7,913 matches
-
indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
incert, de la, orișicând; * neatenție, Dimitrie Anghel, un oarecare, dăunător, Luminăția-Sa, dezgust, UEFA, dumneata, nefolositor, rescrie; * deziluzie, de vrei..., dumneavoastră, sud-vest, subiectiv, ba da, PD, conformism, ilegalitate, oscior; * îmbunătățire, cumva, obiectiv, nord-est, dedesubtul cărții, ba nu, bunătate, elitist, neclar, plafar; * realism, realizabil, grație ajutorului ei, cândva, sud-est, dreptunghi, dezarmare, tractorist, aprozar, plafar; * omenos, undeva, nord-vest, subordonare, curând, atotștiutor, datorită lui, C.E.C., (a) compromite, inegal; * nemăsurat, gri-bleu, ND, nicicând, coordonare, poate va veni, Munții Bucegi, comesean, SV, un intrând; * automobil, bună-credință, oricând
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
după clarificarea conceptuală, am explorat opțiunile de analiză și interpretare în relație cu paradigma securității umane. Plasând identitatea în centrul explicațiilor sistemice, constructiviștii postulează identitatea ca bază pentru interese, respectiv pentru construcția sistemului internațional, în contrast cu abordările tradiționale ale relațiilor internaționale (realismul și liberalismul) care au fost incapabile să prevadă sfârșitul Războiului Rece sau să explice arhitectura ordinii internaționale post-Război Rece, întrucât asumau centralitatea conceptului de interes. În schimb, abordările constructiviste au adresat întrebarea corectă la momentul potrivit, propunând o epistemologie care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este o prezentare generală a abordării constructiviste, evidențiindu-se faptul că este vorba despre o "paradigmă a paradigmelor" pentru domeniul științelor sociale în care disciplina relațiilor internaționale se încadrează, nefiind o abordare similară celorlalte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realismul, neorealismul, idealismul, liberalismul etc). Constructivismul trebuie înțeles ca ontologie, epistemologie și metodologie. Am evidențiat temele constructiviste caracteristice relațiilor internaționale, relația acestei abordări cu raționalismul și, în final, dat fiind faptul că tema are în vedere problematica securității umane, cîteva aspecte
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu o teorie fundamentală a domeniului,20 considerând că studiul relațiilor dintre state nu ar trebui să beneficieze de independență disciplinară.21 Samuel Barkin are aceeași părere că abordarea constructivistă nu este o paradigmă a relațiilor internaționale la fel ca realismul sau liberalismul, iar tendința manualelor de a o considera astfel este rareori reflectată în literatura de specialitate. În aceasta din urmă constructivismul este considerat de obicei o ontologie, o epistemologie sau o metodologie. În această calitate este definit ca fiind
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Este o perspectivă teoretică și empirică a relațiilor internaționale, susținută de celelalte două nivele, indicând faptul că teoria relațiilor internaționale și cercetarea trebuie să aibă fundații ontologice și epistemologice sociale.33 Samuel Barkin, fiind preocupat de relația dintre constructivism și realism, consideră că primul pas care trebuie făcut este definirea celor doi termeni, existând o multitudine de opțiuni prin care să fie definite paradigmele din relațiile internaționale.34 Prin urmare, definește paradigmele apelând la identificarea conceptului cheie pe baza căruia acestea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fie definite paradigmele din relațiile internaționale.34 Prin urmare, definește paradigmele apelând la identificarea conceptului cheie pe baza căruia acestea sunt construite. În cazul constructivismului autorul apreciază că noțiunea de intersubiectivitate este centrală pentru această 'paradigmă a paradigmelor'. În cazul realismului, Barkin găsește că politica de putere este conceptul central. Propunând un constructivism realist care să analizeze felul în care structurile de putere influențează schimbarea normativă în relațiile internaționale și invers, modul în care un anumit set de norme afectează structurile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
autorul este de părere că o astfel de abordare ar fi capabilă să se ocupe de problema schimbării din relațiile internaționale într-un mod pe care nu-l poate realiza nici constructivismul idealist (cu viziunea sa asupra moralității politice), nici realismul materialist-pozitivist (care o desconsideră). Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe putere în majoritatea teoriilor critice, fără negativismul inerent
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Cu alte cuvinte, există o realitate socială independentă de gândurile noastre pe care Wendt vrea să o explice.88 Wendt țintește către construirea unui pod între tradiția liberală și cea constructivistă, prin intermediul "învățării complexe" și, ca o consecință, între dezbaterile realism liberalism și raționalism reflectivism. Autorul își poziționează abordarea între abordările raționaliste și reflectiviste și vorbește de găsirea unei căi de mijloc (via media) între curentele principale și abordările poststructuraliste.89 Wendt propune o teorie structurală stato-centrică.90 Cu toate că Alexander Wendt
