14,286 matches
-
și mănuși deocamdată nu port În casă, deși nu mi-ar strica 3. Dacă profesorul Mircea Zaciu consemnează În mai multe rânduri lipsa de Încălzire din școlile inspectate („Clădirea școlii, nouă, din beton, rece ca o peșteră din preistorie. Nici un pic de Încălzire. Elevii sunt vineți de frig, Îți inspiră o imensă milă. Figuri palide, unele cu vizibila pecete a retardării psihice, slab Îmbrăcați și famelici”4), Livius Cicârlie, colegul său de la Universitatea timișoreană, reține frigul din propria sală de curs
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În anii ’80. Sunt mai multe momente care trebuie nuanțate. Văd rezistența ca validare a unui grup. Un scriitor singur nu poate fi rezistent. Trebuie să existe un grup care să-l sprijine, să fie comentat, are nevoie de un pic de solidaritate... Și această validare, cel puțin prin solidaritate, trebuie recunoscută. Fără recunoașterea și validarea acestei rezistențe e puțin probabil să vorbim despre rezistență propriu-zisă. Sunt diverse forme: desigur, putem citi cu impresia că suntem urmăriți la fiecare colț de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nimeni de „generația ’90”. Conceptul generație devenise Însă o categorie de gândire, un instrument de legitimare politică În interiorul lumii literare. De aceea mi-e teamă să folosim În acest sens termenul. Este un sens politizat. Aș vrea să fim un pic mai detașați În legătură cu acest concept și să nu-l invocăm pentru a-l transforma Într-un discurs de legitimare. Aceasta ar fi ideea mea. Corin Braga: Ambele analize, atât cea propusă de Ștefan, cât și cea a lui Marius În privința
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rețea de paradigme ce dezvăluie o înclinație spre teoretic. Sugestiile împrumutate din critica franceză, îndeosebi, deschid promițătoare piste interpretării, dar creează întrucâtva și un raport de dependență ce poate stânjeni libertatea de mișcare. Un atu este spiritul polemic, intratabil, un pic scorțos, care îi înlesnește autorului accesul spre teme controversabile, susținându-l în emiterea unui punct de vedere propriu, scos în relief de formulări bine gândite. Refuzând dezinvoltura spectaculoasă a eseisticii, analistul își desfășoară demonstrațiile ambițioase într-o manieră echilibrată, cu
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
materiale (pentru hrană și Întreținere În general) s-au Îmbunătățit față de cele pe care le avea pe vremea RDG-ului. I-a rămas și timp să se gândeacă la ce s-a petrecut și chiar pentru a se ocupa un pic de filosofie - ocazie de care a profitat din plin. În schimb, prețul cărților a devenit mult prea ridicat pentru a-i fi accesibile. Joachim L. a urmat o calificare profesională În paralel cu bacalaureatul (Berufsausbildung mit Abitur), filiera specifică pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o provoacă stâlcelile de rostire și încurcăturile de situații (farsa Nepotul din Giurgiu, pusă în scenă la Teatrul Național din București, 1946-1947), dezvăluie o intenție satirică (Domnul director general, reprezentată la Teatrul Giulești în 1954-1955, Calul troian) sau, ridicând un pic miza, amestecă hazul, atât cât este, cu un fir de dramatism (Pensiunea doamnei Stamate, Teatrul Național din București, 1947-1948). Alături de Vasile Timuș și Petre Andreescu, Ș. este coautor al libretului operetei Ana Lugojana de Filaret Barbu. A tradus, și nici
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
memoria colectivă, educatorii, psihiatrii și părinții au Început să le reintroducă Într-un mod mai structurat, dar mai artificial, sub forma seminariilor și a instrucției pe tema „respectului de sine”. Dar, În acest nou și artificial context, exercițiul pare un pic disperat, poate fiindcă Îi lipsește orice fundal istoric sau de misiune. Respectul de sine a ajuns să Însemne „să te simți bine despre tine”, adesea fără un scop În sine. În timp ce mama mi-a inspirat imaginația să-și ia zborul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
continentului și că nu mai trebuie să facem calcule grăbite și puțin informate, despre cât valorează valuta locală În dolari, așa cum făceam Înainte de introducerea lui euro. Deoarece euro este acum aproape la același nivel cu dolarul - de fapt este un pic mai puternic - este mai ușor pentru americani să cumpere În Europa, deoarece nu mai trebuie să facem o mulțime de calcule mintale, ca să ne dăm seama dacă prețul este bun sau nu. Vă mai aduceți aminte de timpul când dolarul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
