7,801 matches
-
fi uitat” (Târziu). Tot așa cum, oscilând între scenă și realitate, se naște un ritm dureros între cotidian și etern, între superficialitatea vieții comune și nucleul rar al artei (Fugind din aproape). Versurile din 41 de sonete (1975) aduc o anume rigoare a dicției în pendularea continuă a gândului sublimat poetic, tinzând spre un echilibru armonios, pentru că arta trebuie să evite și „ceea ce prisosește, și ceea ce e puțin”. Poetul îl constrânge pe actor la discreție și la meditație neexhibată. Căci condiția poetului
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
caracterizează omul - în afară de „intelect” și „rațiune” - sunt cele de „eu” și „conștiință”. Ideile de bază ale lui Kant sunt: autonomia omului, ca individ, eu, conștiință, raționalitate, nevoia imperioasă de demnitate și respect, libertatea în decizii, autodeterminarea, dar și supunerea față de rigorile legii morale, ale imperativului categoric, care apare ca datorie, faptul că fiecare om conștient, rațional trebuie să fie un scop în sine și nu un mijloc. Limbajul legalist-juridic, a fost remarcat de toți comentatorii lui Kant. În cea de-a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
parțial conștientizat și rigid provoacă reacții de feedback din mediu, care întrețin atributele structurale dizarmonice. Astfel, trăsăturile de serie evitantă se autoîntrețin, deoarece sugerează anturajului rejecție sau indiferență. Trăsăturile de tip borderline primesc din mediu tot mesaje ambigue, lipsite de rigoare și de profunzime. Aceasta în pofida faptului că reacțiile comunității sociale ar trebui să fie compensatorii, restructuratorii și empatice, iar instituțiile sociale ar trebui să stimuleze și să stabilizeze prin cultură supraeul individual. Diagnosticul de tulburare de personalitate trebuie să includă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ușor integrate unor relații terapeutice și respectă cu rigurozitate programul reabilitativ. 5.4.3. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă Este dominată de un autocontrol exagerat asupra propriilor acțiuni, dar și asupra relațiilor interpersonale, pe fondul unor strategii cognitive bazate pe o rigoare extremă, meticulozitate și perfecționism. Sunt caracteristice rigiditatea cognitivă și comportamentală alături de preocuparea excesivă pentru ordine și detalii care culminează în ignorarea scopului real al acțiunilor. Meticulozitatea exagerată fundamentează absolutizarea ordinii și a programării diverselor activități personale. Individul are raționamente elaborate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
permanență rediscutată și reformulată. Comentarea tulburărilor de personalitate din punct de vedere epidemiologic deși nu conduce până în prezent la concluzii ferme, este o ocazie de a sublinia necesitatea unei gândiri elastice în acest domeniu, larg deschis spre antropologie, care combină rigoarea nomotetică cu comprehensiunea ideografică, schematismul cazurilor prototipice cu ghidajul orientativ al cazului ideal, și care implică evaluatorul, cercetătorul și practicianul nu doar cu știința ci și cu responsabilitatea sa. BIBLIOGRAFIE CASEY P. (2001Ă - The epidemiology of personality disorders. in TYRER
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și cele afective ci influențează și raporturile dintre Eu și obiect. Ca urmare ele se regăsesc integrate capacităților relaționale ale individului (VAILLANT și colab., 1999Ă. Stilul cognitiv personal și în cazul tulburărilor de personalitate este strâns conectat mecanismelor defensive. Astfel rigoarea și lipsa de flexibilitate ideatorie sunt întreținute și de rolul specific de control asupra trăirilor afective (SHAPIRO, 1985Ă. Psihoterapeuții psihanaliști moderni apelează și în cazul tulburărilor de personalitate la 4-5 ședințe săptămânale cu durata de 40-50 minute în cadrul cărora este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutică atunci când condițiile comorbide de Axa I îl afectează într-o măsură semnificativă, sursă de disconfort continuu. Personalitățile evitantă și dependentă au niveluri de sociabilitate relativ crescute deși mascată de autostima scăzută și pot întreține cu îndemânare o relație terapeutică. Rigoarea obsesiv-compulsivului care devine hiperresponsabil în orice rol îl determină să devină la rândul său - în contextul dat - un garantat partener de dialog. Cea mai importantă calitate a unei alianțe terapeutice rămâne flexibilitatea ei. Din această perspectivă GABBARD (2000Ă remarcă faptul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
