor copii. Custodia unică va supraviețui totuși în paralel cu custodia comună dar în general, în statele evoluate ale lumii, instanțele de judecată care se ocupă de cauze cu minori, pornesc de la prezumția de autoritate părintească comună (așanumita "custodie comună") și, doar dacă aceasta nu este posibilă, acordă decizii de custodie unică în favoarea unui singur părinte . Sunt și situații, reglementate legal, în care un aranjament de tip custodie unică s-ar putea să fie mai util
Custodie unică () [Corola-website/Science/321755_a_323084]
-
părinți căsătoriți sau în caz de separare a unor părinți necăsătoriți. Există însă și cazuri excepționale, determinate de interesul superior al copilului, în care instanța de tutelă poate să decidă să implementeze un aranjament de tip custodie unică, acordând autoritate părintească comună doar unuia dintre cei doi părinți..
Custodie unică () [Corola-website/Science/321755_a_323084]
-
Custodia comună ("'la garde conjointe" în franceză sau "joint custody" în engleză), reprezintă o un raport juridic între părinți și copii concretizat printr-o sentința judecătorească sau printr-o tranzacția aprobată notarial prin care autoritatea părintească asupra unui copil este acordată "ambilor" părinți. În custodia comună ambii părinți sunt părinți custodieni și nici unul dintre părinți nu este părinte necustodian, cu alte cuvinte copilul are doi părinți custodieni. Problema custodiei minorilor se pune atât ca urmare a
Custodie comună () [Corola-website/Science/321750_a_323079]
-
părinte necustodian, cu alte cuvinte copilul are doi părinți custodieni. Problema custodiei minorilor se pune atât ca urmare a unui divorț în care sunt implicați minori cât și în cazul separării unor părinți necăsătoriți. Din punct de vedere practic autoritate părintească comună după divorț reprezentă în esență același lucru cu custodia comună În multe dintre tarile civiliste, a existat o problemă legală referitoare la acordarea custodiei comune în anii 1980. Codurile civile din anumite țări nu ofereau judecătorului dreptul de a
Custodie comună () [Corola-website/Science/321750_a_323079]
-
custodia unui părinte în timp ce celuilalt îi garantau dreptul de acces. Aceeași situație a existat până deceniul 8 și în SUA. Treptat însă societățile au evoluat spre introducerea în codurile civile sau în jurisprudența națională acestor state a prezumției de autoritate părintească comună. Această prezumție de autoritate părintească comună a fost introdusă și în noul cod civil român care a intrat în vigoare în octombrie 2011. Multe state din SUA și Europa recunosc două forme de custodie comună: custodia comună fizică și
Custodie comună () [Corola-website/Science/321750_a_323079]
-
garantau dreptul de acces. Aceeași situație a existat până deceniul 8 și în SUA. Treptat însă societățile au evoluat spre introducerea în codurile civile sau în jurisprudența națională acestor state a prezumției de autoritate părintească comună. Această prezumție de autoritate părintească comună a fost introdusă și în noul cod civil român care a intrat în vigoare în octombrie 2011. Multe state din SUA și Europa recunosc două forme de custodie comună: custodia comună fizică și custodia comună legală. Custodia comună reprezintă
Custodie comună () [Corola-website/Science/321750_a_323079]
-
medie, pentru anul 2000, într-o proporție de 69,35%. Dacă se ține cont și de procedura alternativă după care s-a acordat custodia comună tatălui și mamei (rubrica 269 a statisticii oficiale de numărare), rezultă o distribuire a custodiei părintești comune în anul 2000 de 75,54%. Custodia comună este reglementată de articolele 397-404 din noul Cod civil al României. Noul Cod civil introduce o instituție nouă , autoritatea părintească, iar regula de bază în cazul dvoritului va fi că autoritatea
Custodie comună () [Corola-website/Science/321750_a_323079]
-
269 a statisticii oficiale de numărare), rezultă o distribuire a custodiei părintești comune în anul 2000 de 75,54%. Custodia comună este reglementată de articolele 397-404 din noul Cod civil al României. Noul Cod civil introduce o instituție nouă , autoritatea părintească, iar regula de bază în cazul dvoritului va fi că autoritatea părintească va fi exercitată în comun de către ambii părinti. Aceasta instituție a autorității părintești comune a fost preluată din Codul Civil al statului Quebec. Modalitatea în care va fi
Custodie comună () [Corola-website/Science/321750_a_323079]
-
comune în anul 2000 de 75,54%. Custodia comună este reglementată de articolele 397-404 din noul Cod civil al României. Noul Cod civil introduce o instituție nouă , autoritatea părintească, iar regula de bază în cazul dvoritului va fi că autoritatea părintească va fi exercitată în comun de către ambii părinti. Aceasta instituție a autorității părintești comune a fost preluată din Codul Civil al statului Quebec. Modalitatea în care va fi implementată custodia comună în România de la acea dată este sub forma custodiei
Custodie comună () [Corola-website/Science/321750_a_323079]