7,433 matches
-
ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. Cu toate că data întemeierii satelor arondate comunei nu se știe cu exactitate
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
4 puncte cardinale: spre Finlanda și Marea Albă în Nord, spre Volga și Marea Caspică în Sud, spre Siberia și Sahalin în Est și, în sfârșit, spre țările dintre Marea Baltica și Marea Neagră. Ramură sudică a pribegilor ruși de veche credință, preponderent filipoveană, s-a așezat pe pamant românesc prin migrații de intensitate diferită. Inițial au poposit pentru reculegere în vederea unei noi strămutări, cât mai aproape de granița cu patria mama, pentru o eventuală revenire în țară, după încetarea represiunii. Cei alungați și
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
o ferma de stat în anii "50 și care a avut un rol important în economia satului. După 1989, această fermă a fost lichidată , așa cum de altfel s-a întâmplat și cu celelalte ferme de stat din județ. Economia este preponderent agrară, însă satul dispune de o oarecare bază materială cuprinzând clădiri ale fostului CAP (Cooperativă Agricolă de Producție) și IAS (Întreprinderea Agricolă de Stat), respectiv SMA (Stațiunea de mașini și tractoare) , la care se adăugă Moara de măcinat grâu, și
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
Dâmburile este un sat în comuna Suatu din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este amplasat la 40 kilometri de reședința de județ Cluj-Napoca. Dâmburile este un sat de mici dimensiuni, cu populație preponderent maghiară, amplasat într-o zonă depresionară pe drumul care face legătura între Suatu și Cojocna. Zona în care este amplasat satul începe să fie locuită permanent abia după desființarea iobăgiei din iunie 1848, astfel că Harta Iosefină a Transilvaniei din
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
sărată din fostele Ocne de sare de la Cojocna, exploatate și de romani. Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu Mureș. Satul Dâmburile are o economie preponderent agrară. Alături de culturile vegetale tradiționale cum ar fi: porumb, grâu, orz, ovăz, secară, cartofi, sfeclă de zahar, tutun etc. Sătenii au ca principală ocupație creșterea animalelor pentru carne și lapte, în special ovine și bovine. Populația satului are mai puțin
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
Pintic (în ) este o localitate componentă a municipiului Dej din județul Cluj, Transilvania, România. Așezare locuită în perioada Daciei romane, fiind găsite urmele unei "villa rustica". În Evul Mediu sat preponderent maghiar. După 1600 devine sat românesc. Iosif Tarția, s-a născut în 4 februarie 1819 în Pintic, dintr-o familie ce-și trage originea din Săcălășeni (Maramureș). S-a stins din viață în 9 mai 1866 în urma unei îndelungate afecțiuni
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]
-
spre deosebire de satul de lângă Dej cu numele "Pinticul românesc". Legat de rubrica "Istoric" îl rugăm pe autorul acesteia să ne spună (citeze), ținând seama de faptul că vechiul nume era "olahpentek" de unde a obținut informațiile că înainte de 1600 acest sat era "preponderent" maghiar.
Pintic, Cluj () [Corola-website/Science/300347_a_301676]
-
populare multietnice, recunoscute în întreaga regiune). Din punct de vedere confesional evoluția demografică a comunei Mociu fost următoarea: De-a lungul timpului populația satului Mociu a evoluat astfel: La nivelul satului Mociu structura religioasă se prezintă astfel: Economia comunei este preponderent agrară, comuna având un potențialul ridicat în acest sens. Resursele naturale (mai ales gazul metan), rețeaua de drumuri ce străbate teritoriul comunei, târgurile de țară ce se organizează periodic aici oferind localității o poziție cheie în Câmpia Transilvaniei. Bogăția și
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
prin construirea, amenajarea de spații adecvate pentru elevi și corpul profesoral din Sânnicoară. Prin parteneriat local-privat împreună cu World Vision, în anul 2006 se construiește Grădinița Sânnicoară care asigură condiții deosebite de instruire pentru copii din localitate. În Evul Mediu sat preponderent maghiar, aparținând domeniului funciar al familiei Mikola din Someșeni. O lungă perioadă de timp depopulat (după anul 1600); repopulat cu locuitori preponderent români abea în secolul al XIX-lea.
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
se construiește Grădinița Sânnicoară care asigură condiții deosebite de instruire pentru copii din localitate. În Evul Mediu sat preponderent maghiar, aparținând domeniului funciar al familiei Mikola din Someșeni. O lungă perioadă de timp depopulat (după anul 1600); repopulat cu locuitori preponderent români abea în secolul al XIX-lea.
