21,807 matches
-
Aurel Avram STĂNESCU cu familia lui, se află bustul lui Publius Ovidius Naso, și o paralelă poate fi gîndită, pentru că pe amîndoi îi uimește proiecția sentimentului de iubire în viața asta proziacă, din care ne putem salva numai cu metaforele poetice ale vieții. Iată ce scrie pe soclul bustului lui Ovidius: “ Aici zace Ovi dius Publius zis Naso, / Care-a iubit femeia, talentu-i l-a ucis ! / Trecătorule, dac-ai iubit vreodată, un pic cărarea las-o / Și zi-i să-i
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
nostru zice: “Ți-am căutat inima prin deșert, / pe-ntinderi de nea am găsit-o desfrunzită “ (...) “sufletul - l-am hrănit cu smirnă și-au răsărit chiparoși; “ (“Deșertul negru”) Nu este aici cea mai pur ă imagine a iubirii prin arta poetică ? Ce poate fi mai cutremurător ? Î n “Impulsuri”, pag. 12, (“sufocat de cuvinte”), poezia curge delicată: “drumurile sînt presărate cu flori” (...) potecile, cărările, drumurile sînt pline / de lapte și miere.”, pentru că, în poezia “Cercuri exclusiviste”, să se detașeze de sine
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
Capitală, a frecventat ședințele Cenaclului literar „Sburătorul” din strada Câmpineanu, nr. 40, condus de criticul literar Eugen Lovinescu, patronul locației. De la începutul anului 1931 face parte din comitetul de conducere al revistei „Cuvântul nostru”, din paginile căreia păstrăm zestrea lui poetică : Dorința, Închinare, Romanță banală și Preludiu de iarnă. După absolvirea Conservatorului, în 1933, face parte din gruparea „Masca” condusă de George Mihail Zamfirescu, ca actor. Ca actor a căpătat atâta experiență că a devenit autor, dramaturg. Piesa „GOANA DUPĂ FLUTURI
ANIVERSARE- BOGDAN AMARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351598_a_352927]
-
Ecclesiastul în versuri, Pildele în versuri și Rugăciunea regelui Manase) cu o recomandare pe Coperta a IV-a*. Implicit - și explicit - mă încuraja să stărui. Din acea clipă au început să-mi sosească, una după alta, cărțile profetice, sapiențiale și poetice ale Bibliei, “întocmite - aflăm, de fiecare dată, din Nota asupra ediției - prin metoda comparativistă...în osteneala de a restaura prezența și autoritatea Septuagintei în tradiția biblică ortodoxă (românească)”. Astfel, în anul 1998, am primit Cântarea Cântărilor (“Poetului Eugen Dorcescu și
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
aveam în mână Psalmii versificați de Eugen Dorcescu. O “Psaltire în versuri”, mi-am zis, e un non-sens, de vreme ce însuși originalul ebraic, urmat de cel grecesc, este o carte de poeme în înțelesul adevărat al cuvântului, alcătuite după canoanele artei poetice a timpului. Încercări de acest fel se mai făcuseră la noi, unele mai modeste decât altele, deși (sau poate tocmai pentru că) tradiția îl avea în frunte pe Dosoftei. Am deschis cartea, am citit primele pagini și de îndată mi-am
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
Vulcan, 2012 -, cuprinzând 45 de poezii, distribuite în trei secțiuni: Intrarea în psalm, Poemul și Călătoria. Se reține, de îndată, legătura foarte limpede dintre titlu și enunț, ceea ce arată o activă conștiință artistică, aplecarea spre asumarea reflexivă, spre analiza actului poetic. Poezia lui Constantin Stancu e plasată, în cea mai mare parte a ei, sub autoritatea și spiritul Scripturilor, din care preia motive și simboluri. Viziunea asupra lumii și chiar modul în care poetul frazează discursul, cu grija de a pune
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
