8,522 matches
-
Istorie a Franței ar vrea să ofere bazele pe care să se poată construi un învățămînt sau o formație personală. Pentru a încerca să răspundem acestor necesități am luat două hotărîri: să prezentăm în capitole scurte și subdivizate clar, o relatare a istoriei Franței, avînd la sfîrșitul fiecărui capitol unul sau două documente comentate pe scurt, și să includem anexe importante unde se găsesc definițiile din glosar și precizările cronologiei, cartografie și ale statisticii. Dar trebuie mers mai departe și să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Champagne etc. Nu poți decît să fii frapat de multitudinea acestor popoare pe teritoriul Galiei. Care putea fi organizarea lor? Organizarea Galiei celtice Organizarea politică și socială a Galiei celtice este cunoscută aproape exclusiv prin surse greco-latine, în special din relatarea cuceririi Galiei de către Caius Iulius Caesar (Cezar), în De bello Gallico (Războiul Galilor). De aceea nu trebuie să fim surprinși dacă vedem utilizate cel mai adesea cuvinte latine pentru a desemna instituțiile galice. Teritoriul cetății sau civitas. Noțiunea de cetate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
César, La Guerre des Gaules, I, 1 (trad. L. Lerat, La Gaule romaine, Paris, A.Colin, 1977, p.158). Născut pe la 101 î.I.C., Caius Iulius Caesar a fost asasinat pe 15 martie 44 î.I.C. Opera sa esențială este relatarea care a făcut-o despre cucerirea Galiei între anii 58-52 î.I.C.; scopul autorului era mai ales acela de a-și consolida poziția politică în opinia publică romană. În ciuda acestui aspect de propagandă personală, De Bello Gallico rămîne un document
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
predă gărzilor sale în vederea sărbătoririi triumfului său." Plutarh, César, 27, 9-10 (trad.de R.Flacelière și E. Chambry, Paris, Belles Lettres, 1975, p.176) Foarte curînd istoriografia făcu din Vercingetorix un personaj deosebit. Încă din antichitate, către anul 100 d.I.C., relatarea istoricului grec Plutarh este deja diferită de versiunea dată de Cezar. Este puțin probabil ca șeful galilor să fi putut face volte călare în jurul lui Cezar și totuși aceasta este versiunea pe care a reținut-o tradiția cel mai adesea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Partizan al lui Carol cel Pleșuv, el este în același timp martor ocular și actor al evenimentelor care au dus la împărțirea Imperiului prin tratatul de la Verdun, în 843. El moare în 844 într-o bătălie în apropiere de Angoulême. Relatarea sa, compusă din 841 pînă în 844, este păstrată într-un manuscris de la sfîrșitul secolului (ms. latin, 9768 de la Biblioteca Națională). Interesul pe care-l prezintă acest document excepțional, contemporan cu evenimentele, se situează pe trei nivele: el ne informează
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu urcarea pe tron a lui Carol cel Bun în 1119, au condus la moartea acestuia. Galbert se apucă din nou de scris în anul următor pentru a descrie problemele de succesiune care apar în Flandra pînă în iulie 1128. Relatare a unui martor ocular, Istoria uciderii lui Carol cel Bun nu a avut totuși decît o răspîndire slabă în Evul Mediu și nu ne-a parvenit decît prin copii dintre care, cele mai vechi, păstrate la Arras și la Paris
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Poetul este un nărăvit lacom de idei, își pune probleme filosofice, adeseori în termeni eminescieni, dar mutați într-un context spiritual nou. Formele specifice pe care le îmbracă lupta cu inerția, le oferă poemul neterminat Omul comun, care este o relatare a eliberării de inerție, mediocritate, lașitate prin integrarea conștientă în mișcarea vieții și a istoriei. Sub aspectul tehnicii poetice, Labiș folosește cu egală suplețe și măestrie versul alb sau versul clasic rimat. Poezia lui Labiș e expresia directă și nu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cu ființa supremă. Au existat mulți oameni care au pretins cu toată sinceritatea că au avut experiența lui Dumnezeu, că au intrat în contact, într-o formă sau alta, cu divinitatea. În studiul său despre experiența religioasă, William James citează relatările câtorva astfel de oameni, inclusiv pe cea care urmează: Mi-amintesc noaptea și chiar și locul exact de pe vârful dealului în care sufletul meu s-a deschis ca atare spre Infinit, iar cele două lumi, cea interioară și cea exterioară