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
proprietarul din neolitic. Tot de pe teritoriul localității provine un denar de la Septimius Severus. Satul are și o importanță economică prin lacul de acumulare populat cu pește, în care se practică pescuitul sportiv. În Evul Mediu, Suatu a fost un sat preponderent maghiar, aparținând domeniului latifundiar din Unguraș. Satul Suatu s-a format prin unificarea satelor Suatu de Sus și Suatu de Jos. În primăvara anului 1966 în comuna Suatu a fost descoperit în grădina casei nr. 348 un tezaur format din
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu } are o suprafata agricolă de 4986 hectare , din care utilizate efectiv 4572 hectare . Suprafață arabila este de 3195 hectare , din care 46 ha. reprezintă grădini. Pășunile au o suprafata totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară de dezvoltare cum ar fi împădurirea dealurilor golașe aflate în partea de nord - est a satului și a celor din Aruncuta, înființarea unor livezi de pomi fructiferi pe fostele dealuri terasate și
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor în creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat există și câteva societăți comerciale specializate pe comerț și producție de încățăminte. Satul este racordat la rețeaua natională de gaz metan încă din jurul anului 1960, iar structuta demografică este
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
de-a lungul istoriei chiar și în condițiile în care majoritatea satelor românești din Transilvania îmbrățișaseră, încă din prima parte a secolului al XVIII-lea, religia greco-catolică așa cum rezultă din evoluția datelor statistice În condițiile date, adica localitate cu religie preponderent ortodoxă , apariția Mănăstirii ortodoxe "Sfânta Treime" într-o zonă pitorească din Soporu de Câmpie este un rezultat firesc al evoluției spirituale a locuitorilor din acest vechi perimetru istoric transilvănean ,respectiv au sprijinit - material și spiritual - apariția acestei mănăstiri. Scrie unica
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
Târnăveni, a devenit un punct de atracție culturală, economică și administrativă și pentru locuitorii Bobohalmei, ceea ce a influențat benefic modul de viață al sătenilor. Din anul 1968 satul a devenit suburbie a orașului Târnăveni. Dezvoltarea industriei în oraș, caracterizată prin preponderenta locurilor de muncă pentru bărbați, a făcut că forța de muncă necesară să se completeze cu o mare parte a bărbaților din Bobohalma, care au constituit elementul de bază în unele secții cheie ale Combinatului Chimic. Ca urmare, s-a
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
și prin Aruncuta însă, deocamdată, nu există dovezi istorice care să confirme legendă locală. Desigur că nu putem omite și posibilitatea ca aceasta legendă să aibă mai degrabă un caracter politic decât unul istoric, ceea ce este mai plauzibil. Economia este preponderent agrara, insă satul dispune de o oarecare baza materială cuprinzând clădirea și atelierul fostul SMA, respectiv o Magazie de cereale din timpul CAP-ului. Că și rezervă de cazare ar exista fostul Cămin cultural și două săli de clasă ale
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor pe creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc.) cultivate cu prioritate în zonele care se pretează la irigat din bazinul cu apă de la Ciurgău
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în compunere satele Fântâna Banului (de la întemeietorul legendar al satului, ciobanul Banu, care a săpat prima fântână, stabilindu-se în zonă), Fântânița (o comunitate de păstori care a fost asimilată de comunitatea Fântânii Banului) și Moreni (denumire determinată de ocupația preponderentă de morărit și numărul mare al morilor de apă, fapt favorizat de bogata pânză freatică din zonă). După descoperirea vestigiilor cetății geto-dacilor, comuna a luat numele de “CETATE” și are în componența sa satele: Fântâna Banului și Moreni, nume rămase
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
Argilele" - galbenă și vânătă - sunt bune pentru cărămidă / teracotă. Solul - atât cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
a lemnului sau în industria alimentară care a cunoscut o reală dezvoltare în perioada 1990-2006, în zona Sudrigiu-Ștei. Într-o continuă dezvoltare se află sectoare ce sunt reprezentate de firme private(prelucrarea lemnului, materiale de construcții, industrie alimentară-panificație), unde activitatea preponderenta o reprezintă comerțul alimentar și nealimentar. În anul 2009, pe raza orașului Nucet își desfășoară activitatea 30 de societăți comerciale, două asociații familiale și 26 persoane fizice autorizate. Un numar de 7 persoane fizice autorizate sau asociații familiale se ocupă
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
complexul de la Wicina, Polonia). Nu au avut loc mari mișcări de populații, cu excepția migrațiilor celților, care au ajuns până la Babilon (324 î.Hr.). Din punct de vedere al structurii sociale, unitatea de bază o constituia familia, principala forță economică. Populația era preponderent rurală, agricolă. În perioada Hallstatt timpurie se pare că se ajunsese la o relativă egalizare socială. Fenomenul major care caracterizează viața spirituală în această perioadă este apariția panteonului, chiar dacă in cadrul anumitor populații au dăinuit credințe ancestrale, cum ar fi
Hallstatt (perioadă) () [Corola-website/Science/298615_a_299944]
-
in cadrul anumitor populații au dăinuit credințe ancestrale, cum ar fi animismul, cultul naturii. Panteonul se caracterizează prin asocierea unor expresii umane cu principii naturale, sociale, economice. S-a manifestat la celți, traci, daci, iberici. În privința ritualurilor funerare, înhumarea devine preponderentă, înlocuind, cu timpul, incinerarea. Fenomenul de stratificare socială a dus la o dezvoltare fără precedent a artelor minore. Importanța persoanei era adesea sugerată prin purtarea de obiecte de prestigiu, cel mai adesea confecționate din diverse metale. O piesă deosebită, care
Hallstatt (perioadă) () [Corola-website/Science/298615_a_299944]
-
în calitatea sa de secretar general al partidului unic, Partidul Comunist Român (PCR), la care s-a adăugat, începând cu anul 1974, funcția de președinte al Republicii Socialiste România. Regimul comunist, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a avut un caracter preponderent dictatorial. Imnul RSR era „Trei culori”. Stema RSR reprezenta câteva spice de grâu și o sondă de petrol pe fundalul pădurilor și Carpaților, în spatele cărora se vede soarele. Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit în 1965 în circumstanțe cel puțin neclare. După
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
mediatorilor in neurastenie: nivelul ecscreției catecolaminelor crește, pe când cel al acetilcolinei se micșorează. Nevrozele obsesive se caracterizează printr-un paralelism al activității cuplului acetilcolină-adrenalină. Un rol determinant în patogenia reacțiilor vegetative în cadrul nevrozelor i se atribuie histaminei - substanță cu acțiune preponderent parasimpatică, care se include în mecanismele nervoase centrale și periferice. Histamina crește sinteza acetilcolinei, concomitent inhibă activitatea colinesterazei. Învestigările biochimice relevă unele dereglări ale proceselor metabolice la bolnavii cu nevroze, în particular al metabolismului glucidic, lipidic, al sărurilor minerale și
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]