el însuși, o îngemănare de dublúri, omul material ce tânjește după ființa “geamănă”, după ființa spiritului, cealaltă identitate, “jumătatea pierdută la naștere”, “bărbatul fără trup”. În asemenea metafore, ce exprimă noema biblică a sfâșierii eului după cădere, găsim profunzimea gândirii poetice a lui Constantin Stancu, capacitatea sa de a transpune meditația în imagini, chiar dacă, uneori, aceste insule de lirism adevărat sunt pândite de ezitările unor poetizări ori de tentația stilului sentențios. În paralel, la fel de productiv în planul retorici poetice, apare, cu
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
profunzimea gândirii poetice a lui Constantin Stancu, capacitatea sa de a transpune meditația în imagini, chiar dacă, uneori, aceste insule de lirism adevărat sunt pândite de ezitările unor poetizări ori de tentația stilului sentențios. În paralel, la fel de productiv în planul retorici poetice, apare, cu o mare recurență, termenul tăcere, ce înglobează sensuri multiple. Mai întâi, cum s-a văzut, concretizat, înseamnă locul unde se ascunde geamănul, apoi, în accepțiune abstractă, reluat și prin sinonimul “cuvânt nerostit”, stare de așteptare a declicului poetic
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
poetice, apare, cu o mare recurență, termenul tăcere, ce înglobează sensuri multiple. Mai întâi, cum s-a văzut, concretizat, înseamnă locul unde se ascunde geamănul, apoi, în accepțiune abstractă, reluat și prin sinonimul “cuvânt nerostit”, stare de așteptare a declicului poetic ori formă de comunicare cu sacrul (“ Intru în psalm/ cum intră îngerul între aripi,/ apoi tac,/ așteptând minunea”), sau: Am tăcut,/apoi am realizat că eram /flacăra unui cuvânt...” și “e mai comod, e mai frumos,/ își spune scribul și
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
aceea nici nu vreau să ridic în slăvi de carton volumul scriitorului Aurel Avram Stănescu, pentru că, orice aș scrie eu, oricît l-aș lăuda, poezia lui se susține pe ea însăși și nu are nevoie de laudele nimănui! Iată “ARS POETICA”: “Ieri am visat oglinzi prăfuite / livezi în crepuscul / omătul topit curgea în suspine / eclipsa de afară... răceala din mine / iubirea din tine a ieșit la iveală / Am zărit tremurând norii, fiorii de-o clipă / Nu mai e nimeni / elanul meu
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
dincolo de metaforă: “O metaforă s-a împletit ca un șarpe / de bastonul ce-l port cu umilință /ajutând lumea să treacă prin altă poveste/ deși mă poticnesc spre finalul sfârșiturilor / fără s-arunc vina pe nimeni.”. Cînd trece la proză poetică, Aurel Avram Stănescu deține taina fabulosului poetic:« am călărit împreună armăsarii norilor cenușii până au fugit înnebuniți de zările sângerii curățând umbrele și ochii zânelor cu dantelării de alpaca. » Pentru a-i înțelege esența profund-spirituală, trebuie să-l pomenim aici
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
ca un șarpe / de bastonul ce-l port cu umilință /ajutând lumea să treacă prin altă poveste/ deși mă poticnesc spre finalul sfârșiturilor / fără s-arunc vina pe nimeni.”. Cînd trece la proză poetică, Aurel Avram Stănescu deține taina fabulosului poetic:« am călărit împreună armăsarii norilor cenușii până au fugit înnebuniți de zările sângerii curățând umbrele și ochii zânelor cu dantelării de alpaca. » Pentru a-i înțelege esența profund-spirituală, trebuie să-l pomenim aici pe Saint-John PERSE: “Ô toi, désir, qui
ABSTRACŢIUNI CANTABILE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351694_a_353023]
-
pot da o idee de “ex libris” ... dar interpretarea s-ar extinde astfel și la copilărie și ... am avea anumite meandre ale mimesis-ului că există un real, trecut în amintiri și versificat ... ori important este universul și sensul unei viziuni poetice, un univers de idei poetice, nu de sentimente ale trăirilor fiecăruia dintre noi ... Cheia timpului, rece, pentru trecut și prezent ... dar ... diviziunile și ritmurile lui trec și dincolo de mâine, prin Speranța, în Vis, ca Aspirație ... Nori plutesc, secundă trece,/ Las