textului pe arhimandritul Vartolomei Măzăreanu. De asemenea, a descoperit și a demonstrat că medelnicerul Dumitrache este autorul lucrării Cronologia tabelară. Pentru primul volum din tratatul de Istoria literaturii române (1964) redactează două capitole, Radu Greceanu și Dumitrache medelnicerul, remarcabile prin rigoare științifică. SCRIERI: Repertoriul manuscriselor de cronici interne (sec. XV-XVIII) (în colaborare cu Ioachim Crăciun), București, 1963; Biserica mănăstirii Colțea, București, 1969; Cartea veche românească în colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare (în colaborare), București, 1972; Însemnări pe cartea veche românească, București, 1973
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
Dante în „Convorbiri literare” etc.). Lucrările despre marii scriitori nu excelează prin noutate (de pildă, lecturile eminesciene din Contribuții sunt o succesiune de clișee și de formule bombastice). Antologiile critice despre Creangă și Sadoveanu sunt însă lucrări probe, întocmite cu rigoare filologică - rigoare ce caracterizează și activitatea de editor a lui D. Acestora li se adaugă editarea, în 1974 și 1976, a lucrărilor lui Sextil Pușcariu Cercetări și studii și Limba română. SCRIERI: Contribuții, București, 1978; Confluențe, București, 1980; Cumpăna gândului
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
Convorbiri literare” etc.). Lucrările despre marii scriitori nu excelează prin noutate (de pildă, lecturile eminesciene din Contribuții sunt o succesiune de clișee și de formule bombastice). Antologiile critice despre Creangă și Sadoveanu sunt însă lucrări probe, întocmite cu rigoare filologică - rigoare ce caracterizează și activitatea de editor a lui D. Acestora li se adaugă editarea, în 1974 și 1976, a lucrărilor lui Sextil Pușcariu Cercetări și studii și Limba română. SCRIERI: Contribuții, București, 1978; Confluențe, București, 1980; Cumpăna gândului, București, 1981
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
Laurențiu Ulici, Exercițiul epic , RL, 1978, 8; Eugen Dorcescu, „Portrete de familie”, O, 1978, 18; Cornel Ungureanu, „Portrete de familie”, RL, 1978, 19; Nicolae Oprea, Simptomele debutului, VR, 1978, 4; Valentin Tașcu, Personaj și istorie, CRC, 1981, 11; Andrei Roman, Rigoare și originalitate, LCF, 1981, 16; Mircea Muthu, Orele prozei, TR, 1982, 47; Petru Poantă, Radiografii, II, 169-173; „Sfârșit de vară”, TR, 1984, 36; Valentin Tașcu, „Sfârșit de vară”, ST, 1984, 11; Mircea Popa, „Pisica de Eritreea”, CNT, 1987, 6; Ulici
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
ia distanță atât față de opiniile prea „categorice și entuziaste” ale lui B.P. Hasdeu privind literatura fiicei sale, cât și față de biografiile romanțate scrise de C. Manolache, Ion Aurel Manolescu sau Ciprian Doicescu. Ediția 19 file de jurnal (2000) abandonează însă rigorile restituirii științifice. Evident, Iulia Hasdeu nu a lăsat un jurnal de 560 de pagini, dar cartea a crescut în volum deoarece editoarea nu s-a rezumat să restituie cele „19 file de jurnal”, ci a adunat din întreaga operă a
DECUSARA-BOCSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
