6,888 matches
-
este tipărit într-o ediție de opere ale lui Nae Ionescu." În numele acestor exigențe autoimpuse, editorii promit pentru ultimul volum de corespondență, atât o Addenda, cât și pagini prevăzute pentru Erratum. Tot editorii pun în circulație titlurile diferitelor culegeri din publicistică, până la apariția actuală: Roza vânturilor, 1923-1933. Culegere îngrijită de Mircea Eliade cu o prefață de Nae Ionescu, din 1937, reluată în ediția anastatică, însoțită de cuvântul înainte, La început de drum, semnat de Dan Zamfirescu ( 1990), retipărită la Chișinău, în
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
locul și importanța publicației, orientarea, colaboratorii. Aceasta sprijinită de Lista publicațiilor periodice, însoțită de cotele existente în fișierul Bibliotecii Academiei, cât și de încă o treaptă a preciziei, Indicele publicațiilor periodice, paginile unde titlul respectiv se regăsește în volumele de publicistică. Există totuși unele derogări de la normă, din care nu voi aminti decât două situații, nu lipsite de semnificație. Momentul descrierii ziarului "Cuvântul", la care editorii introduc două texte, ambele conținând rezervele semnatarilor, Nichifor Crainic și Pamfil Șeicaru, la adresa lui Nae Ionescu
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
mult decât cel intelectual al tinerilor, observați de Nae Ionescu și descriși la rândul său, de el în cronica mai sus numită, notele obținute de elevul Hechter Iosef, ca un câștig pentru biografia lui Mihail Sebastian. Totul decupat din ansamblul publicisticii lui Nae Ionescu, dintre care școala și, implicit, tineretul, se constituie ca una din preocupările ale cărei semnificații, Nae Ionescu nu le-a pierdut nicicând din vedere. Interesantă este legătura dintre atâtea articole, semnate de Nae Ionescu, pe tema educației
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
semnate de Nae Ionescu, pe tema educației și a bacalaureatului și descrierea lui Mihail Sebastian, faptul că organizarea și finalitatea bacalaureatului, a pătruns și altfel în conștiințe, decât prin profesionalismul rapoartelor și al dezbaterilor. Deși organizate pe ani, textele din publicistica lui Nae Ionescu, în ciuda deosebirilor de tematică și de orizont geografic și istoric, imprimă sentimentul că autorul lor a pătruns temerar pretutindeni. În probleme de filosofie și logică, în literatură română și străină, în teatru și artele plastice, în traduceri
Implicare fără rezerve by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13690_a_15015]
-
lui H.-R. Patapievici. În felul acesta vrea profesorul asistent din Carolina de Nord să participe și el la "«războiul cultural» în curs în România". Dreptul lui. Numai că, enunțîndu-și în felul său admirația față de calitățile reale ale volumului de publicistică al lui Mircea Cărtărescu (după opinia lui C. M., "cel mai important scriitor român de după război", dar exploatat, în acest articol, exclusiv sub aspect așa-zicînd ideologic), beligerantul se avîntă împotriva "dușmanului" cu o înverșunare care-l face să-și piardă uzul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13702_a_15027]
-
stare să iasă scriitorul. Consemnări în curs și la fine ( ca multe dintre titlurile volumelor lui Alexandru George și acesta sună aparent prolix, dar definește cît se poate de exact substanța volumului) este ( încă) o carte definitorie pentru eseistica și publicistica scriitorului. Autorul reia o formulă consacrată deja de cărțile sale anterioare (un amestec de confesiune și eseistică, pe alocuri justițiară, menită să clarifice definitiv anumite aspecte sau să pună punct unor schimburi de replici) pentru a-și expune punctul de
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
altfel, titlul eseului lui Alexandru George, Cu două fețe (pp. 213-218) este pe deplin edificator. Vehemența polemică a eseului este însă greu de înțeles. Alexandru George nu are foarte mulți prieteni printre scriitorii români. În lunga sa carieră literară și publicistică el s-a comportat ca un arbitru intransigent care nu a trecut cu vederea nici măcar prietenilor ( potențiali) greșelile mai mici sau mai mari. Cititorii vor avea însă numai de cîștigat din lectura cărților sale. Citind eseurile lui Alexandru George orice
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
coloniști ex toto orbe Romano, ceea ce infirmă teza conferențiarului austriac conform căruia aceștia proveneau exclusiv din Orient. Discuțiile în legătură cu etnogeneza românească îl interesează în cel mai înalt grad, Eminescu urmărind cu mare atenție teoriile formulate în lumea savantă și în publicistica vremii. Într-o pagină rămasă în manuscris redactată în germană el reacționează față de afirmațiile dintr-un editorial apărut în Neue Freie Prese din Viena la 2 februarie 1871 unde era negată romanitatea românilor. În schimb, el publică o notă despre
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
