7,598 matches
-
catedrei, prin femeia de serviciu, Maria, care zilnic, la ora 900, trecea pe la disciplină, se interesa despre tot ce se petrece și informa apoi conducerea catedrei. Nu ma deranjat, pentru că activitatea noastră putea fi considerată model. Înlocuirea, În 1965, a rectorului, respectiv a prof. dr. ing. Pântea cu prof. dr. docent Mihai Răvăruț, botanist, m-a găsit integrat În institut, cu o carte de vizită favorabilă. Începuse proiectarea noii construcții a Facultății de Medicină Veterinară, oficial lărgirea spațiului de Învățământ al
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
medicinii veterinare românești. Cele patru volume oglindesc toată activitatea noastră. Când doi se ceartă, al treilea câștigă Așa cum am menționat anterior, În anul 1965 a ajuns la conducerea Institutului Agronomic din Iași, prof. dr. docent Mihai Răvăruț, biolog, botanist. Între rector și decanul Facultății de Medicină Veterinară a Început În scurt timp, o luptă cumplită, primul dorind să scape de orice urmă de zootehnist sau medic veterinar din vechea clădire a institutului, secundul militând pentru destinația inițială a noilor construcții. Rectorul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
rector și decanul Facultății de Medicină Veterinară a Început În scurt timp, o luptă cumplită, primul dorind să scape de orice urmă de zootehnist sau medic veterinar din vechea clădire a institutului, secundul militând pentru destinația inițială a noilor construcții. Rectorul, sprijinit de cadrele didactice agronomi și inspectorii Ministerului Învățământului și-au impus punctul de vedere, noul spațiu construit fiind repartizat tuturor disciplinelor cu specific zoo-veterinar. Nimeni nu era mulțumit, dorindu-și o moșie cât mai Întinsă. Discuțiile dintre rector și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
construcții. Rectorul, sprijinit de cadrele didactice agronomi și inspectorii Ministerului Învățământului și-au impus punctul de vedere, noul spațiu construit fiind repartizat tuturor disciplinelor cu specific zoo-veterinar. Nimeni nu era mulțumit, dorindu-și o moșie cât mai Întinsă. Discuțiile dintre rector și decanul Facultății de Med. Vet., pe de o parte și chiar dintre disciplinele zootehnice și de medicină veterinară, pe de altă parte, erau din ce În ce mai frecvente și problema repartizării spațiului de la zootehnie și medicină veterinară figura adesea În dosarul lucrărilor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
o parte și chiar dintre disciplinele zootehnice și de medicină veterinară, pe de altă parte, erau din ce În ce mai frecvente și problema repartizării spațiului de la zootehnie și medicină veterinară figura adesea În dosarul lucrărilor Consiliilor profesorale de institut și facultăți. Animozitățile dintre rector și decanul facultății de Medicină Veterinară au luat o amploare deosebită după alegerile de decani din 1968, când deși majoritatea membrilor consiliilor profesorale de facultate și senat l-au nominalizat pe lista de propuneri pe conf. dr. G. Drugociu, ale
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
membrilor consiliilor profesorale de facultate și senat l-au nominalizat pe lista de propuneri pe conf. dr. G. Drugociu, ale cărui merite administrative erau incontestabile, la comunicarea rezultatului alegerii, după circa 15 minute, zice-se de confirmare din partea M.Î., Rectorul l-a anunțat ca decan pe conf. dr. Gheorghe Ionescu. Pentru fostul decan cât și pentru toți participanții la alegeri anunțul a fost o lovitură de trăznet, care s-a soldat cu ruperea coeziunii dintre cadrele didactice de la Facultatea de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
hotărârilor Consiliului profesoral. Câteva zile mai târziu (24 aprilie) Comitetul de partid, conform uzanțelor vremii a propus pe lista de nominalizări pentru decan pe: Drugociu G., Ionescu Gh. și Paul I. Probabil pentru a stinge discuțiile de la Medicina Veterinară, noul rector dr. ing. Alexandru Lazăr, n-a fost de acord cu lista propusă și a dispus Împreună cu prof. Mâlcomete C., secretarul Centrului universitar de partid, un birou de partid fulger, În urma căruia pe lista de nominalizări au apărut: Paul I., Moroșanu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
În același cartier, ne Întâlneam adesea și Îmi relata despre ale tinereții valuri, prietene, surori și viață În general. Avea două surori: Silvia, căsătorită cu dr. Ștefan Bucur, de la Spitalul Militar și Coca (Ecaterina) căsătorită cu ing. Mihai Crețu, viitor rector al Politehnicii ieșene. Încet, Încet, Între noi s-au stabilit relații foarte strânse. În una din duminicele anului 1968, mergând cu Milly În vizită la Herta și Mitică, În drum spre Căminele studențești din Complexul Tudor Vladimirescu, ne-am Întâlnit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ale morfopatologiei moderne; lui MARIE FRANCOIS-XAVIER BICHAT (1771-1892) care a coborât cunoașterea leziunilor la nivel de țesuturi, aceetea fiind sediul funcțiilor vitale, fiziologice și patologice; De la dreapta la stânga: Cotea C., Milly, Coțofan V., Sandina, sărbătoritul, Emilia Georgescu și Eugenia Burtan Rector Neagu Tr., Prof. Timaru Gh., Milly, sărbătoritul și V. Coțofan (La a 60-a aniversare) THEODOR SCHWANN (l810-1882), care prin descoperirea celulei animale a permis lui RUDOLF VIRCHOW (1921-1902) să demonstreze că atât la om cât și la animale toate