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care îi dovedesc existența. Teologia mistică a avut întotdeauna întâietate în fața teologiei raționale datorită forței de convingere în rândul credincioșilor. Nu convinge principiul obiectivității, ci cel al subiectivității, nu conving argumentele clare (de exemplu, cele ale lui D'Aquino), ci relatarea experiențelor lăuntrice tulburătoare (cum întâlnim, bunăoară la Augustin, Pascal, Kierkegaard). Acestea din urmă sunt considerate cele mai atrăgătoare. Cauza acestui fapt, spune William James, este că nevoile omenești sunt mai pătrunzătoare decât raționalul 8. În realitate, natura rațională a omului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Copleston ținând cont de ironia cu care a criticat de-a lungul timpului argumentele clasice în favoarea existenței lui Dumnezeu: "nu pretind în mod dogmatic că nu există un Dumnezeu, pretind că nu știu dacă există. Pot lua drept bună o relatare sau alta și descopăr că se spun fel de fel de lucruri, dar desigur că nu acceptați relatări despre demoni, diavoli, și câte altele despre care se vorbește cu aceeași intonație a vocii și cu aceeași convingere. Iar misticul, dacă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu: "nu pretind în mod dogmatic că nu există un Dumnezeu, pretind că nu știu dacă există. Pot lua drept bună o relatare sau alta și descopăr că se spun fel de fel de lucruri, dar desigur că nu acceptați relatări despre demoni, diavoli, și câte altele despre care se vorbește cu aceeași intonație a vocii și cu aceeași convingere. Iar misticul, dacă viziunea sa este veridică este probabil convins de existența Diavolului dar eu nu știu dacă există"208. Pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
produce un mesaj utilizând un anumit cod, pe care îl transmite prin intermediul unui canal. Unele interpretări disting între emițător și sursa unui enunț; în anumite situații de comunicare, e posibil ca aceștia să nu coincidă ( de exemplu, vorbirea indirectă sau relatarea spuselor cuiva, în cazul vorbirii directe). Emiterea presupune transformarea unui conținut psihic într-un fapt obiectiv, pentru a-l transmite interlocutorului prin intermediul limbajului. Capacitatea de emisie a omului este dată de structura creierului, structura organelor vorbirii, de stăpânirea sistemului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la conferințe și congrese, am separat lucrările care au fost publicate în Proceedings (III.1) de cele care au fost doar comunicate, apărute numai în Abstracts volumes sau având date incomplete (III.2). Am adaugat și secțiunea III.3, cu relatări despre conferințe științifice internaționale și probleme ale învățământului tehnic. De asemenea, un numar de 21 lucrări care apăreau în această listă de comunicări fuseseră publicate în Buletinul I.P. Iași, așa încât le-am transferat la anul și locul potrivit; la majoritatea
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
permisiunea de efectuare a unei anumite proceduri, dar numai 53% au putut prezenta și alternativele acelei proceduri. În definirea consim ământului informat se iau în considerare identificarea componentelor de informație și a celor de consimțire. Componenta informațională se referă la relatarea informațiilor și la înțelegerea a ceea ce s-a comunicat. Componenta de consimțire cuprinde atât decizia voluntară, cât și acceptarea procedurală. Astfel, se pot recunoaște cinci segmente ale consimțământului: a) competență mentală (discernământ), b) informare, c) înțelegere, d) voluntarism, e) consimțire
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
sălășluind în acel templu șapte ani." (p. 22) Fără a constitui, din punct de vedere integralist, un textem propriu-zis, replica Magului funcționează ca un textem în ansamblul romanului. În plan compozițional, fragmentul citat reprezintă ceea ce naratologii numesc "prolepsă", adică o relatare a unui eveniment viitor. Acest eveniment se va desfășura - aflăm din capitolele următoare - întocmai cum a fost prezis, fără nicio abatere de la scenariul tipic al inițierii. Așadar, replica Magului este, aidoma altor "ziceri" din romanul sadovenian, un "discurs anticipat" care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
una simbolică. Se pomenește și de o a treia victimă, un anume Vasile Popa, care ar fi fost spânzurat de picioare, iar în rana de pe cap i s-ar fi turnat var nestins, dar faptul nu apare în niciuna din relatările analizate. Cazul Popa a fost făcut cunoscut părții ungare de către Ministerul Afacerilor Externe al României. Cu toate acestea, se pare că la Huedin au fost numai două victime. În orice caz, este interesant de constatat cu ce strategii discursive încearcă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pare că la Huedin au fost numai două victime. În orice caz, este interesant de constatat cu ce strategii discursive încearcă membrii comunității ungare, chiar și după cincizeci de ani, să îndepărteze cât mai mult responsabilitatea pentru cele petrecute: conform relatărilor acestora, participanții la linșaj au fost "indivizi de joasă speță" din împrejurimi. Membrii elitei ungare locale au încercat să-l salveze pe preotul ortodox; toți făptașii cu timpul au decăzut, au devenit alcoolici, s-au îmbolnăvit de cancer, s-au
