6,814 matches
-
Eugen Ionescu, Heinrich Böll, Günter Grass, Max Frisch ș.a.), și de volumul Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga (1970). În 1972 se pensionează, iar în 1977 se stabilește în Germania, la Köln, apoi la München. Colaborează la periodice ale exilului românesc („Curentul”, „Limite”, „Dialog”) și la postul de radio BBC. După 1990 își reia colaborarea la reviste din țară („Ramuri”, „Orizont”, „Adevărul literar și artistic”, „Manuscriptum”, „Litere”) și continuă să publice proză și memorialistică. Monografie clasică, Heinrich Mann
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
redactor la ,,Foaia poporului” (Sibiu) și la ,,Vieața nouă” (Cernăuți, Suceava). Mai colaborează la „Luceafărul”, „Sămănătorul”, „Viața literară și artistică”, „Vremuri nouă” și, după 1918, la ,,Patria” (Cluj). A semnat și Napoleon Popescu. Povestirile lui S., publicate inițial în paginile periodicelor la care lucrează, sunt adunate în volumul Alte vremuri, apărut în 1913. Autorul lor rămâne un țăran cu oarece știință de carte, care nu se aventurează să exploreze spații nefamiliare, așa încât proza are ca loc de desfășurare numai satul ardelean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
la Louvain (Belgia) între 22 decembrie 1967 și 24 octombrie 1972, ca revistă de poezie plurilingvă, în limbile franceză, neerlandeză, engleză și română, sub egida Institutului „Mihail Eminescu”. Director fondator și redactor responsabil este Mihail Steriade. Intenția inițială fusese ca periodicul să aibă o frecvență trimestrială, dar au existat ani în care au apărut doar câte două numere, astfel încât s-au tipărit în total douăsprezece numere. Sunt publicate aici în primul rând traduceri în limbile franceză și neerlandeză din poezia eminesciană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
total douăsprezece numere. Sunt publicate aici în primul rând traduceri în limbile franceză și neerlandeză din poezia eminesciană. Scriitori reprezentativi ai perioadei interbelice, precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Barbu, Adrian Maniu, sunt incluși și ei în paginile periodicului cu poeme alese și transpuse în franceză de Mihail Steriade. Redactorul responsabil, care își promovează aici și propriile poezii, sprijină cu generozitate începuturile lirice ale unor studenți, adolescenți și copii din România, dintre care unii au confirmat mai târziu: Adi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
de cultură. Mișcarea din jurul noii publicații a generat un conflict între Eugen Barbu și o parte a scriitorilor de valoare, ceea ce a dus la îndepărtarea acestuia de la conducerea revistei. Anii 1968 și 1974 delimitează o perioadă de normalitate, în care periodicul se menține pe o linie de echilibru valoric. Odată cu venirea la conducere a lui Nicolae Dragoș, descins din presa de partid, apoi a lui Nicolae Dan Fruntelată, activist al Uniunii Tineretului Comunist, L. se transformă treptat într-o publicație subordonată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
amânată până în 1988. Răsturnarea de pe soclu a idolului, după 1953 a permis și publicarea la Chișinău a unei serii de autori clasici și vechi din spațiul românesc (inclusiv nemoldoveni, ca I. L. Caragiale sau Coșbuc), studii și monografii istorice, ziare și periodice și au avut loc vizite ale studenților din România. După îndepărtarea de la putere a lui Hrușciov, se instaurează un regim asemănător celui de până la dezgheț, oamenii de știință fiind din nou reduși la tăcere. În volumul al II-lea al
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
domeniul dreptului și obține titlul de doctor în științe politice la Universitatea din Bruxelles. Se mută la București ca profesor de liceu, iar din 1891 până în 1901 ocupă diferite funcții în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. A editat la Ploiești periodicul „Școala română” (1882) și gazeta „Alarma” (1884-1885), la București scoate revista enciclopedică „Renașterea” (1901) și este redactor la „Românul”. Colaborează la „Columna lui Traian”, „Jurnalul”, „Oltenia”, „Revista literară”, dar se face cunoscut prin articolele politice din „Resboiul” și „Democratul” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
mișcare: mișcarea electronilor, caracterizată prin Eel energia electronică (de ordinal câtorva eV), mișcări de vibrație (variațiile periodice ale așezării relative a nucleelor), caracterizată prin Ev energia de vibrație (de ordinal zecimilor și sutimilor de eV) și mișcări de rotație (variații periodice ale rotației moleculei sau ale unor grupe de atomi din moleculă în spațiu), caracterizată prin Er este energia de rotație (de ordinul miimilor și zecimilor de miimi de eV). Tranzițiile de vibrație sunt însoțite și de tranziții de rotație, prin
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
