7,552 matches
-
din structura: ,,drumul spre cetatea feminității". (Știri.com.ro.) - "drumul" (care drum?) și "cetatea" (care cetate? din care timp/ spațiu al istoriei naționale/ universale?) nu trimit, prin sugestia istorică, la această zonă a culturii umane al cărei limbaj cititorul îl resimte prin excelență. Așa cum am mai spus și cu altă ocazie (D. Butiurca, 2011), echivalența, relația de contiguitate dintre "semne" de același grad conferă limbajului o notă pronunțată de expresivitate, prin care jurnalistul stimulează interesul față de un anumit grup socio-uman. Limbajul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
numai că nu Îi descurajează pe studenți să respingă frauda intelectuală, ci, dimpotrivă, Îi face să nu se rușineze și să nu se simtă vinovați, chiar dacă ceilalți colegi ai lor cunosc faptele incriminate. Cei care recurg la procedee ilicite nu resimt emoțiile de rușine și vinovăție decât În mică măsură, probabil și pentru că ei apreciază că și ceilalți studenți practică, Într-o formă sau alta, frauda intelectuală... În ceea ce privește frecvența cu care se recurge la diferitele forme de fraudă intelectuală, opinia studenților
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acestei cărți, Andră Sirota de la Paris, Îmi transmite câteva idei pe care ar trebui să le inserăm În capitolul de concluzii. Una ar fi următoarea: mediile Închise, totalitare, se individualizează prin afirmarea disprețului față de cei diferiți. Regimurile de acest tip resimt o atracție fascinantă față de mulțimi, de masele uniforme, inoculând grupurilor umane, comunităților, națiunilor dezumanizate de o ură de sine proiectată În exterior. Cum de știe Andră ce s-a Întâmplat la noi, cum de-a intuit? În realitate, nu se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
părăsesc obligațiile pastorale, fie că e vorba de predică, de confirmarea copiilor, de vizitarea parohiilor sau de instruire clerului. Lăsat de capul lui, clerul parohial nu este deloc capabil să atragă populația, mai ales cea de la țară. Aici criza este resimțită cel mai tare. Trei calificative revin constant în tabloul situației clerului rural: absenteism (parohia este condusă atunci de un vicar), ignoranță mai mult sau mai puțin mare (mulți preoți abia știu să citească) și moravuri condamnabile (se denunță mai ales
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Bisericii și a valorilor spirituale, secolele XIV și XV sînt totodată și cadrul unei grave crize a gîndirii și sensibilității. Criza gîndirii și artei Instituția universității cunoaște în aparență una din perioadele sale cele mai înfloritoare. Cu toate acestea, universitățile resimt din plin șocul crizei valorilor din secolele XIV și XV, în cursul căreia se prăbușește concepția medievală despre lume. Marile universități din Paris, Bolognia sau Oxford își păstrează fără îndoială întregul prestigiu, atrag numeroși studenți și sînt privite cu respect
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
asociații de persoane în scopul unor lucrări pioase și caritabile. 16 Vezi nota 6. 17 Tema "Judecății de Apoi", temă religioasă ce se regăsește și în pictura românească din secolul al XV-lea, pe pereții exteriori ai mănăstirilor. Această pictură resimte din plin influența bizantină. 18 "Flagelatorii" sînt fanatici religioși din secolele al XIII-lea și al XIV-lea; numele lor vine de la practica flagelării, deoarece membrii acestei secte se flagelau în public. 19 Pentru amănunte privind vrăjitoria în Evul Mediu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Duncan, 1967), dar al c?ror model cultural �?i pierduse legitimitatea, avea s? se �ngroa?e valul denun??rîi inegalit??îi ?i opresiunii sub toate formele (politic?, economic?, cultural?, social?, sexual?, rasial?). Evident c?, sociologia nu putea s? nu-i resimt? efectele. Interpelat? ?i mobilizat?, ea a ocupat, �ntr-o prim? etap?, un loc central �n dezbaterile intelectuale. �ns? �n Statele Unite (?i, mai larg, �n lumea anglo-saxon?), ca ?i �n Fran?a, ea a cunoscut, �n voia vicisitudinilor diverse, efervescen?ele ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
O CARTE DEMULT AȘTEPTATĂ În istoriografia românească se resimțea de multă vreme necesitatea întocmirii unei lucrări de sinteză, care să cerceteze în profunzime evoluția relațiilor dintre români și tătari și să pună în adevărata lui lumină rolul jucat în istoria țării noastre de Hoarda de Aur și mai târziu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de la depărtare fostele așezări omenești. În Alba Iulia, nu se vedeau pe străzi decât casele și capetele celor uciși, iar zidurile dărâmate ale palatelor și bisericilor încă purtau urmele de sânge ale celor răpuși de săbii. Lipsa de alimente se resimțea pretutindeni și locuitorii trăiau mâncând rădăcini de ierburi și usturoi cules pe furiș din grădinile caselor părăsite. În satul Frata, la opt mile de Alba Iulia - unde Rogerius, scăpat din prizonierat, a poposit mai bine de o lună de zile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Cavalerilor Ioaniți, din care parte au fost instalați la Dunăre împotriva bulgarilor, iar parte prin cetățile din Transilvania, el nu se putea împotrivi „păgânilor și schismaticilor români”. De o cruciadă, nu putea fi vorba, datorită slăbiciunii regatelor catolice, care se resimțeau încă după Marea Invazie. Papa Inocențiu al IV-lea se gândea acum să slăbească presiunile mongole pe cale diplomatică, trimițând misionari în aceste părți românești, la 19 ianuarie și 23 iulie 1253, pe călugării din Ordinul Predicatorilor „în țara acelor cumani