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
securității încă din timpul Războiului Rece, fiind foarte critic cu privire la modul în care studiile strategice au adoptat o concepție militară stato centrică fără a problematiza implicațiile istorice, normative și politice care erau inculcate în acest concept. Paralela dintre poststructuralism și realism a însemnat că în timp ce constructiviștii au venit în domeniul securității în principal prin intermediul dezbaterilor generale din relațiile internaționale, poststructuraliștii au fost angajați în aceste dezbateri încă din 1980. Deși au avut o atitudine critică la adresa politicilor de securitate vestice, post-structuraliștii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Aceeași idee este regăsită și la alți poststructuraliști 465, securitatea devine o cerință ontologică dublă: statul trebuie securizat și, prin urmare, are nevoie de un Alter amenințător pentru a-și defini identitatea. Având nevoie de inamici, statul adoptă efectiv viziunea realismului. Ambele perspective asumă inseparabilitatea dintre state și inamici și o concepție a Altuia monolitică și periculoasă.466 3.2. Abordări ale securității umane Dezvoltarea conceptului de securitate umană presupune redefinirea și extinderea semnificației securității, dar, cu toate că există interes și se
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o lume a statelor, problema relației dintre valorile morale și interesul național este una dintre cele mai complicate și dificile cu care se confruntă politicienii și cercetătorii. S-a dovedit a fi controversată mai ales în tradiția realistă. Formulând principiile realismului, Hans Morgentahu enunța autonomia domeniului politic ceea ce implica dezinteresul față de aspectele morale. În acest sens, teoreticianul realismului clasic scria că 'din punct de vedere intelectual, realistul politic susține autonomia sferei politice, așa cum economistul, juristul, moralistul le susțin pe ale lor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
complicate și dificile cu care se confruntă politicienii și cercetătorii. S-a dovedit a fi controversată mai ales în tradiția realistă. Formulând principiile realismului, Hans Morgentahu enunța autonomia domeniului politic ceea ce implica dezinteresul față de aspectele morale. În acest sens, teoreticianul realismului clasic scria că 'din punct de vedere intelectual, realistul politic susține autonomia sferei politice, așa cum economistul, juristul, moralistul le susțin pe ale lor. Gândește în termeni de interes definit ca putere, așa cum economistul gândește în termeni de interes definit ca
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
că 'din punct de vedere intelectual, realistul politic susține autonomia sferei politice, așa cum economistul, juristul, moralistul le susțin pe ale lor. Gândește în termeni de interes definit ca putere, așa cum economistul gândește în termeni de interes definit ca bogăție.'577 'Realismul politic este conștient de semnificația morală a acțiunii politice. Este conștient și de inevitabila tensiune între cerințele morale și necesitățile acțiunii politice de succes. Și nu este dispus să mascheze și să elimine această tensiune și, deci, să arunce în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
lui Machiavelli, care au definit relațiile internaționale în era modernă, au fost înlocuite de conștiința morală. La ora actuală interesul național este acela de a fi un cetățean internațional responsabil.583 Perspectivele dominante ale studiului relațiilor internaționale în timpul Războiului Rece, realismul și neorealismul, au pus accentul pe limitările structurale ale mediului internațional care împiedicau realizarea viziunii normative care pleda pentru o schimbare radicală.584 Conflictul între loialitatea universală față de interesele umanității și loialitățile particulare față de stat nu a fost soluționat de către
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în favoarea susținerii unei abordări maximaliste, sensul securității umane neputând fi confiscat. La fel cum Glassius și Kaldor au remarcat, perceput holistic, interesul personal iluminat este foarte aproape de chestiunea moralității, motiv pentru care viziunea kantiană trebuie considerată acum o formă de realism, nu doar de idealism.648 Neta Crawford 649 a arătat că argumentele condiționează politica mondială la fel de puternic ca și forțele militare ale statelor sau ca balanța puterii. Autoarea propune o teorie a schimbării normative a ordinii internaționale care are ca
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
democratică va fi instituționalizată iar granițele vor fi controlate.658 Versiunea minimalistă pe care curentele principale ale securității o susțin prioritizează moartea prin politică și nu moartea prin economie. Insecuritatea umană este o funcție a relațiilor de putere asimetrice. Dacă realismul ar lua în considerare implicațiile puterii și cauzalitatea în generarea de insecuritate, atunci fundamentele ontologice și epistemologice ar fi substanțial puse sub semnul întrebării. Având în vedere subiectivitatea ideii de securitate, trebuie pusă întrebarea ce înseamnă securitatea pentru diverși oameni
