6,818 matches
-
de vegetație. Suma precipitațiilor pentru perioada de vegetație activă este de 360-380 mm. Durata perioadei de vegetație este de 167-176 de zile, perioada solară - 290-300 zile, durata insolației - 2050-2100 ore. Suma medie anuală a precipitațiilor (conform datelor cu corecția cantității precipitațiilor) - 510-545 mm, inclusiv 344-372 mm în perioada caldă (aprilie-octombrie) și doar 165-171 mm în perioada rece (noiembrie-martie). Ploile torențiale cad în lunile iunie-august. Evaporabilitatea atinge 816 mm. Stratul de zăpadă este instabil. Înălțimea stratului de zăpadă este de 10 - 25
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
numeroase partide noi cum ar fi partidul ecologist Ecolo și partidul naționalist Frontul Național (FN). Regiunea valonă acoperă 16.844 km² și conține 262 comune. Este divizată din punct de vedere administrativ în 5 provincii: Climatul este temperat maritim ci precipitații importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie și 18 °C în iulie; precipitațiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie și 78 mm în iulie. PIBul pe cap de locuitor al Regiunii
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
km² și conține 262 comune. Este divizată din punct de vedere administrativ în 5 provincii: Climatul este temperat maritim ci precipitații importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie și 18 °C în iulie; precipitațiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie și 78 mm în iulie. PIBul pe cap de locuitor al Regiunii valone era de 19.858 Euro în 2004. Valonia a fost una dintre primele regiuni Europa Continentală care a trecut
Valonia () [Corola-website/Science/297442_a_298771]
-
acestei zone: Islanda și Groenlanda. În peisajul Europei Nordice se impun fiordurile, lacurile glaciare și în Islanda ghețarii. Clima acestei regiuni este temperată în est, ușor moderată de curentul cald Gulf Stream (Curentul Atlanticului de Nord) și rece în nord. Precipitațiile sunt bogate în cea mai mare parte a Europei de Nord. Rețeaua hidrografică este foarte bogată fiind formată dintr-o rețea de râuri scurte, cu un ridicat potențial energetic și din numeroase lacuri (cea mai mare concentrare din Europa). Râurile
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
392 m deasupra nivelului mării. Zürich are, în funcție de definiția folosită, un climat umed continental sau oceanic (Köppen CFB / DFB), cu patru anotimpuri distincte. Decisive pentru climă din Zurich sunt atat vânturile din direcțiile vest, care de multe ori duce la precipitații și, pe de altă parte, Bise (vântul de est sau nord-est), care este de obicei asociat cu situații de mare presiune, dar mai cu faze de vreme mai rece având temperaturi mai mici decât media. Vântul Foehn, care joacă un
Zürich () [Corola-website/Science/297491_a_298820]
-
cu Olanda, relieful este mai pronunțat, fiind sub forma unor văi largi, cu altitudini ce depășesc 150m. În exclava Voeren, situată între frontiera olandeză și provincia Liège se atinge altitudinea maximă a regiunii, 288 m. Climatul este temperat maritim ci precipitații importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie și 18 °C în iulie; precipitațiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie și 78 mm în iulie. PIBul total al Regiunii Flamande era de
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
situată între frontiera olandeză și provincia Liège se atinge altitudinea maximă a regiunii, 288 m. Climatul este temperat maritim ci precipitații importante de-a lungul anului. Temperatura medie lunară variează între 3 °C în ianuarie și 18 °C în iulie; precipitațiile medii lunare variează între 65 mm în ianuarie și 78 mm în iulie. PIBul total al Regiunii Flamande era de 165.847 milioane de Euro în 2004 iar PIB-ul la paritatea puterii de cumpărare era cu 23% deasupra mediei
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
iulie, cu o temperatură medie de 22,1 °C. În medie, există 31 de zile pe an cu temperatură mai mare de 30 °C și de 95 de zile cu temperatură de peste 25 °C. Belgrad primește aproximativ 700 mm de precipitații pe an. Numărul mediu anual de ore însorite este 2.096. Lunile cele mai luminoase sunt iulie și august cu o medie de aproximativ 10 de ore cu soare pe zi, în timp ce decembrie și ianuarie sunt cele mai întunecate, cu
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