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
gurile Dunării. Vom vedea însă, îndată, că situația politică, în care a fost pus împăratul bizantin, va implica și pe Nogai, atrăgându-i pe tătarii de la gurile Dunării ca dușmani ai Bizanțului pentru un timp, fapte pe care le vor resimți românii. Îndată după încheierea tratatului menționat, Izz-ed-din Keikavus și fratele său Rukn-ed-din au fost obligați să se prezinte cu oștile lor la Tebriz, la curtea lui Hulagu-han. Prin intrigi, Rukn-ed-din a izbutit să-l convingă pe Hulagu-han că fratele său
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a lui Mangu-Timur (1266-1280) nu aveau să influențeze în bine cu nimic încordarea cu Imperiul Bizantin. Aceasta a dat răgaz și liniște Ungariei și Transilvaniei să se refacă. Lipsa locuitorilor, în mare parte nimiciți sau duși în robie, era serios resimțită în ambele țări. Bela al IV-lea chema și în anul 1268, din toate părțile lumii atât plugari, cât și ostași pentru repopularea regiunilor pustiite și golite de oameni. De frica unor noi năvăliri, același rege trimisese pe nobilul maghiar
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
orientarea lui spre centre off shore, diminuează drastic șansele de dezvoltare economico-socială a țărilor-gazdă a afacerii și, în consecință, mărește distanțele care le separă de țările din primul eșalon. Externalizarea riscurilor are grave consecințe la nivel macro, dar este dramatic resimțită la nivel micro. Iată un exemplu de model de "eficientizare a costurilor" legat de resursa umană folosit de multinaționale în spațiul românesc. Deși fără excepții, clauzele contractuale le-au favorizat net și deși agreaseră condiția de păstrare a personalului activ
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sfera fiecărei "părți interesate" de funcționarea organizației. Faptul că globalizarea economică, tehnologică și culturală a interconectat inextricabil și social lumea a devenit deja clișeu. Experimentăm zilnic individual, în grup formal sau informal procese și consecințe globalizate. Inițial, globalizarea a fost resimțită ca referențial extern, ca standard la care ne raportam schimbările accelerate la care eram supuși ca persoane fizice sau juridice. Acum fenomenele considerate ca aparținând globalizării au fost internalizate, au devenit factori motivatori pentru conduite acționale ale indivizilor, grupurilor și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
înțeleg nevoia acestui tip de raportare, par copleșite de costuri și eforturi. Etica, respectarea standardelor și aquis-ul comunitar presupun costuri. Or, alocarea resurselor pentru crearea, menținerea și dezvoltarea unui sistem de control intern al reglementărilor stipulate în coduri etice este resimțită ca o deturnare a resurselor de la procesele de producere a bunurilor și serviciilor. Pentru ca raportarea socială să devină aplicativă la nivel de afacere mică și mijlocie ar trebui să existe incidența acțională a mai multor forțe: cele ale societății civile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
eficientă a costurilor este actualmente universal exprimată 97. Economiștii avansează ideea că șansele de a se lua decizii raționale sunt cu atât mai mari cu cât politicile de guvernare sunt mai transparente. Convingerea unui psiholog este aceea că și afacerile resimt aceeași nevoie de certitudini ca și individul. În ultimă instanță, regulile pieței nu sunt altceva decât un model de instituționalizare a predictibiltății. Iar pacea mediului social căutată de majoritatea afacerilor, rațiune economică pentru care acestea proliferează mai bine în locații
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ex. corupția din țările de pe continentul latino-american sau din fostele țări comuniste) ridică costurile de a face afaceri și grevează, în ultimă instanță, dezvoltarea economică a țării respective, a regiunii sau a continentului chiar (ex. Africa). Consecințele afacerilor amorale sunt resimțite deopotrivă și de către țările cu mediu economic solid reglementat. Falimentul unor companii mari (Enron, numeroase instituții bancare) a creat seisme transversale în viața socială, economică și politică a Americii și a întregii lumi și a repus în discuție rolul și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