piață fără protecție Își pun În primejdie de moarte atât poporul, cât și democrația incipientă.” (André Grauron, 1992) Scopul abordării strategice a firmei este minimizarea riscurilor de a greși, precum și crearea condițiilor performanței superioare prin dezvoltarea coerenței procesului și a rigorii metodologiilor de acțiune. Succesul firmelor occidentale ține, În mare parte, de calitatea strategiilor, chiar mai mult decât de tehnologii sau resurse financiare. Strategia nu este planificare, chiar dacă această activitate are un aport util; ea nu este marketing, deși cunoașterea dinamicii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
competitive pentru valorificarea oportunităților curente (Glueck, 1985, p. 4). Analiza portofoliului prezintă următoarele dezavantaje: dificultatea de a defini segmente de piață, standardizarea opțiunilor strategice (care trebuie să fie flexibile, În funcție de situația schimbătoare a mediului concurențial) și prezentarea evaluărilor subiective ca rigori științifice. Avantajele analizei de portofoliu contribuie la utilizarea sa frecventă În stadiul formulării strategiei, În sensul că: • Încurajează managerii să evalueze individual afacerile componente și să aloce resursele necesare fiecăreia; • stimulează folosirea informațiilor orientate spre exterior, pentru a completa raționamentul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
volumul producției este vândut unui singur cumpărător, astfel Încât firma captivă Își comprimă bugetul de publicitate și dezvoltă programe de producție pe termen lung care permit reducerea costurilor; dacă apar probleme de aprovizionare cu materii prime, clientul va exercita presiunile de rigoare direct asupra furnizorului. Această strategie se aplică frecvent În industria americană a componentelor electrice și auto, ce se caracterizează printr-o rată moderată a creșterii. Companiile GM, Ford și Chrysler au trecut de la mii de furnizori la mijlocul anilor ’80 la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
produsele sau fondurile bănești necesare. Inovația și tehnologia rămân Încă slab integrate În strategia acestor firme. Handicapul este dublu: În primul rând, o Întârziere față de omologii străini În formularea și recunoașterea mizei tehnologice; În al doilea rând, o lipsă de rigoare În strategia devenirii economice a firmei, cu o intensitate crescândă a activităților de cercetare-dezvoltare. În fața acestui bilanț, raportul France 300 recomandă Întreprinderilor revizuiri importante ale culturii și obiceiurilor lor. Mutația cea mai importantă și, fără Îndoială, cea mai dificilă pentru
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
littérature fantastique (Paris, 1979), tabloul sistematic pe care-l propune criticul român. De asemenea, A.-B. Goorden utilizează aceleași criterii teoretice de clasificare a fantasticului la prezentarea scriitorilor incluși în antologia Roumanie fantastique. Spiritul independent și, implicit, polemic, erudiția suplă, rigoarea și coerența lecturii caracterizează următoarele două cărți ale lui D., Spiritul Romei (1979) și Visul lui Scipio (1983), concepute în vădită orientare militantă și restauratoare, vizând moștenirea noastră latină. Eseurile din Fiul Craiului și Spânul (1998) atestă întemeierea clasică a
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
și depuse la edituri de către autoare. Dispariția prematură a curmat evoluția unei personalități lirice aflate în plină formare și limpezire de sine, copleșită de imboldul transcrierii unui cert preaplin lăuntric încă nedecantat, dar animată de sârguință și conștientă de necesitatea rigorii. Prospețimea viziunii, dublată de o incontestabilă abilitate a versificării, postura juvenilă, postadolescentină, sensibilitatea „feminină”, propensiunea pentru universul silvestru sau bucolic, cu sugestii dintr-un fantastic de sorginte folclorică învestit cu rezonanțe mitico-magice, în descendență blagiană, sunt note caracteristice pentru poemele
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
