7,806 matches
-
peste grădină și peste oraș. Cîntece vechi, flori, amanți atît de tineri... mă cheamă cu mulți ani în urmă... Iubiri pe care le-am uitat mă ridică să plec pe străzi adormite... O, pasiuni amoroase...” Cînd rememorările deveneau dureroase, „crize”, plimbările continuau, solitar și pe străzi periferice sau, mai departe, pe cîmpurile de dincolo de marginile orașului. Grădinile de vară într-un paragraf sintetic despre petrecerile băcăuanilor, referindu-mă la locurile lor preferate, am citat fugitiv, printre altele, „faimoasa «hală cu bere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
altă parte. Se ducea ca să uite de tristețe și se întorcea adesea trist, în ciuda gesticulației exhibiționiste. Cum se infiltra apa în zidurile pe lîngă care trecea, așa se infiltrau dramele locurilor în zidurile sale sufletești. La lumina zilei, aventurile nocturne (plimbări sau petreceri) provocau analize dintre cele mai dureroase. Modele umane - modele literare „Ca Edgar Poe mă reîntorc spre casă/ Ori ca Verlaine topit de băutură”. Bravînd, în aceste versuri din „Sonet”1), Bacovia boemul se pune sub pavăza numelui celor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lacul pe care plutesc lebede, din strofa a doua. Parcul, havuzul și lebedele constituiau o atracție, îndeosebi pentru provincialii și străinii descinși în București. Personajul principal al unui roman postbelic își duce iubita, o prințesă rusă emigrantă, de la cea dintîi plimbare, în Cișmigiu ca să-i arate „cuștile cu lebede, și toți plopii, teii, sălciile și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței, subliniată prin culorile „De
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fi vrut să spună poetul, dar aproape sigur n-a spus. „Amurg” în ,,Amurg’’ (Trec burgheze colorate), Bacovia folosește ca epitete cuvintele ,,milionar’’ și ,,miliardar’’. Unul la sfîrșitul primei strofe: ,,Trec burgheze colorate/în cupeuri de cristal- / E o veșnică plimbare,/Vălmășag milionar...’’ Celălalt la sfîrșitul strofei a treia: ,,...Dar notează-n cartea vremii/ Filosoful proletar:/Greve, sînge, nebunie,/ Foame,/ Plînset mondial.../ Pe cînd lasă-amurgul flăcări/ Pe-un final ce se anunță/Pe-un decor miliardar...’’ 1) Poezia a fost scrisă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o criză de nervi, mai exact o spaimă în urma căreia poetul a simțit „fiori de nebunie”. Explicațiile legate de aceasta trebuie să înceapă cu amintirea faptului că Bacovia era un promeneur solitaire, adesea nocturn. Poetice, făcute fără aprehensiuni odinoară, atare plimbări deveniseră, în anii de la confluența deceniilor trei și patru ale secolului trecut, periculoase. Viața era din ce în ce mai tensionantă și mai brutală. E adevărat, plimbîndu-se singur noaptea, trăise și în trecut emoții puternice, care, cum spune în „Pălind”, îl tulburaseră și-l
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
venea, ca în „Bucăți de noapte”, de la foșnetul făcut pe frunziș de „dihănii”. Acum, ea era dată de oameni, de inși gata să se repeadă cu violență la semenii lor. Bacovia știa și nu putea să uite asta. De aceea plimbările sale se desfășurau într-o încordare paroxistică, orice mișcare și orice zgomot părîndu-i-se suspecte, amenințătoare. „Crize” începe ca un pastel, cu menționarea principalelor elementelor din cadru, calm: „Tristă,după un copac, pe cîmp/Stă luna palidă, pustie-”. Dar brusc, lucrurile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sfînt;/ Frunza ta să nu stea-n loc,/ Zbată-se mereu în joc,/ Și la soare și la lună,/ Ca bătută de furtună!”9) Pentru generația lui Bacovia și pentru cea imediat următoare, alcătuită din inși obișnuiți să facă lungi plimbări, în interiorul și la marginea orașelor, plopii sînt „semnele” cele mai des întîlnite, producătoare de comparații și metafore care-i evocă grandoarea („Străjuiește n zare plopul/ Ca un mîndru voievod” - G. Tutoveanu, sau: „Plopii mișcă turnuri albe/ în adîncul clar de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
irită o activitate de acest gen. Sila lui față de ea e evidentă în ultima strofă din „Belșug”: „Mă duc, tot acolo, în marea clădire,/ E ora, de la care rămîn închis -/ O emoție... o amorțire.../ E toamnă... [vreme numai bună de plimbare, mustăriile deschise - n. m.] mi-au dat de scris ... „3) Explicația e simplă: scrisul ca serviciu, cu program de funcționar, e, pentru el, o formă de prizonierat, dezagreabilă. Lui Bacovia nu-i place, însă, nici scrisul ca profesiune liberă. Cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1964, p. 25. 9. Radu Cosmin, Babylon, 1, Ed. Rampa, 1921, p. 31. 10. Apud: Radu D. Rosetti, op. cit., p. 230. 