-urile din sectorul agroalimentar (subiect al cercetării) nu au ajuns la stadiul de conștientizare și operaționalizare voluntară a valorilor și principiilor de RSC. Lipsa presiunilor din partea societății civile și principiile laxe de moralitate ale mediului politic românesc reprezintă variabilele independente resimțite de IMM-uri ca suficient de permisive pentru amânarea asumării responsabilității lor corporative. Construirea unei infrastructuri etice de către mediul de afaceri românesc nu este o problemă de management intern (deși ponderea cea mai importantă revine managementului organizației). Angajamentul politic al
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
derută religioasă și au contribuit substanțial la reînsuflețirea spirituală a poporului de credincioși, cerută insistent de către Documentele Conciliului din Trento (1545-1563), ca replică la Reformă. Loviturile provocate de ascensiunea rapidă a protestantismului în Europa au fost puternice și s-au resimțit dramatic și pe aceste meleaguri; localități întregi erau calvine, luterane sau husite. Franciscanii observanți au refăcut centrele lor mănăstirești de pe teritoriul vechii provincii bosniace, precum Kiprowatz (în nord-vestul Bulgariei), Kopilowatz, Xelešna și Klisura. Din aceste centre misionare au pornit franciscanii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care considera absența părtinirii și independența judecății proprii drept ostilitate, incapacitatea și lipsa de caracter drept virtuți, succesul drept o indiscreție. Renunțasem să mă ridic împotriva politicii nebunești a Triplicei, constatând că orice rezistență era zadarnică, iar avertismentele mele erau resimțite drept austrofobie, o idee fixă a cărei victimă căzusem. Politica, atunci când nu este nici acrobație și nici sport, ci arta de a salvgarda și de a favoriza interesele unei comunități, nu comportă nici "filie", nici "fobie". O politică care se
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Totuși, de obicei aceste flirturi îi provoacă tinerei Marie o plăcere pe care nu și-o ascunde. Își începe curând ucenicia în arta atingerilor echivoce, pe care ea le botează "alibiuri mondene". Senzualitatea sa este atât de exaltată, încât uneori resimte un "șoc electric" atunci când un bărbat îi atinge mâna sau o strânge de mijloc în timpul dansului. Și cel mai neînsemnat contact chiar și unul efemer și fugar cu trupurile, cu mâinile, cu niște buze atingându-i pielea, o poate umple
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru a admira aceste bombe pe care le exportă America și care, într-un mod chiar mai percutant decât psihanaliza, dinamitează o sumedenie de convenții. Pentru zânele căminului, care se vor sătura curând să facă "albul mai alb" și vor resimți alienarea, această "mistică feminină" denunțată de feminista americană Betty Friedan, starurile înfățișează un model feminin alternativ, cel al seducătoarei. Bărbaților încă uimiți le oferă o întruchipare a dorințelor lor, un suport pentru fanteziile lor cele mai nebunești. Ne făceau pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
său Un été 42 ilustrează foarte bine confuzia care domnea adesea, în acea eră hollywoodiană, în rândul seducătorilor începători. Hermie, naratorul și foarte probabil alter ego-ul autorului dând dovadă de multă nepricepere, greșise în cursul unuia din flirturile sale ținta, resimțind în urma acestui fapt o umilință săgetătoare. În sala de cinema unde se aventurase însoțit de prietenul său Oscie și de două domnișoare, voise să ajungă cu mâna la bustul lui Aggie, tânăra care stătea pe locul de alături. Prima dată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în 1970, când Hermie, acum bărbat în toată firea, revine la Packett Island, pe coasta Noii Anglii, înțelege că acela era locul în care și el, asemenea soțului lui Dorothy, "se pierduse pe veci"... Mulți bărbați și multe femei au resimțit și exprimat acest sentiment al pierderii de sine provocat de sfârșitul flirtului și începutul iubirii, deși nu întotdeauna într-o notă atât de tragică. Afirmația este valabilă mai cu seamă pentru cei care au trăit anii '60, un fel de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
timp mângâierile noastre erau delicate ca dantela. Percepțiile, atingerile noastre erau de o finețe și de o acuitate extreme. Și astăzi îmi amintesc pielea, mirosul, trupul bărbatului acesta pe care l-am iubit așa. Îmi amintesc de asemenea că am resimțit, pe durata acestei așteptări erotice, toate nuanțele, toate expresiile dorinței..". Acest joc, formă a erotismului absolut, era pentru Maïté V. în egală măsură o clipă de veșnicie, un mod de a aboli timpul, finitul, moartea. Căci "dorința nu se lovește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]