C. Dimitrescu-Iași, Petre Grădișteanu, G. Dem. Teodorescu, V.A. Urechia, Andrei Vizanti, N. Xenopol, reprezintă o orientare specifică, aproape o disidență. Acesta este, de altfel, motivul pentru care „aurelianiștii” editează D. la concurență cu „Voința națională”, gazeta liberală oficioasă. Noul periodic va avea o structură modernă, variată, rubricile politice fiind într-un echilibru judicios cu acelea culturale și literare. Dintre redactori, alături de câțiva ziariști profesioniști (Vasile Cristopol, Nicolae Barzon), fac parte mai mulți scriitori tineri (Dimitrie Nanu, Vasile Pop, Ludovic Dauș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
fi și ea o formă de artă: „Ernest: Ai tot vorbit despre critică drept parte esențială a spiritului creator și acum Îți accept teoria În totalitate. Dar ce părere ai despre critica În afara creației? Am prostul obicei de a citi periodice și mi se pare că mare parte a criticii moderne este lipsită de valoare.” Apărând criticii de acuzația de insignifianță, Gilbert afirmă că ei sunt mult mai cultivați decât autorii despre care scriu, și că actul critic pretinde infinit mai
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de trecut, precum și romanul Sertarul cu aplauze), autorul remarcând și în cazul acesta imposibila disociere între omul Ana Blandiana și opera sa, precum și implicația social-etică a autoarei, care pare a triumfa asupra valorii estetice. Acest studiu monografic, alături de articolele din periodice (despre care am vorbit deja, care, deși limitate din punct de vedere numeric, trasează direcții noi ale poeticii Anei Blandiana, orientându-se în special asupra studiului limbajului poetic) vin în completarea ideilor promovate în dicționare și în monografii. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
eseuri și de proză: a) Ana Blandiana: Ana Blandiana, Calitatea de martor, București, Editura Cartea Românească, 1970. Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest, Bucuresti, Editura Eminescu, 1985. Ana Blandiana, Cine sunt eu, București, Editura Dacia, 2001. II. Studii și articole în periodice: Adam, Georgeta, Ana Blandiana: Imaginarul liric sau pasul dintre materie și spirit, în "Pro Saeculum", nr. 3 (2007). Alexandrescu, Sorin, Privind înapoi, modernitatea. Traduceri de Mirela Adăscăliței, Șerban Anghelescu, Mara Chirițescu și Ramona Jugureanu. București, Editura Univers, 1999. Alexiu, Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o idee de piesă, ci o piesă. În încheierea discuțiilor, criticul RADU POPESCU, președintele Cenaclului dramaturgilor, după ce a apreciat lucrarea dramatică a lui Constantin Popa, a susținut necesitatea prezenței criticului literar în viața teatrală. Mircea Rareș CRONICI ÎN REVISTE ȘI PERIODICE Teatrul Național"Vasile Alecsandri" "Calul Verde" de Constantin Popa Constantin Popa nu este nici la debutul său literar, nici la prima întîlnire, în calitate de autor, cu scena; a publicat două volume de versuri, e autorul mai multor "poeme dramatice" și scenarii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să trăiesc cu un picior în Rai și cu celălalt în Iad" 9 Calul verde Măștile absurdului 9 Drama de a nu fi 9 Revista "Teatrul". Cenaclul Dramaturgilor În lectură: "Calul verde" de Constantin Popa 9 CRONICI ÎN REVISTE ȘI PERIODICE 9 Teatrul Național"Vasile Alecsandri" "Calul Verde" de Constantin Popa 9 Constantin Popa 9 Cronica dramatică 20 noiembrie 1981 "Calul verde" de Constantin Popa (Teatrul Național "Vasile Alecsandri") 9 "Calul verde" de Constantin Popa 9 Teatrul Național din Iași la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cunoaștere) 258 "De la Dionisos la Ieronim" (tema iubirii) 268 Marin Sorescu 274 "Celula de viață umană și familială în ipostaza idilică" 290 Adrian Păunescu 294 Trăirea teribilă a existenței și latura ei biografică 301 Poezia civică 318 Bibliografie 323 Din periodice 326 Note de lectură Aducerea în pagină a acestei teze nu are intenția unei exegeze critice sau didactice. Teza constituie un document ilustrativ de epocă ce vizează deopotrivă valori și direcții poetice reprezentative perioadei 1950-1975, și în aceeași măsură demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
TIEGHEM, Phillipe, Van: "Marile doctrine literare în Franța", Univers, 1972. TOMUȘ, Mircea "Carnet critic",Editura Pentru Literatură, 1969. ULICI, Laurențiu "Recurs", Cartea românească, 1971. UNGHEANU, Mihai "Arhipelag de semne", Cartea românească, 1971 WELLEK, René, Zalis "Conceptele criticii", Univers, 1970. Din periodice: MICU, Dumitru Mircea Ciobanu "Patimi", Ovidiu Genaru "Nuduri" ("Gazeta literară" nr. 12, 1968). "Florența Albu Măști de priveghi", Petre Stoica "Alte poeme", Horia Zilieru "Alcor" Gaz. lit., nr. 13 1968. M. R. Paraschivescu "Tristele", Maria Banuș "Tocmai ieșeam din arenă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
