7,062 matches
-
va impune ?"465. "Din cifrele de mai sus cititorul va vedea lesne în ce raport dezasturos stau reformele și pretinsele noastre progrese cu scăderea populației. Din vremea Unirii până la 1864 populația se înmulțea încă cu 31,6 procente. La 1864 plouă reformele toate costând bani. Sporul populației scade la jumătate, la 15,3, și continuă scăzând"466. Atunci când apare în finalul articolelor, adresarea directă dobândește valoare conclusivă, relevând valențe pragmatice evidente: "Un adevăr am voi să-i rămâie cititorului din toate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Că singur eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de circulație
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
poți căra apa cu sita? Ce face omul când împlinește un an? Cum îl cheamă pe Ion? Câte ouă poți mânca pe nemâncate? În care casă nu poți intra? Ce fel de pietre nu poți găsi în mare? De ce nu plouă zile una după alta? Ce se află între gard și drum? Care roată nu se învârtește când merge mașina? De ce barza stă într-un picior? Care este diferența între somn și căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge în octombrie, toamna va fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge în octombrie, toamna va fi scurtă și capricioasă. - Dacă în luna noiembrie este secetă, iarna va fi lungă și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
semn bun. Când îl mănâncă pe cineva palma dreaptă, să știe că el va da bani altcuiva; iar când îl mănâncă palma stângâ, să se bucure că va lua bani. Fetelor cele mari care mănâncă direct din oală, le va ploua la nuntă. Când o mămăligă se toarnă de la foc și se crapă pe la mijloc, este semn că cel ce-a făcut-o va face o călătorie. Să nu poarte cineva cămașa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de reperaje personale, temporale și spațiale (vezi cap. 9) și indică ce atitudine adoptă față de ceea ce spune și față de co-enunțiator (fenomenul de "modalizare"). El indică în special cine este responsabil de ceea ce se spune: un enunț elementar cum ar fi "Plouă" este afirmat ca adevărat de către enunțiator, care se dă drept responsabil, drept garant al adevărului său. Dar acest enunțiator ar fi putut să-și moduleze gradul de adeziune ("Poate că plouă"), să atribuie responsabilitatea altcuiva ("După spusele lui Paul, plouă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ceea ce se spune: un enunț elementar cum ar fi "Plouă" este afirmat ca adevărat de către enunțiator, care se dă drept responsabil, drept garant al adevărului său. Dar acest enunțiator ar fi putut să-și moduleze gradul de adeziune ("Poate că plouă"), să atribuie responsabilitatea altcuiva ("După spusele lui Paul, plouă"), să comenteze propriile sale vorbe ("Sincer vorbind, plouă") etc. Ar fi putut chiar să arate co-enunțiatorului că se preface numai că și-l asumă (cazul enunțurilor ironice). Discursul este condus de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Plouă" este afirmat ca adevărat de către enunțiator, care se dă drept responsabil, drept garant al adevărului său. Dar acest enunțiator ar fi putut să-și moduleze gradul de adeziune ("Poate că plouă"), să atribuie responsabilitatea altcuiva ("După spusele lui Paul, plouă"), să comenteze propriile sale vorbe ("Sincer vorbind, plouă") etc. Ar fi putut chiar să arate co-enunțiatorului că se preface numai că și-l asumă (cazul enunțurilor ironice). Discursul este condus de norme Am văzut, referitor la "legile discursului", că activitatea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se dă drept responsabil, drept garant al adevărului său. Dar acest enunțiator ar fi putut să-și moduleze gradul de adeziune ("Poate că plouă"), să atribuie responsabilitatea altcuiva ("După spusele lui Paul, plouă"), să comenteze propriile sale vorbe ("Sincer vorbind, plouă") etc. Ar fi putut chiar să arate co-enunțiatorului că se preface numai că și-l asumă (cazul enunțurilor ironice). Discursul este condus de norme Am văzut, referitor la "legile discursului", că activitatea verbală se înscrie' într-o vastă instituție a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
