6,849 matches
-
ca o arsură mă trezește și mă face să-mi dau seama că anii trec, că scriu puțin în așteptarea acelei revelații și că ar trebui să renunț la acest vis și să-mi văd, după exemplul lui Balzac, de profesiunea mea de scriitor, și să scriu romane măcar câte unul pe an. Nu i-a venit lui ideea cea mare abia la urmă? Comedia umană? Care i-a salvat jumătate din tot ceea ce a scris, cărți multe la număr, care
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cuvinte, și nu stilul. Stilul însă e cultul lor. Incapacitatea exprimării unei problematici umane veritabile naște făcători de cuvinte și în peisajul urban, nu numai la țară și la mahala, și anume chiar în sânul acelei categorii sociale care prin profesiunea ei ai zice că e cea mai familiarizată și apropiată de specificul cultural și literar: intelectualitatea. Făcătorul de cuvinte născut în mediul urban și intelectual nu e mai puțin făcător de cuvinte decât cei la oare ne-arn referit mai sus
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
decât a omului în general? Pentru că scriitorul folosește cuvântul, care e la îndemîna tuturor, în timp ce bisturiul nu e decât la îndemîna medicului, iar rigla de calcul la aceea a specialistului. Un muncitor poate exclama cu mândrie atunci când condiția lui în profesiune poate fi amenințată: nimeni nu-mi poate lua ciocanul din mînă! în timp ce un scriitor poate el să exclame cu aceeași mândrie că e stăpân pe cuvînt? Nu stăpân absolut, fiindcă nimeni nu e stăpân absolut pe nimic, ci doar atât
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu-mi poate lua ciocanul din mînă! în timp ce un scriitor poate el să exclame cu aceeași mândrie că e stăpân pe cuvînt? Nu stăpân absolut, fiindcă nimeni nu e stăpân absolut pe nimic, ci doar atât cât e necesar ca profesiunea sa să-și păstreze prestigiul, și încrederea lui în cuvânt să nu se zdruncine. Ori, scriitorul epocii noastre, împreună cu cititorul său, au asistat uluiți cum cu ajutorul cuvântului au fost create mituri colosale, primitive și barbare, care au produs tragedii nemaivăzute
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Universe/ Un cântec străbate lumea. Tot în cheie suprarealista, Julie Taymor își armonizează propriul destin armonizându-l cu ultimii 40 de ani de istorie americană. » A Prairie Home Companion/Ultimul radio show. Cel din urmă film al lui Robert Altman, profesiune de credință vie, caldă, tristă, veselă, extrem de umană despre viața din lumina reflectoarelor și, poate mai mult, despre viața în general. » Requiem/Recviem de Hans-Christian Schmidt. Narațiune rece, nemțeasca, bine chibzuita, dar care se acumulează spre final, când și spectatorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
pentru visele din tinerețe! De altfel, s-ar putea dovedi demnă de publicat. Nu se știe niciodată. Singurul lucru sigur este că trebuie să scrii, să scrii în fiecare zi, timp de câțiva ani dacă vrei să devii maestru în profesiunea ta.” George Bernard Shaw 373. „Vino, și-am să te învăț rolul fără ca să deschizi cartea măcar o dată. Voi face rost de o bicicletă tandem; și ne vom plimba cu ea peste câmpiile cerești. Eu îți voi repeta rolul mereu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
fi o viață sterilă pentru el. Omul satisfăcut nu scrie.” J. Green 437. „O carte demnă de acest nume aparține totdeauna epocii sale prin spiritul care o însuflețește.” J. Green 438. „O carte înseamnă în același timp și o mică profesiune de credință, după cum o alegi.” D. Gusti 439. „În orice vers remarcabil, al unui adevărat poet, se află de două și de trei ori mai mult decât se spune, e de datoria cititorului să suplinească restul, după ideile sale, după
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
se învelise cu durerile lor. Viețile Secrete din Clubul Sushi îi adusese aminte de poveștile pe care le scria în școala generală, poveștile acelea despre altcineva decât ea. Pentru prima dată, în ani de zile, scrisul nu mai era o profesiune solitară. Alice a întors ochii. Literalmente, trupul o durea de dorul copiilor ei - pe Roger îl simțea în stânga, în partea de jos, sub inimă, iar Sue era ca o bătaie pe umărul drept. Îi lăsase pe amândoi la mama ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cum stau lucrurile". Prinsese îndată situația. Nu era vioaie, dar avea ceva șiretenie. îndărătnică în rolul de infirmieră, lucra însă cu pricepere la meseria cealaltă, de a înființa o bancă co-acționată Rim-Lică, care să-1 scutească pe Trubadur de orice altă profesiune. Lică era, de altfel, băiat bun. Primea și cele mai mici dobânzi. Când trebuia să plece, intra cu Sia în bucătărie unde baba era încă stăpână. Sia aducea din odaia ei un pachet învelit frumos și legat cu panglicuță. - E