11. într-un interviu acordat lui Al. Raicu, Agatha Grigorescu Bacovia povestește despre un asemenea popas, făcut după o plimbare: „Mergeam pe bulevardul Neatîrnării azi Mărășeștiși nu ne spuneam nimic. în dreptul parcului poetul m-a invitat deodată să intrăm și să stăm puțin pe o bancă. Era poate obosit. Eu mă grăbeam, dar mi-a adresat o privire atît de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de sus, din aer sau de pe mare. Ce a ieșit la „pieptănare”? în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală” din versurile altora), „aeroplan”, „tren”, „vapor”. în proză - de „biciclete”, „trăsuri”/”trăsuri de plimbare”, „automobile”/”căruțe cu motor” (denumire frecventă în limbajul epocii ante și postbelice), „căruțe”, „care grele”, „brișce”, „camion” și, din nou, „vapor”, „aeroplan”/”avion”, „tren”. Mijlocul de transport folosit cel mai des de poet e trăsura. De altminteri, cuvîntul „trăsură” figurează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
societății vina pentru singurătatea sa. A fost mereu conștient că-i lipsesc mijloacele de a se acomoda cu ritmurile și pretențiile ei. în primul rînd, voința. îmi închipui că-i venea teribil de greu să iasă în lume. Dacă pentru plimbările sale nocturne avea curaj, pentru o șezătoare literară - nu. Se deprinsese cu solitudinea ca și cu întunericul. Nu i-a lipsit curiozitatea față de oameni, dar - lucru care-l deosebește de majoritatea scriitorilor, actorilor, artiștilor plastici - nu-i plăcea să fie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aceasta nu este cum se cade; merge cu pașii liniștiți, dar fără să se uite la cineva”. (Pagini alese, ESPLA, 1958, p. 529) Două sînt lucrurile de subliniat: anume că exista un ritm impus de epocă și un ritm caracteristic plimbării, ambele apropiate. Graba l-ar fi făcut pe oricine suspect. Exista, apoi, un ritm specific locului, influențat de distanțe. Cel al Bacăului a fost pînă nu demult mai lent decît cel al Capitalei. Nu numai în orele de promenadă, ci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
despre „stuctura propagatoare” a operei lui Bacovia, despre capacitatea ei de a genera noi semnificații. Aci cred că ar fi trebuit să disocieze între semnificațiile reale, verificabile și atribuirile hazardate de semnificații, cam multe în ultima vreme. în timpul unei scurte plimbări prin centrul orașului (dintre băcăuani, alături de mine mai era poetul Octavian Voicu), profesorul Marcus m-a întrebat dacă îl cred în stare pe Gabriel Bacovia să scrie cartea anunțată, Tatăl meu, Bacovia. Fără să ezit, i-am răspuns că nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în locul și timpul în care trăiesc, mă compar, mă raportez la cunoscuți și necunoscuți, disociez între adevăr și minciună, între aspirații și posibilități. îmi trec prin minte devize, formule, vorbe tari, ironii, care mă urmăresc și în casă și la plimbare, de unde, nu o dată, mă întorc la fel ca poetul, „pierdut”, „cu brațele învinse”. Gîndindumă la mine, aș vrea în unele momente, să pun punct gîndului, să-l încui în interiorul meu, neștiut, cum pune punct Bacovia poemului său, însă gîndul nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bicicliști au intrat pe Boulvard du Regent și au întrebat care e drumul spre Gara de Nord. Când au trecut, a dispărut și nota umană odată cu ei" (445). Ceea ce descrie Davis este o scenă pedestră, de parcă trei soldați germani au ieșit la plimbarea duminicală pe biciclete și s-au rătăcit. Ei întreabă politicos încotro se află gara. Dar atmosfera liniștită a întâmplării, pe care cititorul obișnuit și-o poate închipui petrecându-se și la el acasă, este întreruptă de implicarea ținutei soldaților, îmbrăcați
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
agrement sunt adaptate diferitelor forme de practicare a sporturilor cât și de vîrsta turiștilor. Pot fi amintite astfel instalațiile de agrement general cum ar fi: săli de jocuri mecanice, parcuri de distracții, terenuri de golf și minigolf, popicării, mijloace pentru plimbări În aer liber - trăsuri, minicare, trenulețe, sănii, bărci, caiace, hidrobiciclete, vaporașe, stadioane, terenuri de tenis, cinematografe, cluburi, săli de spectacole etc., ca și unele cu un caracter de specificitate și de originalitate mai mare, cum ar fi cele pentru sporturi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