– „ÎN PAŞI DE PHOENIX” (VERSURI) DE AGA LUCIA SELENITY (BRAŞOV) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351695_a_353024]
-
ex libris” ... dar interpretarea s-ar extinde astfel și la copilărie și ... am avea anumite meandre ale mimesis-ului că există un real, trecut în amintiri și versificat ... ori important este universul și sensul unei viziuni poetice, un univers de idei poetice, nu de sentimente ale trăirilor fiecăruia dintre noi ... Cheia timpului, rece, pentru trecut și prezent ... dar ... diviziunile și ritmurile lui trec și dincolo de mâine, prin Speranța, în Vis, ca Aspirație ... Nori plutesc, secundă trece,/ Las minutele să plece,/ Așteptând oră
– „ÎN PAŞI DE PHOENIX” (VERSURI) DE AGA LUCIA SELENITY (BRAŞOV) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351695_a_353024]
-
au și cuvinte reci: “Dar ce ușor ai șters/ acum regreți și încă speri/ și încă te mai cerți/ cu timpul/ cu decizii fără rost/ uitând că ce-i trecut ... A FOST!” Siajul Destinului Aspirației, deci al Scrisului, cu eul poetic, cuprinzând Locus Animi, pentru Toposul Copilăriei se recunoaște în SINGURĂTATEA LECTURII PAȘILOR DE PHOENIX, cu Lumina Vie, a Gândului Bun ... Goga Gr. Constantin PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte
– „ÎN PAŞI DE PHOENIX” (VERSURI) DE AGA LUCIA SELENITY (BRAŞOV) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351695_a_353024]
-
pentru ea. Asemeni lui Ion Creangă, cel mai de seamă autor de bame culte din literatura română, Toader Ungureanu mânuiește cu abilitate dulcele grai moldovenesc pentru a și elabora poveștile. Plăcerea de a cuvânta , priceperea în alegerea termenilor cu conotații poetice (de exemplu, preferă forma a căta, pentru verbul a căuta) conferă paginilor sale un farmec unic. Creează un miraj în care, fără voie, cititorul se lasă atras irezistibil. Fiecare dintre personajele din această carte de povești are un vis ce
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
creează pe „pânză” imaginea vieții, fremătând de durere sau gemând de bucurie, o agonie creativă împletită cu un extaz al ochilor mirați de frumusețe. O altă secțiune interesant abordată în creația pictorului bucureștean o reprezintă femeia și feminitatea. O feminitate poetică, indiferent dacă se vădește a fi ludică sau heraldică, precum cuvântul de început din cartea vieții: „Fiat Lux!”. În lucrările lui Cătrună femeia este adeseori identificată cu natura, nu neapărat cu substantivele de gen feminin, ci cu orice „nume” care
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
numai cuvintele scăpaseră monopolului” (roboteam până ajungeam la gândire). Într-adevăr, fiecare poet autentic, și mai ales original, extinde spațiul liric, adăugându-i noile imagini create de el însuși. Și Eugenia Țarălungă (originală până în măduva oaselor) a înnoit atât lexicul poetic (cu neologisme, termeni științifici, selectați cu precărere din științele sale preferate: biologia, anatomia, fizica și chimia), cât și imaginația lirică (prin asociații neobișnuite de cuvinte, descoperind noi perspective de relevare a sufletului nostru). Lucian GRUIA București februarie 2012 Referință Bibliografică
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > VECHI AMINTIRI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului „ Poeții vor, ori să ne desfete, ori să ne fie de folos” HORAȚIU „ Ars Poetica” *** VECHI AMINTIRI - În simplul concert de tălăngi Al turmei de liniștite oi, Vechi amintiri încă încerci, Mergând prin colb și prin noroi. - Acolo în Paradisul satului pierdut, Prin acel vechi cadru natural, Unde nici nu știu când am crescut La