din 1987. 13 DISCURSURI INDIRECTE, FORME HIBRIDE 1. Discursul indirect O formă independentă de discurs direct O prejudecată confirmată de exercițiile școlare afirmă că se poate trece în mod mecanic de la discursul direct la cel indirect (DI): Paul a spus: "Plouă." (DD) → Paul a spus că plouă. (DI) Din cauze multiple, pe care nu le putem dezvolta aici, această idee este falsă: DD și DI sînt două moduri de citare independente unul de celălalt, care funcționează în regimuri enunțiative disjuncte. În
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
HIBRIDE 1. Discursul indirect O formă independentă de discurs direct O prejudecată confirmată de exercițiile școlare afirmă că se poate trece în mod mecanic de la discursul direct la cel indirect (DI): Paul a spus: "Plouă." (DD) → Paul a spus că plouă. (DI) Din cauze multiple, pe care nu le putem dezvolta aici, această idee este falsă: DD și DI sînt două moduri de citare independente unul de celălalt, care funcționează în regimuri enunțiative disjuncte. În cazul discursului indirect, enunțiatorul care citează
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
povestește că"). Spre deosebire de ce se întîmplă în discursul direct, aici sensul verbului introductiv "povestește" ne indică prezența discursului raportat și nu o simplă subordonată completivă directă. Într-adevăr, din punct de vedere sintactic, nimic nu deosebește enunțul "Paul spune că plouă" (discurs raportat) și "Paul știe că plouă" (caz în care nu există discurs raportat). Ca și în discursul direct, alegerea verbului introductiv este adesea semnificativă, pentru că ea condiționează interpretarea, dînd un anumit statut discursului citat. Este și cazul enunțului următor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
discursul direct, aici sensul verbului introductiv "povestește" ne indică prezența discursului raportat și nu o simplă subordonată completivă directă. Într-adevăr, din punct de vedere sintactic, nimic nu deosebește enunțul "Paul spune că plouă" (discurs raportat) și "Paul știe că plouă" (caz în care nu există discurs raportat). Ca și în discursul direct, alegerea verbului introductiv este adesea semnificativă, pentru că ea condiționează interpretarea, dînd un anumit statut discursului citat. Este și cazul enunțului următor, aparținînd discursului indirect, introdus de verbul "a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
reculegerii, 2) liniștii și 3) a somnului puterilor. În etapa a doua se cuprind rugăciunile: 1) unirii, 2) extazului și 3) căsătoriei duhovnicești. În etapa a doua nu mai ostenește omul să-și ude el ogorul sufletului, ci acesta e plouat de harul dumnezeiesc cu o mare abundență. În prima etapă „prezența divină e profund simțită, dar nu e văzută”, în a doua e și văzută. în special unirea e ca o dulce scufundare în Dumnezeu, cu încetarea activității tuturor facultăților
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
minunata-i corespondență cu Carlyle, vestindu-i acestuia nașterea unui copil, îl numește cu o bucurie aproape extatică „mugur de Dumnezeu”. Și dacă e în această lume ceva ce oglindește în chip firesc dragostea de oameni a lui Dumnezeu, care plouă mila cerească peste buni și peste răi și revarsă lumina peste drepți și peste nedrepți, aceasta e iubirea de copii. Un părinte continuă să-și iubească odrasla chiar atunci când ea s-a prăbușit în ticăloșia vieții și încă mai mult
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poți căra apa cu sita? Ce face omul când împlinește un an? Cum îl cheamă pe Ion? Câte ouă poți mânca pe nemâncate? În care casă nu poți intra? Ce fel de pietre nu poți găsi în mare? De ce nu plouă zile una după alta? Ce se află între gard și drum? Care roată nu se învârtește când merge mașina? De ce barza stă într-un picior? Care este diferența între somn și căscat? Ce nu poți cântări? Care e culmea priceperii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
broaștele se agită și orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
orăcăie - rândunelele zboară foarte sus, la înălțime, ciripind Semne care anunță vremea viitoare și rodul: - Dacă în februarie poluă cu piatră și tuneteanul va fi îmbelșugat. - Dacă plouă în aprilie - podgoria va da mulți struguri. - Dacă plouă de Florii, va ploua și de Paște. - Dacă plouă în Săptămâna Mare a Paștilor - vor fi fructe puține în acel an. - Dacă plouă în mai, va fi mălai. - Dacă în iunie zilele vor fi însorite și caniculare - va fi belșug de grâu. - Dacă ninge
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]