iar forța armelor. Acesta este motivul pentru care „procesul” este atât de important În noua politică. Esența visului european este depășirea forței brute și stabilirea conștiinței morale ca principiu operațional care guvernează acțiunile omului. Majoritatea americanilor găsesc asemenea sentimente un pic dulcege și nerealiste. Europenii spun că tocmai contrariul este adevărat. Noua Europă nu s-a născut din naivitate și nici nu este inspirată de fantezii a la Polyana, ci, mai degrabă, s-a dezvoltat dintr-un sentiment de aversiune extremă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
semnificativă a americanilor Își exprimă Îngrijorarea față de riscurile globale, de la schimbarea climei la pierderea biodiversității, sentimentul de vulnerabilitate extremă nu este atât de puternic pe malul acesta al Atlanticului. Europenii spun că avem ochelari de cal. În realitate, este un pic mai complicat. Majoritatea americanilor Încă cred În pilonul central al visului american - că fiecare persoană este În ultima instanță stăpânul sorții sale. Putem să-i spunem iluzie, dar sentimentul de autoîmputernicire este atât de adânc implantat În mentalul american Încât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
natura, Îngrijind multiplele relații care nutresc viața, ne Înconjurăm cu un mediu care afirmă viața. Valoarea intrinsecă a vieții ne este revelată de fiecare experiență empatică pe care o trăim. Visul american și visul european Dacă toate acestea par un pic esoterice și Încețoșate, În lumea reală În care oamenii visează la și (actionează pentru) a crea, un soi de viață pe care vor să-l trăiască și să fie parte a acestei vieți, a alege Între instinctul morții și instinctul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Millo, L. își conturează treptat un mod propriu de interpretare, un stil burlesc, șarjat, din specia comicului naiv. A jucat în toate comediile și vodevilurile lui V. Alecsandri, fiind, printre altele, creatorul rolurilor Clevetici și Sandu Napoilă. A făcut, fără pic de înzestrare, multe traduceri (între care Avarul de Molière) și prelucrări de farse și vodeviluri din repertoriul francez al vremii - Émile Boyer, Victorien Sardou, Eugène Labiche, Paul de Kock, Ludovic Halévy, Victor Bernard, Henri Murger și foarte mulți alții. - rămase
LUCHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287877_a_289206]
-
când în când și încercați să schimbați, de fiecare dată, ceva în modul dumneavoastră de a comunica. Folosiți aceste idei în viața de zi cu zi. Scenariu: Conferințatc "Scenariu\: Conferința" Într-o dimineață, profesorul universitar Georgescu, s-a trezit un pic altfel; s-a uitat la garderoba cu costumele ce reprezentaseră o viață întreagă „uniforma” sa și a decis că ar fi interesant să schimbe ceva în ceea ce-l privește. Pe măsură ce îl prindea ideea a decis să schimbe totul; a căutat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
jupâniței (1968), pastișe ale literaturii cronicărești la toate nivelele, de la cel narativ la cel stilistic. Povestirea care împrumută titlul volumului este însă o adevărată nuvelă boccaccescă, unde o jupâniță de-a doua, ajutată de o dădacă inventivă, își înșeală fără pic de căință bărbatul, până ce îl lovește damblaua. O parodie a instabilității firii femeiești, în căutarea unui străin ales și de neam, care se dovedește a fi în cele din urmă doar un biet cântăreț ce dă bir cu fugiții, dezvoltă
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
spre cine știe unde. Cînd trecem pe la-ncrucișări de uliți, ne scoatem pălăriile tăcuți și ascultăm - plesnește soarta lumii. Apoi nu-l mai întreb; știu eu pe unde să apuc și printre pomi înguști înclinăm ușa ca să putem pătrunde mai departe. Cad picuri mari de ploaie de pe frunze cum le clintim crengile-n mers și reci îi simt sub gulerul cămășii, pe umeri și sprîncene, și mi-e foame. Am fost luat direct din somn la treaba asta neînțeleasă și tu, mamă, nicicînd
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
eului. Nu însă un călău - un gest creștinesc îi unește: Când trecem Pe la-ncrucișări de uliți, Ne scoatem pălăriile tăcuți. Treptat, atelajul se rodează. Traversarea unei livezi e o adevărată baie de senzații tactile care proclamă realitatea peisajului, cu acei picuri mari de ploaie de pe frunze alunecând sub gulerul cămășii, pe umeri și sprâncene. Or, tocmai când spațiul înconjurător pare mai autentic și mai viu, tânărul țăran își mărturisește starea: Am fost luat direct din somn La treaba asta neînțeleasă. Moartea
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
dedicată seara literară) Măriuca recitase mult și în școala generală, jucase și teatru, așa că învăță rapid poezia. Veni și sâmbăta mult așteptată. Fetele erau toate într-o frenezie de bigudiuri, moațe de hârtie (după posibilități), puțin fard de pleoape, un pic de colonie, se împrumutau una pe alta, schimbau fuste, bluze, într-o emoție generală. Cele mai mari aveau așteptări sigure, cele mai mici doar incertitudini plăcute. Măriuca avea un costumaș „deux pièces” din stofă bleu deschis și niște pantofi bleumarin