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
microscopului În planul de investiții. Morfopatologia era singura disciplină la care se putea amenaja spațiul corespunzător și existau posibilități reale de utilizare. Am restructurat deci spațiul disciplinei și am fost de acord cu Încadrarea doamnei ing. Boișteanu Magdalena (Oduța), nepoata rectorului Lazăr Alexandru, ca microscopistă, microscopul electronic urmând să fie la dispoziția Întregului institut. Am devenit astfel posesorul unui microscop cehoslovac TESLA BS 500, apoi al unui ultramicrotom rusesc și a Întregului echipament necesar funcționării. Începutul a fost bun, primele observații
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
produs duce la dispariția produșilor inițiali și apariția unui produs nou mai bun dar posibil și mai prost. Nimeni nu ținea seama și de această ultimă posibilitate. Îl văd și Îl aud pe ministrul Agriculturii, Angelo Miculescu ridiculizându-i pe rectorii institutelor agronomice, care Își citeau sub teroare punctele de vedere mai mult sau mai puțin diferite de ale ministrului și implicit ale c.c.-ului. Învățământul trebuia Îngenunchiat. Începutul l-a constituit Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) 567/70 care
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
87 facultățile au fost transformate În catedre. În Institutul Agronomic din Iași prof. dr. ing. Halga Petru a devenit unicul decan al Facultății de Agronomie cu patru catedre: agronomie, horticultură, zootehnie și medicină veterinară, iar prof. dr. ing. Ionel Adrian, rector al unui institut cu o singură facultate. Eu am fost numit șeful catedrei de medicină veterinară, funcție pe care am deținut-o până În 1990, continuând astfel conducerea bărcii Învățământului de medicină veterinară pe marea din ce În ce mai Învolburată. 4. Printr-un Decret
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
am) remarcat ca o poersonalitate științifică recunoscută pe plan național și internațional. Ședința festivă a avut loc În 7 decembrie. Din comisia de acordare a Titlului a făcut parte prof. dr. Horea Cernescu, decanul Facultății de Medicină Veterinară, reprezentant al rectorului, prof. dr. Cosoroabă Iustin, președinte și prof. dr. Coman Marian, prof. dr. Dărăbuș Gh., prof. dr. Crăiniceanu Eug. și prof. dr. Decun M.C. membrii. Din partea Facultății de Medicină Veterinară din Iași au fost invitați și au participat: prof. dr.Carp
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Botoșani. Prof. Al. Boldur care îl apreciase în anii de studii îl angajează asistent la catedra de istorie în intervalul 19481950. Înlăturat pe criterii politice din învățământ este angajat la Institutul de Istorie A.D.Xenopol din Iași și, la propunerea rectorului Universității, Prof.Andrei Oțetea, este primit la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din București. În cercetare, preocuparea sa principală a fost Moldova medievală și a redactat, în 32 de ani, 72 lucrări de proporții și de o extrem de însemnată valoare
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
fine, profesor definitiv (1948ă. În 1959 obține titlul de doctor docent, iar ulterior i se conferă titlul de Profesor universitar emerit. În 1969 a fost ales membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România. A fost rector al Institutului Agronomic din Iași între anii 1951-1956 și 1961-1965. Prof.dr.doc. Constantin Pântea a desfășurat o rodnică activitate științifică, abordând teme din domeniul chimiei agricole, al biochimiei, industriilor agricole, istoriei învățământului agronomic. În ultimii ani ai activității sale lau preocupat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916ă, C. Stere sa definit ca teoretician al poporanismului, ca fondator al revistei Viața românească, ca profesor și rector al Universității ieșene, s-a remarcat ca o mare figură a gândirii social-politice românești. Născut la 1/13 iunie 1865, în localitatea Cerepcău din județul Soroca, C. Stere a primit primele cunoștințe de carte în satul natal. Apoi a plecat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
un mare număr de studenți și de un numeros public. Popularitatea lui C. Stere în rândul profesorilor Universității din Iași, prestigiul de care se bucura în viața științifică și culturală a țării au determinat ca, în 1913, să fie ales rector. În fruntea Universității ieșene, C. Stere și-a adus o importantă contribuție la activitățile de pregătire a studenților, în stabilirea climatului de emulație și a spiritului democratic, pentru creșterea prestigiului acestei instituții în țară și în străinătate. După izbucnirea primului