despărțirii. Dacă am stabilit faptul că ele sunt conduite culturale ritualizate, ne Întrebăm ce rol sau ce funcție socială Îndeplinesc? Răspunsul este unul singur: o funcție terapeutică colectivă. Toate ritualurile participă la procesul de descărcare cathartică colectivă. Ele sunt „spectacole” periodice consacrate unor evenimente sau situații, prin care grupurile social-umane se eliberează de constrângeri și anulează, În felul acesta, limitele vieții. Din acest motiv, ele sunt ritualuri de reînnoire și de reluare a vieții de la Început, de menținere a legăturii afective
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
frecvența unui exercițiu periodic. Ce fel de uitare? Uitarea care ușurează, l’oubli apaisé, sau cea care convoacă neantul? Și una, și alta. Totuși ea nu ajunge să fie niciodată totală. Care-i restul ireductibil? Amintirea unei greșeli, care revine periodic în minte, un gînd imposibil de înăbușit, obsedant. Cert e, după confruntarea cîtorva ipoteze, că zbaterea sa este una de natură morală, legată de evenimentele tinereții sale boeme, ale anilor de libertinaj, dezordonați. îl chinuie, fără îndoială, și ceea ce i-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
D-sa "amintirile epistolare ale fratelui mezin rămîn documente de autoritate (s. n.)24 iar pretenția originii nobiliare pentru Augustin Z. N. Pop nu e guvernată de grandomanie. Ea pornește de la tradiția de familie, augmentată în subconștient, prin propria răsfoire în periodice și în colecțiile de diplome domnești"25. Dar pentru a "documenta" originea strămoșilor lui Vasile Iurașcu, "neam de mazili din ținutul Hotinului"26, Augustin Z. N. Pop sare tocmai în Țara-de-Jos, "la Ursu Iurașcu, cel căpitan de Covurlui, care l-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
modern, ci lansarea unei cariere literare. Alexis, prima ei carte autentică, a fost publicat și a avut parte de multe cronici pentru un novice. Biografia lui Pindar a fost revizuită și a trecut pe la o serie de editori. Scria cronici periodice și comentarii în presă; chiar un mic articol despre însuși Oscar Wilde 32. Dar nu-și va găsi locul în noua manieră de scris, care se dezvolta atunci și care se numea "modernă". Mai important, ea deja descoperise toate temele
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
1925. Din această nuvelă, pe o perioadă de 15 ani se va dezvolta următoarea ei mare lucrare, Piatra filozofală. Marguerite citise romanele lui Mann înainte de a părăsi Parisul după moartea lui Michel în 1929, și s-a întors la ele periodic. În timpul anilor '40, când se dezlănțuise războiul și ea se gândea constant la Hadrian, l-a citit pe Mann din nou, de data aceasta mai selectiv, urmărind felul în care el trata anumite teme. Mann era genul ei de scriitor
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de France, 1972). Wakeman, John (ed.) Autori universali 1950-1970 (NewYork, H. W. Wilson, 1975); include o Schiță autobiografică a lui Yourcenar. Les Yeux ouverts: Entretiens aves Matthieu Galey [Cu ochii deschiși] (Paris, Le Centurion, 1980). B. Selecție de ziare și periodice Les Nouvelles littéraires, 22 mai, 1952, p. 6. Le Figaro Littéraire, 3 octombrie 1959, p. 8. "Le Questionnaire Proust", Livres de France, mai 1964, pp. 11-13. Les Nouvelles littéraires, 27 iunie 1968, p. 3. Les Lettres fran(aises, 27 noiembrie
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Alianței Civice și președinte al Filialei Iași a Alianței Civice. Secretar al Asociației Scriitorilor Iași (1997-2000). Debutează cu versuri în revista "Cronica" (1968) și editorial cu placheta de versuri Inel cu Enigmă (1970). Colaborează cu versuri, articole și studii în periodice din țară ("Cronica", "Ateneu", "Luceafărul", România literară", "Convorbiri literare", "Poesis", "Timpul") și din străinătate ("Ethos", "Limite" din Paris, "Mele" din Honolulu, "Agora" din Philadelphia, "Observator" din München). Cărți de poezie: Inel cu Enigmă, Editura Junimea, Iași, 1970; Missa Solemmis, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
deputat în Marea Adunare Națională. Este ales membru corespondent al Academiei Române în 1997. Autor deosebit de productiv, P. debutează în 1953, cu versuri, în „Crișana” (Oradea), spre a colabora apoi susținut, mai ales cu proză, la „Steaua” și la numeroase alte periodice. În 1958 îi apare primul volum, Fuga, urmat, an de an, de noi culegeri de proză scurtă și mai ales de multe romane și piese de teatru, precum și de eseuri și poezii. Situată în linia prozei realist-critice ardelene, integrată conjunctural
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
și în teatru, P. se remarcă și aici în primul rând prin plurimorfismul creației. Nimeni nu a introdus pe acest tărâm atât de numeroase tehnici noi de construcție dramatică. Peste treizeci de piese, precedate și urmate de altele rămase în periodice, cum se va întâmpla și după culegerea selectivă de debut Acești îngeri triști (1970), sunt extrem de inegale valoric. Autorul prelucrează material din surse foarte variate, de la mitologie și basm la realitatea socială și viața contemporană, de la războaiele getice la al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]