în Toledo, inclusiv Al-Zarqali, Garcilaso de la Vega, Alfonso X și El Greco. Începând cu anul 2007, orașul are o populație de 78618 și o suprafață de 232.1 km ² (89,59 mile pătrate). Toledo are o climă mediterană cu tendințe continentale, precipitații puține care se concentrează primăvara și la sfârșitul toamnei, cu secetă în timpul verii și mari oscilații zilnice de temperatură. Temperaturile sunt răcoroase iarna, cu dese înghețuri, dar mai mici decât în alte regiuni din provincie, temperaturile vara depășesc în anumite
Toledo () [Corola-website/Science/297506_a_298835]
-
sunt Munții Carpați, aflați în vest, cel mai înalt punct fiind vârful Hovârla la , și Munții Crimeii în peninsula Crimeea, în sudul extrem, de-a lungul coastei. Ucraina are o climă temperat-continentală, cu influențe mediteraneene pe coasta din sudul Crimeei. Precipitațiile sunt distribuite disproporționat, fiind mai abundente în vest și nord și mai sărace în est și sud-est. Vestul Ucrainei primește aproximativ de precipitații anual, în timp ce Crimeea primește aproximativ anual. Iernile sunt mai blânde la țărmul Mării Negre, dar mai reci în interiorul
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
de-a lungul coastei. Ucraina are o climă temperat-continentală, cu influențe mediteraneene pe coasta din sudul Crimeei. Precipitațiile sunt distribuite disproporționat, fiind mai abundente în vest și nord și mai sărace în est și sud-est. Vestul Ucrainei primește aproximativ de precipitații anual, în timp ce Crimeea primește aproximativ anual. Iernile sunt mai blânde la țărmul Mării Negre, dar mai reci în interiorul continentului. Temperaturile medii anuale sunt în intervalul în nord, și în sud. Regiunile istorice sunt de la vest spre est : Volînia, Galiția, Rutenia, Podolia
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
1914) iar recordul negativ este de -37 °C (în 1967). În anul 2006 temperatura maximă înregistrată a fost +31,4 °C (7 iulie, ora 16:05) iar temperatura minimă înregistrată a fost -27,4 °C (5 februarie ora 8:33). Precipitațiile se încadrează în limita a 550-650 millimetri pe an. Tampere este un oraș "verde", clădirile fiind separate de spații cu iarbă și arbori. Pe teritoriul orașului sunt inventariați peste 1.100.000 arbori. Arborii caracteristici orașului sunt mesteacanul, arțarul, pinul
Tampere () [Corola-website/Science/296681_a_298010]
-
de până la 30 °C (86 °F), și ierni friguroase și cu zăpezi frecvente. Cea mai caldă lună din an este iulie, cu o temperatură medie de 17, iar cea mai rece este februarie. Temperatura medie anuală este de . În Turku, precipitațiile medii anuale se cifrează la 698 mm. Cea mai ploioasă lună este august, cu 79 mm. Luna mai este cea mai uscată, cu doar 35 mm. Stația meteo din Turku se află la 47 de metri altitudine, lângă aeroport și
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
suprafața totală a țarii Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează întra 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă. Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
în oraș sunt de -2/+5 °C în ianuarie și de +19/+29 °C în iulie. Căderile de zăpadă sunt frecvente, uneori ajungând până la 40 cm pe an. Umiditatea este chiar ridicată de-a lungul întregului an și căderile de precipitații anuale ating o medie de 1000 mm. Într-o imagine stereotipă, orașul este adesea învăluit în ceața caracteristică bazinului râului Po, deși îndepărtarea culturilor de orez de aici și reducerea nivelului poluării a redus acest fenomen în ultimii ani. Datorită
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
-30 °C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de 43 °C la 19 iulie 2007. În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată. Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 600 mm, cu 30-40 mm în ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
mm, cu 30-40 mm în ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit. Orașul se află sub influența predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) și de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