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și în străinătate. După izbucnirea primului război mondial, când s-a accentuat lupta dintre curentele și tendințele politice opuse, care n-a lăsat în afară nici Universitatea din Iași, în anul 1916, C. Stere își dă demisia din funcția de rector și pleacă la București. Cu personalitatea sa, Iașul universitar de la începutul acestui veac își adaugă o contribuție creatoare de înaltă intelectualitate. C. Stere a desfășurat, timp de peste 40 de ani, o activitate publicistică remarcabilă, din care s-ar putea întocmi
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Cele Zece Porunci. Ele sunt, după cum a explicat scriitorul Thomas Mann, în urma ororilor nazismului, "cuvântul concis și etern, piatra demnității umane", "abecedarul comportamentului uman"". Sursele iudaice pentru o etică a umanității au fost ilustrate excelent de Walter Homolka, rabin și rector al Colegiului "Abraham Geiger" din Potsdam, în cartea pe care am scris-o împreună în 2008 Weltethos aus den Quellen des Judentums (Etica mondială în izvoarele iudaismului). Despre "etica mondială din perspectivă creștină" vorbisem deja în anul 2005, în cartea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
aceasta s-a concretizat. Prof. dr. Petru. P. Andrei a fost primul crainic al postului de radio Moldova și în această calitate a rostit vorbele inaugurale ale radioului ieșean, la 2 noiembrie 1941. Membru fondator al Fundației Academice Petre Andrei, rector fondator al Universității cu același nume, membru al societății culturale ETHOS și al Societății de Bioetică a Medicilor Naturaliști din Iași, prof. dr. Petru P. Andrei a fost un spirit nobil, un veritabil dascăl, creator de școală științifică, un ctitor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a predat primul curs de etnografie la Universitatea ieșeană. În paralel cu activitatea didactică, Ion Chelcea a reușit, după multă trudă și insistențe, să înființeze Muzeul Etnografic al Moldovei (1943). În nobila sa misiune a primit un sprijin deosebit din partea rectorului Universității ieșene, geograful Mihai David și a ministrului culturii Ion Petrovici, prin acordarea de fonduri, la care se adaugă donații de obiecte etnografice. Conștient de importanța organizării unui asemenea muzeu, Ion Chelcea sa străduit să „înfățișeze neamul românesc în ceea ce
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cu câțiva ani, iar la Universitate, în biroul său, ardea o candelă întru memoria sa. De la 1 septembrie 1934 și până în 1984, când a ieșit la pensie, a slujit cu devotament Universitatea Al. I. Cuza Iași, sub unsprezece mandate de rector: Traian Bratu (19321938); Ion Tănăsescu (1938 - 1940);V. Nițulescu (19401941); Mihai David (1941-1944); Alexandru Myller (1944-1945); Andrei Oțetea (1945-1947); Leon Baliff (19471948); Jean Livescu (1948- 1955); Ion Creangă (1955-1972); Mihai Todosia (1972-1981); Viorel Barbu (19811989). A participat la înscăunarea a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
profesor la Liceul militar din Chișinău. În 1938, prin concurs, devine șef al Catedrei de Perspectivă și Desen Geometric, vacantă la Academia de Belle-Arte din Iași, prin pensionarea lui Alex. D. Atanasiu. În 1939 i se conferă și mandatul de rector în locul lui N.N. Toniza, grav bolnav. Din 1942 este și director al Pinacotecii ieșene. De la început își va îndeplini obligațiile de răspundere cu pricepere, tact și devoțiune, preocupat să asigure buna funcționare a celor două așezăminte artistice. Gospodar destoinic, întreprinzător
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
cumnatul domnitorului A. I. Cuza, Negruzzi, fiul unuia dintre intelectualii iluștri ai țării, Carp și Pogor fii de boieri bogați și destul de bine plasați în erarhia funcționărească”... Maiorescu, fiul lui Ion Maiorescu, profesor, dar era un distins intelectual - avocat, profesor universitar, rector chiar în 1864. „Noii săi prieteni nu aveau deloc cultul descendenței, știind să prețuiască înainte de toate aristocrația spiritului”. Erau cu toții și foarte tineri: Pogor 31 de ani, Maioresc 24 de ani, Carp 25 de ani, Rosetti 27 de ani, Negruzzi
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
la Negruzzi, iată că din cauza mizerabilei politici suntem nevoiți să ajungem la Nicu, mâine-poimâine poate vom vi obligați să ne adunăm la Burlă sau la Gheorghiu”. Deși nu exista un conducător al ședințelor Junimii, totuși Maiorescu era recunoscut ca „spiritus rector”. Adunările Junimii se desfășurau după un anumit tipic: „...la opt oare sara se lua cunoștință de cele aduse pentru îmbogățirea Dosarului Junimii... apoi se comunica poșta redacțiunii, după aceasta se trecea la cetirea lucrărilor originale aduse de membrii Societății, începându
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]