că principala caracteristică a epocii noastre este viteza. De aceea, la formele de tratament așa zis „tradiționale”, consacrate, cum ar fi: cura de ape minerale, Împachetările cu nămol, băi calde și reci cu apă minerală, termală, de plante, gimnastică medicală, plimbări În aer liber etc.; le urmează cele „conjuncturale” solicitate mult Într-o anumită perioadă, dar care nu rezistă o perioadă lungă de timp și respectiv forme ale „viitorului” care Își au Începuturile În epoca noastră, dar care vor cunoaște o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ce atrag privirea turiștilor. Baza materială de cazare (3 complexe balneare, 11 hoteluri, 17 vile, 39 pensiuni, 3 campinguri și o cabana), cea gastronomică (restaurante, pensiuni, cofetării, baruri, terase, autoserviri, bufete, etc.), de tratament și agrement și inclusiv vaporaș pentru plimbări În zona Cazanelor de pe Dunăre, pornind din portul Orșova. Amintim apoi de ștrandul 7 izvoare (ștrand termal), săli de jocuri electronice, club, terenuri de sport, minicar etc. sunt tot atîtea elemente ce-i conferă stațiunii Băile Herculane un loc aparte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu specific și programe folclorice, cofetării, baruri, discoteci, o foarte bogată bază de agrement (linie de telecabină, telegondole, teleschiuri, baby ski lifturi, pîrtii de schi, bărci și hidrobuze pe lac); terenuri de sport, patinoar artificial - iluminat, posibilități de echitație și plimbări cu sareta, piscine, saune, săli de spectacole, săli de jocuri mecanice, poligon de tir cu arcul, discoteci, etc. recomandă din plin Stațiunea Poiana Brașov, pentru o fericită și Împlinită vacanță. Cu toate bunele rezultate obținute și În Poiana Brașov, pot
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistica.Prin constructiile realizate in prezent la Sirnea se justifica pe deplin o astfel de propunere. Unele societăți comerciale din Poiana Brașov, desfășoară aici, cu turiștii străini În sezonul de iarnă, interesante programe compuse din: servirea unei mese specifice zonei, plimbări cu sania, vizitarea a 2 - 3 case cu covoare frumoase etc. Față de această situație propunem următoarele: includerea În programele de la Șirnea și a unor spectacole folclorice la căminul cultural, susținute de formațiile din localitatea respectivă, organizarea unor astfel de excursii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de sport; b) amenajarea unui nou teren de fotbal pentru tinerii din oraș În paralel cu Îmbunătățirea parametrilor funcționali la cel existent; c) Primaria sau unii proprietari de hoteluri să ofere mai multe sănii și șarete trase de cai, pentru plimbări de agrement pe trasee dinainte stabilite. d) organizarea pe stadion sau pe patinoare, În special sîmbăta, atunci cînd starea timpului permite acest lucru, a unor baluri mascate pe zăpadă (noaptea); e) Înființarea unui punct zoologic cu elemente ale faunei carpatice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nu consumă alcool, sau doresc pur și simplu altceva. Pentru o mai bună organizare a activității de agrement, pot fi avute În vedere și următoarele probleme: a) reluarea frumoasei tradiții ce făcea cu ani În urmă faima stațiunii Sinaia, pentru plimbarile cu sănii trase de cai și schi jeling; b) organizarea de seri ale zăpezii, cu jocuri pe schiuri, manifestare ce se poate transforma Într-un carnaval al zăpezii; c) organizarea unor concursuri de sănii tractate de cai, ceea ce ar oferi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
culise 3 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc 3 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei 3 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate 3 Scenă la teatru 3 Bălul că spectacol 3 Plimbarea 3 Călătoriile 3 Scenă la hipodrom 3 Scenă la cumpărături 3 Jocul 151 Activitatea filantropica 152 2.2.2. Scene private sau mimarea bunei-cuviințe 3 Recepțiile 153 Lecturile 156 Domeniul artelor 158 Educarea copiilor 159 Gestiunea rutinara a casei și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cosmopolit 140, molipsita de toate viciile marelui oraș: "tu aș mordu à toutes leș pommes", observă Maxime despre Renée. Pe de altă parte, Renée incarnează miturile primitive asemănătoare cu cele ale zeilor adulterini și incestuoși care i se năzăresc în timpul plimbării prin pădurea Boulogne 141. Personajele din prim-planul românului La Curée Saccard, Renée și Maxime, puse în abis, "interpretează figuri mitologice" [Sarbu, 2004, p.118] ale scenariului incestului. Iubirea Parizienilor este înlocuită cu dorințe, în care transpare animalicul: "Maintenant un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Trenul și mașina facilitează călătoria, hotelurile, festivalurile, stațiunile climaterice etc. se înmulțesc. Pentru Balzac, viața mondenă este sinonima cu viața pariziana, strict reglementată prin legi nescrise, dar precise. Ansamblul ocupațiilor evocă moravurile sociale și obiceiurile de petrecere a timpului liber: plimbări pe Champs-Elysées sau în pădurea Boulogne, în grădinile Tivilo și Luxembourg, pe terase, vizite care preced dineurile, seri la Operă, serate muzicale la Théâtre-Français sau Théâtre-Italien, spectacole la Panorama-Dramatique, la Opéra Comique sau la Variété, ruletă din Palais-Royal, baluri la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]