suprafața sa, iar câmpiile 54%. Restul regiunii este alcătuit din podișuri. Clima este subtropicală cu veri lungi și fierbinți în care bate vântul cald și uscat numit ""sirocco"", primăveri și toamne călduroase, ierni scurte și ploioase. cantitatea medie anuală de precipitații este de 600 mm. Regiunea este divizată în cinci provincii: Capitala provinciei este Bari, și alte orașe mari sunt: Agricultura reprezintă fundamentul economiei regiunii Apulia. O mare importanță o au culturile de măsline și de migdale, precum și producția de vin
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
sudul și sud-vestul orașului) la 172 de metri în zonele mai înalte din nord (terasa medie a râului Olt). Clima din orașul Slatina este de tip temperat-continentală, media anuală a temperaturilor fiind de 10,7 °C, iar media anuală a precipitațiilor având o valoare de mai puțin de 515.6 mm. Pentru intervalul de timp dintre 1869 și 2002, recordul de cea mai mare temperatură este de +40.5 °C înregistrat în august 1952. Cea mai scăzuta temperatură înregistrată la Slatina
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
se termină în jurul datei de 20 septembrie. Temperatura medie este de 20,5 °C, iar cea maximă absolută 43 °C, în iulie și august. Sfârșitul toamnei este determinat de coborârea temperaturii sub 0 °C, ceea ce durează aprox. 2 luni, și precipitații atmosferice de lungă durată. Temperatura medie este toamnă aproape 10 °C (9,9(6)°C). Temperatura mai ridicată a aerului în anumite regiuni ale municipiului este cauzată de activitatea întreprinderilor industriale, a transportului, de încălzirea asfaltului cauzată de radiația solară
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
de radiația solară etc. Astfel, temperatura din interiorul orașului este cu 0,7 °C mai ridicată decât cea din exteriorul sau. Umiditatea relativă medie anuală a aerului este de 71%, maximă înregistrându-se în decembrie, iar minimă în mai. Cantitatea precipitațiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot parcursul anului: cea mai mare parte (77%) cade în sezonul cald. Iarnă precipitațiile cad atât sub formă de lapoviță, cât și de zăpadă, mai rar de ploaie. Vulnerabilitatea teritoriului municipiului Chișinău față de depunerile complexe
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
exteriorul sau. Umiditatea relativă medie anuală a aerului este de 71%, maximă înregistrându-se în decembrie, iar minimă în mai. Cantitatea precipitațiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot parcursul anului: cea mai mare parte (77%) cade în sezonul cald. Iarnă precipitațiile cad atât sub formă de lapoviță, cât și de zăpadă, mai rar de ploaie. Vulnerabilitatea teritoriului municipiului Chișinău față de depunerile complexe de gheață constituie 13-18 zile/an și față de polei: 7-10 zile. Numărul maxim de zile cu polei a fost
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
zăpadă, mai rar de ploaie. Vulnerabilitatea teritoriului municipiului Chișinău față de depunerile complexe de gheață constituie 13-18 zile/an și față de polei: 7-10 zile. Numărul maxim de zile cu polei a fost înregistrat în iarna anilor 1968-1969, însumând 37 de zile. Precipitațiile din perioada de vară cad mai ales sub formă de averse. Cantitatea anuală de precipitații în oraș este cu 20-40 mm mai mare decât în afara lui: 480 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații a fost înregistrată anul 1998 - 890
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
13-18 zile/an și față de polei: 7-10 zile. Numărul maxim de zile cu polei a fost înregistrat în iarna anilor 1968-1969, însumând 37 de zile. Precipitațiile din perioada de vară cad mai ales sub formă de averse. Cantitatea anuală de precipitații în oraș este cu 20-40 mm mai mare decât în afara lui: 480 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații a fost înregistrată anul 1998 - 890 mm. Apele curgătoare din Chișinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chișinău curge râul Bâc
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
anilor 1968-1969, însumând 37 de zile. Precipitațiile din perioada de vară cad mai ales sub formă de averse. Cantitatea anuală de precipitații în oraș este cu 20-40 mm mai mare decât în afara lui: 480 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații a fost înregistrată anul 1998 - 890 mm. Apele curgătoare din Chișinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chișinău curge râul Bâc, iar la periferia să de sud-vest râul Ișnovăț, afluent de dreapta al Bacului. Râul Bâc are o lungime de
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]