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Național - vechi de 150 de ani - însemnă primatul artei maghiare în Europa de Est". Apoi adaugă câteva cuvinte și despre semnificația acestor evenimente culturale: "Armele, guvernarea, științele, artele: fără cusur stau toate împreună, adică tot ceea ce constituie esența unei națiuni"96. Conform relatării jurnalului cinematografic, vestigiile aduse la lumină au fost depuse la Muzeul Transilvaniei, însoțite de gardă militară: "Vestigiile confirmă șederea pe teritoriul Clujului a strămoșilor noștri, care, după descălecat, au trăit acolo într-o comunitate cu caracter permanent, dar și faptul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
stau ele. Datele obținute trebuie să prezinte faptele într-un mod obiectiv, imparțial. Această parte a istoriei baconiene poartă astăzi numele de istorie. Sursele ce trebuie folosite de istorie sunt: memoriile (fie comentariile unui eveniment, fie descrierea acestuia) cronici, biografii, relatări, antichități. Prin includerea antichităților, Bacon va pune bazele unei noi ramuri ale istoriei, arheologia. Istoria politică studiază plinătatea vieții, dar urmărește numai datele importante, fără a se opri la viața oamenilor de rând. Ea poate fi considerată și ca precursoarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adjective etc.) sau pe verbe statice; - timpurile verbale: imperfectul, perfectul simplu, indicativ prezent; - la nivel sintactic:predicatul, complemente; - propoziții și fraze mai scurte (decât în cazul descrierii); - la nivel stilistic, accent pe elemente prin care: - se urmărește sensibilizarea cititorului; - o relatare frumoasă (prin epitete, metafore, hiperbole, enumerări etc.). Alte obiective, de urmărit: 1. arta narațiunii, în general; tipul de narațiune, persoana (verbal Ț pronominală) la care se narează; 2. identificarea, definirea și scopul unitățilorb minimale ale narațiunii (teme, motive, subiect, demers
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
însă unele într-altele;evoluția sa este continuă, cu anumite perioade de „avânt” stilistic. Alte obiective, de urmărit 1. relația autor Ț evenimente prezentate (atitudinea față de ele); 2. relația autor Ț personaje (inclusiv Ț narator, atitudinea față de ele); 3. felul relatării (directă, indirectă !! nu este vorba de stil, ci de modul cum este concepută relatarea). NARATORUL (!!) a nu se confunda cu autorul; (!!) n-are chip, dar are suflet; - prezența unui narator este o trăsătură specifică fundamentală a genului epic; (!!) corespondentul său
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Alte obiective, de urmărit 1. relația autor Ț evenimente prezentate (atitudinea față de ele); 2. relația autor Ț personaje (inclusiv Ț narator, atitudinea față de ele); 3. felul relatării (directă, indirectă !! nu este vorba de stil, ci de modul cum este concepută relatarea). NARATORUL (!!) a nu se confunda cu autorul; (!!) n-are chip, dar are suflet; - prezența unui narator este o trăsătură specifică fundamentală a genului epic; (!!) corespondentul său literar Ț artistic este, în genul liric Ț eul poetic; (!!) este cel mai important
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
puțin fireascăl se ajunge la un compromis între intonația firească a frazei și cerințele unei declamații mai mult sau mai puțin teatrale. Alte obiective, de urmărit: 1. interferența cu alte genuri, cu genul liric - prin monolog, cu genul epic- prin relatarea unei întâmplări etc. SPECII LITERARE DOINA - este o creație lirică; aparține literaturii populare; deci, autor(i) anonim(i); caracter colectiv; transmitere prin viu grai etc.;circulă într-o diversitate deipostaze și variante; este cea mai cunoscută dintre toate speciile cântecului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
solicită atenția ascultătorului); - uneori, se anunță și numele eroului; b. urmează un fel de expoziție sumară; - în care se arată preliminariile întâmplării; - se delimitează destul de vag locul și timpul în care urmează să se desfășoare subiectul; c. desfășurarea acțiunii îmbină relatarea narativă și descriptivă; - portretul eroului, descrierea calului, încleștarea luptei etc. d. deznodământul se atinge cu cât mai puține ocolișuri; - dar asigurând sublinierea primejdiei care îl pândește pe eroul pozitiv (ceea ce sporește interesul dramatic); fără a minimaliza puterea adversarului; - uneori, deznodământul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este acela ce urmează exclusiv litera textului, așa cum îi arată și numele. Sensul alegoric, la rîndul său, cuprinde adevărul care se ascunde sub masca anumitor ficțiuni frumoase. Sensul moral privește învățăturile, normele de conduită practică, ce se pot deduce din relatările textului. În sfîrșit, sensul anagogic este ceea ce Dante numește un supra-sens, apărînd în împrejurări cu totul speciale. Bunăoară, în anumite scrieri, sensul literal nu se mărginește numai la redarea unor ficțiuni frumoase, ci exprimă nemijlocit, un înalt adevăr spiritual. În
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]