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
ei: -Doru, a venit Doru! -Uite-i și pe Costel Grigoriu și Niki Nour... Într-adevăr, pe ușă intrase un grup de băieți. Erau, clar, elevi din clasele mari. Între ei se distingea un băiat înalt, suplu, cu părul blond, un pic mai lung decât prevedea regulamentul, cu un ten deschis, curat și cu niște ochi negri pătrunzători. Acesta își roti privirea plictisită, ușor dezabuzată în jur. Ochii tuturor fetelor erau ațintiți asupra lui. Ochii lui se opriră însă asupra Măriucăi. La
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
de el ca de o unealtă și că el însuși lucrează prin acesta (©ϑ4 ® Φ∀ϑ∀<Η ∉Δ(ς<∑ 6ΞΠΔ0ϑ∀4 ƒ6γ∴<∑, ∀⇔ϑ≅ΒΔ≅ΦφΒΤΗ ∗∅ζ ∀⇔ϑ≅¬ ƒ<γΔ(™<). Satana știe că la judecata viitoare nu va mai găsi nici un pic de milă; pentru aceasta nu duce războiul ca de obicei, prin slugile sale, ci‑l poartă el însuși pe față: „cu toate semnele și minunile mincinoase”. Catehetul vizează două probleme, respectiv, identitatea (ϑ∴Η ƒΦϑ4<) și originile personajului (× ƒ6 Β
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
corpului său” (× ƒ6 Β≅∴∀Η ƒ<γΔ(γ∴∀Η), adică „va lucra prin acesta fără mască” (∀⇔ϑ≅ΒΔ≅ΦφΒΤΗ ∗4ζ∀⇔ϑ≅¬ ƒ<γΔ(™<). Urmează explicația preluată din Aduersus haereses: „Satana știe că la judecata viitoare nu va mai găsi nici un pic de milă; pentru aceasta nu duce războiul ca de obicei, prin slugile sale, ci‑l poartă el însuși pe față”. Acestea fiind spuse, vom încerca să răspundem la întrebarea fundamentală: care sunt motivele ce îl determină pe Chiril să propună
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1970. Ediții: În amintirea profesorului Fr. J. Rainer, București, 1946. Traduceri: Voltaire, Micromégas, pref. Jean Boniface Hétrat, București, 1910; Gleb Uspenski, Lăcustele, București, 1924; A. P. Cehov, Dragostea, București, 1926, Ivanov, București, 1972 (în colaborare cu Mihail Calmâcu); Vitali Bianki, Șoricelul Pic, București, 1948 (în colaborare cu Valeria Costăchel); Al. S. Serafimovici, Pe un sloi de gheață, București, 1949; T. Logunova, În pădurile Smolenscului, București, 1949; Mihail Șolohov, Pământ desțelenit, vol. I, pref. Silvian Iosifescu, București, 1949, vol. I-II, București, 1960
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
față, pastile pe care guvernatorul le-a găsit de un real folos. În afară de acest tratament i-am recomandat să țină cont și de următoarele reguli: Post coenam stabis, vel passus mille meabis - sau, altfel spus, „După prânz să șezi un pic, După cină, mergi, Îți zic”. Lady Esther Stanhope la Araba, În Siriatc "Lady Esther Stanhope la Araba, În Siria" Timp de mai mulți ani am petrecut anotimpurile friguroase În orașele maritime de pe coasta Siriei, la Tripoli sau Beirut, unde iernile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
oprită prin cauterizare. Două-trei zile mai târziu sângerarea a izbucnit Însă din nou și bolnavul slăbi În puteri, iar când aceasta reîncepu pentru a treia oară, situația lui se Înrăutăți Încă și mai mult. Următoarea noapte a petrecut-o fără pic de odihnă, fiind cuprins de o stare de adâncă tulburare din cauza viselor. Se făcea că agresoarea alerga spre el, ținând În mână un stilet. Gândindu-se că acest simptom anunța o nouă scurgere de sânge, medicii veniți să-l consulte
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Europă Încearcă Să sporească folosirea ei murdară; Guvernele par, În pofida sănătății, să formeze monopoluri Asupra acestei ierbi, cea mai dăunătoare - ce dizgrație! Chiar Conducătorii Angliei bunul-simț jignesc Făcând troc (prin Acte ale Parlamentului) cu sănătatea Unui Întreg popor pentru un pic de bogăție! VII Medici abili ades au afirmat Că prin prizarea Tutunului, ca și prin fumat, Planta-i mult pervertită de la adevăratul scop. Pentru sexul frumos mereu provoacă Senzații de dezgust - pe scurt, e abătut De la al Naturii scop! și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu elevii, le transmitem nesiguranță, îi intimidăm, îi putem bloca definitiv. În acest caz am pierdut lupta cu elevul și nu mai putem face mare lucru pentru el, pe tot parcursul școlarității sale. Se pune atunci întrebarea: „Oare strică un pic de răsfăț”, mai ales la clasele foarte mici ? Niciodată nu am remarcat în privirea lor autoînvinovățirea lipsită de temei, că sunt rezervați la ore deoarece se consideră lipsiți de merite? Înainte de a emite judecăți defavorabile, împotriva lor, trebuie să-i
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]