VECHI AMINTIRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346621_a_347950]
-
fluviu...”. „Anafora” este „recurența mărturisirii”, cântecul „lanțului semantic al imaginilor izomorfe”. În „Implinire” imaginile sunt: „Cugetare →geamăt →floare de cireș →arbori →ochi →porțile →gură →secundă →fluviu”. Axa, „lanțul semantic”, constituie o „matrice semantică”, care, vom vedea, este invariantul diegesis-ului său poetic. Figura numită „anaforă” este de mare succes, din începuturile „versului liber”. Iată cum Walt Whitman o folosea în „Leaves of Grass” (Frunze de iarbă”), în poezia „Certitudini”: „Nu mă indoiesc că sunt mărginit/ și că universurile sunt nemărginite, dar în
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
care vin,/ să-ți poarte-n trup lumina”. Și nu uită de „maniere cotidiene”: „E ora douăzeci și două/ O stare de asediu de-ntuneric/ pe străzile pustii/ ne-ndeamnă ferm/ să ne culcăm copiii!” (Risipa). Ori de realitățile (ne)poetice ce sugrumă reveria și ... selecția naturală a speciilor: „Pământul e un OZN/ Trandafirul e o păpădie/ Rața a început să latre/ Un pitic a luat Ceahlăul în brațe/ și l-a turtit [...]/ O muscă s-a dat cu parfum ... / Tu
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
lumii”, dar și locul de fugă a omului în lume. O individualizare a ființei ca solus ipse, un „solipsism existențial” din care „punem careuri întregului făcut bucăți/ și adunăm [...]întruna durerea despărțirii noastre.” Da! Templu este măreția misterioasă a cuvântului poetic, dar și a Cuvintelor profane: „Ca un brici cu lama tocită/ cuvântul a mai retezat/ o urmă din degetul mare, care/ arată spre lume acuzativ./ Mormane de cuvinte moarte/ se-nalță pană sub ferestre ude/ așteptând să-nfunde rigolele/ în timpul
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
întuneric. Gheorghe Neagu este un om iubit de literați, dar nu a uitat să iubească literatura - marea dragoste și ... a unora dintre noi. Să-i omagiem „Oglinda Sufletului”, citindu-i neliniștea conștiinței timpului pierdut și regăsit în argintul lacrimilor sale poetice. Prof. Ioan TODERIȚĂ 25 august 2013 ------------------------------------------------------ Ioan Toderiță s-a născut la 2 mai 1943 în comuna Tulucești, județul Galați. Absolvent al Liceului „V. Alecsandri, în 1962, a Universitații București, în 1970, facultatea de matematică-mecanică. A predat 47 de ani
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
GHEORGHE IZBĂȘESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 401 din 05 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.FLORIN ȚENE Gheorghe Izbășescu Cântece de mântuire Poet al reflecției ironice (Radu G. Țeposu), un insurgent al poeticului textualist, inimosul fondator al seriei noi a revistei "Zburătorul", Gheorghe Izbășescu este în librării cu un nou volum de poeme "bazat pe inefabil și starea de grație cu linia antilirică" (Laurențiu Ulici), intitulat Cântece de mântuire, Editura AXA - Botoșani, 1998
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
în descriptiv a inefabilului psihologc: "Dar noi la Lăicăi aveam lăutari vestiți, un cuplu invidiat: Ponchiș la vioară, Bânță la țambal./ Și printre atâți profeți mincinoși, instrumentele lor/ nici azi nu și-au pierdut în cartea albă, toată virtuțile". Expresivitatea poetică e mai mare în textele < >, laconice și fragmentare, decât în poemele încărcate de referințe și imagini de amploare simbolică: "Negru, negru, negru, negru:/ acesta e brațul meu drept, chiag de energii și emoții,/ brațul meu drept cu care încâlcesc noaptea
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]