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a familiei națiunilor sau a comunității internaționale. În viziunea lui Wight nu exista un corpus propriu zis al teoriei internaționale, el identificând trei tradiții istorice de gândire, care au o perspectivă largă, în funcție de modalitatea în care răspund la întrebarea centrală: realism, raționalism și revoluționarism.675 În tradiția realistă, statul este cea mai înaltă formă de autoritate politică, interesele sale nefăcând posibilă includerea intereselor altor state, cu excepția celor dictate de prudență și de căutarea rațională a propriului interes egoist într-un mediu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
unui anumit grad de centralizare care nu amenință radical independența și autonomia statelor. Astfel, sistemul ONU este o organizație limitată, care a fost construită pe baza principiului suveranității statelor și pe acceptarea clară a ierarhiei puterilor, fiind o mixtură între realism și idealism. O variantă alternativă, cu rădăcini istorice indepărtate, înțelegea acțiunile care aveau ca scop managementul colectiv al forțelor armate ca parte a unui proces mai larg de reorganizare a sistemului politic. Multe propuneri care vizau pacea aveau în vedere
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
însăși construcția sistemului internațional care favorizează alteritatea în detrimentul identității noastre comune, aceea de a fi în primul rând oameni. Prioritizarea identității naționale are ca rezultat generarea de amenințări 'legitimate' la adresa securității umane. Însăși disciplina academică a relațiilor internaționale, mai precis realismul, a fost criticat de către postmoderniști pentru că dorea să legitimeze o anumită structură a identităților. Richard Ashley 732 recomanda strategia lecturii deconstructive, respectiv citirea textelor realiste nu ca pe o încercare de a oglindi o realitate dată de state separate teritorial
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
University Press, New York, 2002. Burchill, Scott, Andrew Linklater, Richard Devetak, Jack Donnelly, Matthew Paterson, Christian Reus-Smit and Jacqui True, Theories of International Relations, Palgrave MacMillan, 2005. Buzan, Barry, Charles Jones and Richard Little, The Logic of Anarchy: Neorealism to Structural Realism, Columbia University Press, New York, 1993. Buzan, Barry, From International to World Society? English School Theory and the Social Structure of Globalisation, Cambridge University Press, 2004. Buzan, Barry, Popoarele, statele și teama, Editura Cartier, Chișinău, 2000. Buzan, Barry și Richard Little
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Cambridge University Press, 2011. Mayall, James, Politica mondială. Evoluția și limitele ei, Editura Antet XX Press, Filipeștii de Târg, 2000. Mansbach, Richard, and Kirsten Rafferty, Introduction to Global Politics, Routledge, London and New York, 2008. Mearsheimer, John, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Antet XX Press, Filipeștii de Târg, 2003. Mellisen, Jan (ed.), The New Public Diplomacy. Soft Power in International Relations, Palgrave MacMillan, 2007. Mingst, Karen, Essentials of International Relations, (3rd ed), Norton & Company, New York and London
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Geopolitics and the Making of Modern International Relations, Verso, London and New York, 2003. ThakuR, Ramesh, and Iver Newmann (eds.), Broadening Asia's Security and Discourse Agenda, Tokyo, United Nations University Press, 2004. Viotti, Paul, and Mark Kauppi, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999. Walker, Rob, Inside/Outside: International Relations as Political Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1993. Weber, Max, Politica, o vocație și o profesie, Editura Anima, București, 1992 Weber
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Human Rights: Critical Approaches to International Politics, Palgrave MacMillan, New York, 2002. Checkel, Jeffrey, "International Institutions as Community Builders" în Checkel, Jeffrey (ed.), International Institutions and Socialization in Europe, Cambridge University Press, New York, 2007. Copeland, Dale, "The constructivist challenge to structural realism" în Guzzini, Stefano, and Anna Leander (eds.), Constructivism and International Relations. Alexander Wendt and his critics, Routledge, London and New York, 2006. Cox, Robert, "The Way Ahead: Towards a New Ontology of World Order" în Wyn Jones, Rychard (ed.), Critical Theory
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
2004. Guzzini, Stefano, "A Reconstruction of Constructivism in International Relations" în European Journal of International Relations, 6, (2), 2000, pp. 147-182. Hampson, Fen Osler, "Human Security" în Williams, Paul (ed.), Security Studies. An Introduction, Routledge, New York, 2008. Harrod, Jeffrey, "Global Realism: Unmasking Power in the International Political Economy" în Jones, Rychard Wyn (ed.), Critical Theory and World Politics, Lynne Rienner Publishers, Bouldon, London, 2001. Hynek, Nik, and David Chandler, "Introduction: Emancipation and Power in Human Security" în Chandler, David, and Nik
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]