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de teatru -, au aruncat în aer idei interesante, dar și stereotipuri sterile, aparținând fie spațiului românesc („complexul premiului Nobel“Ă, fie mediului occidental („tristețea literaturii dintr-un regim comunist“Ă. S-a vorbit prea puțin despre misiunea înscrisă practic în profesiunea de credință a unei edituri, aceea de a miza pe autori (străiniă necunoscuți. Terenul nu e însă virgin, în Franța se vorbește deja, ca și în cinema, de un „nou val“ de literatură română. Cifrele seci își au și ele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
văzut, reporteri speciali ajungând la finele unei manifestări și culegând informații „calde“ despre ea, publiciști care nu știu să scrie și lucrează cu „negri“... La antipod, oameni pasionați și devotați meseriei, care ajung să-și sacrifice viața personală pe altarul profesiunii, lucrând peste normă și peste rând, fiind mereu în priză, documentându-se până la infinitul mic și oferind publicului larg produse culturale care nu sunt niște simple consumabile. Un om de presă culturală care figurează într-un Top 3 personal este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
sunt răspândiți discipolii săi de după 1959. Meritul cel mai mare îi revine lui Mordechai Shehori, azi un pianist cunoscut de la New York. Shehori, care a studiat cu pianistul român din 1966 până în 1970, afirmă că pentru Katz, „muzica nu era numai profesiunea aleasă, era o chemare, o religie, o misiune sacră și o prețioasă iubire“. Sub vraja maestrului și la maturitate, Shehori a creat casa de discuri americană, Cembal d’amour și, căutând în arhive, ajutat apoi și de o licență EMI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
altul este „eroicomică“, ca o tentativă de a prinde rechini cu undița. Experiența de epigramist se dovedește ineficientă pentru exprimarea unor trăiri complexe. Inadecvarea este cu atât mai evidentă cu cât autorul se angajează în scrierea unor declarații de dragoste, profesiuni de credință, discursuri rechizitoriale la adresa umanității etc., care presupun o anumită anvergură a mijloacelor poetice: „Pe mine nimeni n-o să mă corupă, / Așa sunt eu, așa îmi este felul, / Eu nu mă las purtat cu zăhărelul / Nici chiar de cei
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de șapte metri. Jacobi a câștigat un concurs organizat în prima parte a anului 2006 de MCC. Libertatea ca un mod de-a respira Miruna Runcan În genere, dacă-l întrebi pe omul de pe stradă, sigur îți va spune că profesiunea cea mai apropiată de libertate (dincolo de profesiunea câștigător la loto) e cea de artist. Când vorbești însă cu artiștii, afli că libertatea nu e nici pe departe totuna cu ne-munca; și e tot ce poate fi mai departe de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
concurs organizat în prima parte a anului 2006 de MCC. Libertatea ca un mod de-a respira Miruna Runcan În genere, dacă-l întrebi pe omul de pe stradă, sigur îți va spune că profesiunea cea mai apropiată de libertate (dincolo de profesiunea câștigător la loto) e cea de artist. Când vorbești însă cu artiștii, afli că libertatea nu e nici pe departe totuna cu ne-munca; și e tot ce poate fi mai departe de posterele cu insule caraibiene, pe care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
noi prin curtea interioară, vrând să fie numită de Anna și de mine sora Alfons Maria, astfel încât ni s-a întipărit în minte ca instanță o bisexuală, un arhanghel căruia de sus de tot îi fusese dată în primire ca profesiune de bază conducerea unei instituții de corecție. Solicitarea de eliberare a surorii mele din detenția mânăstirească a deviat din ea ca și când nu s-ar fi spus nimic. Vorbea de ispitiri și de încercări care erau cunoscute și cărora o inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