adus și includerea, în 1934, în Comisia Internațională de Istorie Literară Modernă din Paris, în cadrul căreia participă la redactarea lucrării Répertoire chronologique des littératures modernes (Paris, 1935), sub direcția lui Paul Van Tieghem. C. a îmbinat în demersul său didactic rigoarea savantului - doritor mereu să prezinte studenților rezultatele ultimelor sale cercetări în bibliotecile din țară și din străinătate, convins că trebuie să intre în aulă cu un „chip” științific permanent ameliorat - cu meșteșugul subtil al pedagogului. Descifrând corect condițiile în care
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
grupul lui. C. este, totodată, unul dintre primii comparatiști literari români, preocupare extinsă și asupra folclorului. Pagini evocatoare și interpretative sunt dedicate unor scriitori străini, îndeosebi germani (Goethe, Schiller, Lenau, Heine). Critica sa este autoritaristă, agresivă și „judecătorească”, dar fără rigoare și metodă, punct exploatat de adversari. În viziunea lui, criticul trebuie să fie „un veghetor, călău dacă vreți, al literaturii”, spre a veșteji fără milă scrierile slabe ale autorilor importanți, epigonismul, tendințele subversive (adică atentatele la bunul gust, la frumos
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
literatura provincială, cu excesul ei de entuziasm și patos tineresc; se situează, astfel, pe o poziție contrară celei susținute cu ani în urmă, schimbare datorată, probabil, experienței literare acumulate. Câștigând în echilibru și luciditate, spiritul critic al lui C. dobândește rigoare și disciplină. De altfel, el se străduie să-și limpezească ideologia (secțiunea Probleme, din volumul Basoreliefuri), pledând pentru o critică normativă, de orientare a scriitorului și de formare a gustului public. Propunând o înțelegere a literaturii axată pe un așa-
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
Versuri, Chișinău, 1979; M. Valek, Apropieri, Chișinău, 1980; Saadi, Poeme. Gazeluri, Chișinău, 1982; Mahtumkuli, Versuri, Chișinău, 1983; Din lirica afgană, Chișinău, 1984 (în colaborare cu T. Paladi). Repere bibliografice: Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 186-198; Ion Ciocanu, Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985, 3-22; D. Coval, Răspundem înaltei chemări a actualității, „Nistru”, 1984, 6; Ion C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 41-49. N.Bl.
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
Cipolino, Chișinău, 1981; Unchiul meu Păcală, Chișinău, 1982; Vânt cu ochelari, Chișinău, 1984; Iarna dragostei, Chișinău, 1984; La târgul din Prostănaci, Chișinău, 1987; Înflorite ramuri, Chișinău, 1988; Ploaie desculță, Chișinău, 1990; Iubind, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985, 43-68. I.C.
CIOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
estetică, Chișinău, 1973; Mijlocul verii, Chișinău, 1975; Dialog continuu, Chișinău, 1977; Podurile vieții și ale creației. Studiu asupra creației lui I.C. Ciobanu, Chișinău, 1978; Clipa de grație, Chișinău, 1980; Pașii lui Vladimir Curbet, Chișinău, 1982; Permanențe, Chișinău, 1983; Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985; Măsura adevărului, Chișinău, 1986; Din frământul necontenit al vremilor, Chișinău, 1988; Cu fața spre carte, Chișinău, 1989; Dreptul la critică, Chișinău, 1990; Poeme de dragoste, Chișinău, 1993; Alte poeme de dragoste, București, 1995; Atât de drag..., Chișinău, 1995
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
cronicarii moldoveni și cu studiile privitoare la cărțile populare. Lucrările despre literatura română veche, la care se adaugă antologia Cărțile populare în literatura românească (I-II, 1963, în colaborare cu Dan Simonescu), atestă un erudit care mânuiește cu pricepere și rigoare universitar-pozitivistă instrumentele de lucru și materia supusă exegezei prin prisma unei concepții bine structurate. Interesul pentru literatura română veche se întrepătrunde organic cu preocupările pentru creația populară. De astă dată, cercetările vor fi strânse în Folcloriști și folcloristică românească (1968
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]