îi socotește pe Filip al II-lea și pe Alexandru Macedon traci, datorită aversiunii sale funciare față de greci; este de remarcat faptul că articolul este scris polemic fata de ziarul grec Messager d’ Athenes. La cam atât se reduce în publicistica politică eminesciană discuția despre geto-daci. Când pomenește Dacia antică (a existat și un proiect rus care preconiza întemeierea unei Dacii, proiect față de care poetul reacționează vehement), apoi el se referă la provincia romană Dacia și nu la regatul daco-getic. În
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
Rodica Zafiu În limbajul politic și publicistic actual, folosirea termenului baron cu un sens figurat- clișeizat e un fenomen recent, impus cu mare rapiditate. În DEX 1998 nu există nici o indicație a unui asemenea sens ( baron este doar "mare senior", "titlu de noblețe"). În ziarele actuale, se
Baroni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13714_a_15039]
-
timp niște satrapi în județele lor, au defilat recent prin fața conducerii P.S.D., iar concluzia a fost «nepriceperea» lor de a-și imacula imaginea" ( aliantacivica.ro). E vorba și în acest caz de un fenomen de internaționalizare a limbajului politic și publicistic. Cu aproximativ aceeași formă și mai ales cu un sens metaforic clișeizat asemănător, cuvîntul există în mai multe limbi moderne de circulație. Îl găsim în engleză ( de unde e probabil să fi fost preluat acum în română), folosit pentru a desemna
Baroni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13714_a_15039]
-
persoană care dispune de influență și putere ( în orice domeniu)". Există și în franceză ( "om puternic sau important"), în italiană ( unde e înregistrat de prin 1969), cu ideea de putere, dominație și abuz ( în finanțe, medicină, Universitate) etc. În limbajul publicistic românesc, baron substituie termeni mai puțin eleganți ștab, grangur, barosan păstrînd conotația lor ireverențioasă și suspicioasă. În presă apar deja tipologii ale baronilor: cei locali și cei de la centru ( "a fost intrebat cine sînt baronii de la centru la care a
Baroni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13714_a_15039]
-
Ediția Iosif Vulcan desfășoară larg prezența omului și susținătorului de idei avansate curajos, într-o atmosferă nu întotdeauna fericită pentru scopul propus. Volumul I cuprinde Proză, Teatru și, în primul rând, Poezii. Volumul al II-lea, dens și amplu, privește Publicistica. Notele rețin în acest compartiment un interes deosebit, cum se întâmplă în mod curent când câmpul de cercetare se extinde la ziare și reviste, nu totdeauna bine pătruns în memoria integratoare a cercetării. Volumele III și IV oferă, organizat, desfășurarea
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
asiatice și turnul lui Leandru îi amintește tragedia "tălmăcită din Grillparzer. Sau strada din Oravița este "lungă amintind o poezie "a Văcărescului, adică Primăvara amorului, așa cum citim în Note. Însemnările de călătorie sunt pline de faptele de viață răspândite în publicistică. "Doream să aud limba noastră dulce și sonoră răspunzând de pe scenă sau "Teatrul fu principalul meu studiu sub decursul petrecerii mele la București. Rășinarii evocă familia preotului Cioran, Mirceștii, poezia lui Vasile Alecsandri. Satele bănățene îl provoacă să gândească asupra
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
poate folosi, într-unul din sensurile sale, în ambele contexte). Incertitudinile terminologice se reflectă, în scrisul actual, în anumite confuzii lexicale sau în graba de a prelua termeni și atunci cînd nu e nevoie de ei. într-un citat din publicistica actuală - "Un milion de fideli au participat la missa solemn? oficiat? de Pap?" (România liberă 2254, 1997, 4; sublinierile îmi aparțin), cuvîntul fideli a fost folosit în mod destul de neinspirat în loc de credincioși. în română, adjectivul fidel nu se folosește, ca
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
intenției de a oferi prin dicționar imaginea "publică" a scriitorului (nu și a jurnalistului). Din lista de cuvinte lipsesc astfel numeroși termeni "marginali" - arhaisme, neologisme, cuvinte populare și colocviale - pe care îi descoperim în diversitatea lexicală a postumelor și a publicisticii eminesciene. Junimismul caracudă și familia sa lexicală (caracudesc, caracudistic) apar în versurile glumețe cuprinse în vol. IV al Operelor (Caracuda în război, Cîntec caracudesc, Felicitare lui Samson Bodnărescu) și le găsim foarte ușor în textul reprodus pe CD. între destule
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
termeni din poezie și invers, sau distribuția în ansamblul scrierilor a termenilor dintr-un text. Se poate confrunta lexicul lui Eminescu cu cel al contemporanilor, urmărind de exemplu eventuala prezență a unor "caragialisme": moft e un termen foarte frecvent în publicistică ("fraternitatea - un moft ilustrat prin guilotină" - vol. IX, p. 167), "Deie-ni-se voie a spune că această eternitate nestrămutată e un moft" - vol. X, 428) - și care apare chiar și în poezie: "Acele mofturi scrise 'n mii de coale