minciuni, chiar dacă Nordegg nu s-ar fi găsit acolo să-l acuze. Gosseyn făcu cale întoarsă și o luă de-a lungul soclului Mașinii îndreptându-se spre oraș. Mâncă ceva într-un mic restaurant lângă fluviu și apoi răsfoi paginile "profesiuni" ale unei cărți de telefon. Știa numele celui pe care îl căuta și de aceea îl găsi cu ușurință: ENRIGHT, DAVID LESTER ― PSIHOLOG 709 Palatul Artelor medicale. Enright scrisese mai multe cărți, pe care toți cu ce sperau să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ca și mine, că În legătură cu stresul, chiar și persoane cu un nivel superior de pregătire, dețin fie informații insuficiente, fie chiar greșite. Faptul că tot mai des citim sau auzim discuții Între oameni cu diferite nivele de pregătire, cu diferite profesiuni sau provenind din diferite medii sociale, nu constituie o garanție că termenul este bine cunoscut și Înțeles. Ziceai să uit că știi anumite lucruri. Foarte bine! De aceea nici nu doresc să dăm vreo definiție sau să comentăm anumite controverse
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
Veneția, Florența, și nu numai. Din frumoasele pagini de jurnal parizian și francez, multe sunt memorabile, și mă bucur din toată inima că au văzut lumina tiparului în chiar Anul Internațional al Francofoniei... În chip de epilog, iată această emoționantă profesiune de credință pe care cei ce s-au ocupat de apariția cărții au avut inspirația să o publice și pe contracopertă: Trăiesc într-o lume frământată, zbuciumată, o lume care încearcă să-și croiască un nou drum spre viitor. Văd
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
tatălui său. Aș fi dorit să ajung medic, după exemplul doctorului Ion Jalbă de la Nicorești. Nu s-a putut deși aveam promisiuni de ajutor. Mă bucur însă că doi dintre fiii lui și prietenii mei, Aurel și Tudorel au urmat profesiunea tatălui. Eu, doctor în az-buche. Dar să revin la foc și la lemnele din care am consumat fără reținere. După cum vă dați seama tot ce însemna pădure prin jur aparținea neamului Calimach. Și uite că-ntr-o zi vine un
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pentru Steluța. Deși nu dăduse definitivatul, faptul că îl amânase de două ori din cauza nașterilor îi oferea o singură șansă. Aceasta. Pe deasupra mai era și concepția comisiei de a definitiva cât mai puțini candiddați, un fel de trimitere spre alte profesiuni mult mai sigure decât cele oferite de învățământ. Apoi, de ce nu, dacă se observa că suntem doi dintr-o familie...cine știe ce se mai putea întâmpla. Comisia de examinare, profesori unul și unul, din localități diferite: de la Râmnicul Sărat profesorul Ghilerda
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
o interpretare estetică vorbim de căutări artistice exclusiviste, originale, insolite etc. Diferența e de substanță. Căci Ion Barbu este un cunoscut exclusivist, excluderile sale din ceea ce socotea el că nu este poezie fiind tot atât de importante ca însăși crearea poeziei. În profesiunile sale de credință, el păstrează o consecvență cu sine mai cu seamă excluzând, separând, izolând sfera curatei poezii. O asemenea intransigentă atitudine i-a adus numeroase șicane, și trebuie să-l amintim cel puțin pe Călinescu. În temeiul polemicii lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
te îndemne la compromis, la umilință, la acceptarea fricii, la desființarea ta ca om. Să nu uităm că victima însăși era un judecător. Iar un judecător nu poate trăi fără să creadă în adevăr. Odată umilită încrederea lui în adevăr, profesiunea lui a încetat, n-a mai rămas decât caricatura ei. Acest om își apăra mai mult decât demnitatea. Își apăra încrederea lui în dreptate. Sigur, ar fi trebuit poate să se gândească și la soția lui, s-o facă să
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
70 la examenul de absolvire al școlii de secretariat - și probabil se irosea într-o firmă măruntă ca aceasta, dar îi ținea o companie plăcută, era loială și, cel mai important, era discretă. — Nu trebuie să discutăm ceea ce vedem în profesiunea asta, subliniase Mma Ramotswe când o angajase, iar Mma Makutsi încuviințase dând din cap solemn. Mma Ramotswe nu se aștepta ca ea să priceapă ce înseamnă confidențialitatea - botswanezilor le place să discute tot ce se întâmplă - și a fost surprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
a mamei tale în primul rând și a colegilor care au organizat o petrecere în cinstea mea. Promovarea aceea îmi încorona viitorul, dar îl îngrădea în același timp. Abandonam pentru totdeauna visul de a merge într-o țară defavorizată, unde profesiunea mea ar fi putut în sfârșit să fie ceea ce îmi imaginasem de tânăr. Un freamăt constant, o misiune. Departe de lenta, hipnotica vezică a acestui spital bogat și prost administrat, unde medicamentele expiră și aparatele se învechesc înainte de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]