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
a susține prima interpretare, e util să poți dovedi că Eminescu mai folosește și în alte locuri verbul a goni, în construcție tranzitivă, cu sensul "a urmări". Din fericire, sensul respectiv se regăsește într-adevăr în mai multe citate din publicistică: Dacă acest sediment învață, o face de silă, gonind o funcție" (vol. XII, p. 269). "Știu ei altceva decât a goni funcții?" (vol. XII, p. 285); "convingerile altora, bazate pe știință și pe cunoștință de cauză, sunt escamotate de șarlatani
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
2], fiind văzut nu numai sub aspectul de inegalabil poet național ci și de autentic patriot, cu o înaltă conștiință morală, onestitate și sensibilitate, apărător al ideii de românism și al acestei provincii istorice românești greu încercate, deși la moștenirea publicistică eminesciană accesul a fost foarte târziu. În condițiile vitrege în care multă vreme (până spre sfârșitul anilor 50) nu s-a editat nicio carte în limba română, folclorul poetic românesc păstrat pe cale orală a suplinind în mare această lipsă, Eminescu
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Eminescu, a luptat toată viața cu armele scrisului și fapta pentru redeșteptarea neamului, jertfindu-se pentru „adevărul despre ființa românească (Mihai Cimpoi). Adevărat poeta vates, pe linia mesianismului lui Goga, și-a pus întreaga sa operă - poezii, muzică pe versuri, publicistică, aforisme, lucrări în colaborare, interviuri-dialoguri - în slujba poporului din care se trage („Din clipa când am simțit povara dragostei de țară, de atunci a început să nu-mi mai fie frică de moarte”), a adevărului privind ființa românească. De aceea
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
chiar de Grigore Vieru însuși ca fiind un imperativ al epocii („Eu sunt un liric, chiar tragic, prăpăstios. Abia aștept ca lucrurile să se așeze în matca lor pentru a reveni la chemarea mea firească, la poezia lirică ... Scriu versuri publicistice. N-am crezut niciodată că voi scrie poezie patriotică, dar la ora actuală consider că n-am dreptul să nu fac acest lucru. Am părăsit altarul poeziei filosofice și metafizice și am luat arma pe care a trebuit s-o
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
legii strâmbate,/ Cu lanțul poruncitoarelor strigăte!/ Ridică-te! Ridică-te! Ridică-te!"). Realizează astfel poeme incendiare, adevărate „inscripții pe stâlpul porții"ce cântă „crinii latiniei"sau redau drama Basarabiei în noul context istoric și geopolitic. Versul său capătă acum inflexiuni publicistice, utilizând metafore violente, fiind mai direct, mai ironic, mai incisiv. Seninul lui se întunecă, tonul devenind solemn, grav, interogativ sau imperativ, dinamitard, invocându-l ca argument pe Eminescu („ Și vă uitați chiorâș la Prut // Pe-a cărui valuri ce ne
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Z. Ornea Felix Aderca a fost o prezență atotcuprinzătoare în peisajul vieții literare interbelice. S-a conturat drept un scriitor total, manifestîndu-se absolut în toate genurile literare, plus animator principal al cenaclului Sburătorul. A scris poezie, proza, dramaturgie, eseistica, publicistica, critică literară (lui, împreună cu N. Davidescu și Fundoianu, datorîndu-se impunerea lui Arghezi, înainte de debutul din 1927 cu Cuvinte potrivite, drept cel mai mare poet român după Eminescu), a luat interviuri vestite, adunate apoi în Mărturia unei generații, s-a dorit
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
lecturi, a citi însemnînd poate pentru el a trăi acolo unde te duc cuvintele (Paul Valăry). Drept model de viață îl alege totuși pe germanul Goethe. Prin stabilirea la Paris în 1924 își vede visul realizat. Sondează mai întîi terenul publicisticii, prin colaborarea la diverse periodice cu texte și desene. Un articol ce atrage atenția, pînă și diplomaților, e un interviu imaginar cu un prim-ministru rus, alcătuit pe baza celor citite în presă. Pentru elegantă publicație suprarealista a anilor 30
Centenar Brassai by Daniel Nazare, Irina Bernad () [Corola-journal/Journalistic/17633_a_18958]
-
post de profesor, în plus, era adesea interogat de securitate. Pentru a evita alte neplăceri, a acceptat o slujbă la Copsa Mică - planificator III - cu care n-avea absolut nici o tangenta. El, care a făcut Literele și a avut activitate publicistica - a fost dintre puținii studenți care au colaborat la "Gândirea" lui Nichifor Crainic, a prestat această slujba timp de 12 ani; venea sâmbătă seara la Tg. Mureș, la familie și se întorcea la Copsa Mică lunea, locuia acolo, într-o
Mărturie despre trei destine literare by Carmen Focșa () [Corola-journal/Journalistic/17646_a_18971]