6,982 matches
-
puternic pe măsură ce ne apropiem de săracii temporari (cu diferențe de aproape 50%: de la 77% la 56% și, în final, la 29%). Comparația dintre persoanele aflate în sărăcie cronică și nonsăraci este revelatoare pentru concluziile studiului nostru. Pe de o parte, săracii cronici sunt cu siguranță excluși de la cel puțin o dimensiune luată în considerare - mai puțin de 3% dintre indivizi nu sunt excluși de la cel puțin o dimensiune (făcând parte din grupul de nonexcluși). Dacă însă am afla că o parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în mediul urban sunt multiplu excluse, dar mai mult de 50% dintre cele din zonele rurale se găsesc în această situație (pentru persoanele adulte situația este similară). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Sărăcie și grupuri excluse, utilizând date longitudinale (1995-1997) (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci tranzienți Nonsăraci Total Indivizi între 8 și 17 ani Total Nonexcluși 2,3 13,5 25,7 64,7 41,1 Multiplu excluși 76,9 56,1 29 9,2 28,9 Excluși dispersat 20
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
excluse, dar mai mult de 50% dintre cele din zonele rurale se găsesc în această situație (pentru persoanele adulte situația este similară). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Sărăcie și grupuri excluse, utilizând date longitudinale (1995-1997) (%) Săraci persistenți Vulnerabili la sărăcie Săraci tranzienți Nonsăraci Total Indivizi între 8 și 17 ani Total Nonexcluși 2,3 13,5 25,7 64,7 41,1 Multiplu excluși 76,9 56,1 29 9,2 28,9 Excluși dispersat 20,8 30,3 45,2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dacă ne centrăm pe perioade mai mari, pe de o parte, creștem încrederea în date și, pe de alta, schimbăm modalitatea în care le privim (în care înțelegem persoanele sărace și/sau excluse social). În cazul nostru am distins între săracii persistenți, persoane vulnerabile, săraci temporar și nonsăraci în funcție de situația indivizilor în cei trei ani. Fenomenul excluziunii sociale poate fi, de asemenea, mai bine înțeles dacă luăm în considerare perioade mai mari. De exemplu, excluziunea de pe piața muncii într-un an
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi privit ca o problemă a liniei de sărăcie prea laxe) ci, de asemenea, că unii ce nu trăiesc în sărăcie sunt, de asemenea, excluși. Utilizând date-panel, observăm cum suprapunerea dintre sărăcie și excluziune se nuanțează: pe măsură ce ne apropiem de săracii cronici, riscul de a găsi persoane excluse social (și mai sever) este mai ridicat. Este important totodată să aflăm dacă pentru persoanele ce trăiesc în sărăcie formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt dispersate. Prin analiză cluster distingem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trăiesc în sărăcie formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt dispersate. Prin analiză cluster distingem între trei mari grupuri de indivizi - multiplu excluși, dispersat excluși și nonexcluși. Suprapunerea dintre aceste grupuri și tipurile de sărăcie ne arată că săracii cronici sunt într-o mare măsură multiplu excluși, în timp ce indivizii aflați deasupra pragului de sărăcie tind să nu fie excluși de la nici o dimensiune. Există însă diferențe semnificative între zonele rezidențiale: indivizii din mediul rural au o probabilitate mai ridicată să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aceste relații sunt empirice și este nevoie să fie descoperite; este posibil ca gradul de sărăcie cronică să varieze substanțial de la o societate la alta, precum și de-a lungul timpului.” (Hulme et al., 2001, 10) Folosind prima metodă, spunem că săracii permanenți sunt indivizii aflați sub prag în toată această perioadă, iar săracii temporari - cei care sunt doar uneori săraci. Prin cea de-a doua metodă, săracii permanenți sunt persoanele care au venitul mediu sub linie, iar „temporarii”, cei care sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca gradul de sărăcie cronică să varieze substanțial de la o societate la alta, precum și de-a lungul timpului.” (Hulme et al., 2001, 10) Folosind prima metodă, spunem că săracii permanenți sunt indivizii aflați sub prag în toată această perioadă, iar săracii temporari - cei care sunt doar uneori săraci. Prin cea de-a doua metodă, săracii permanenți sunt persoanele care au venitul mediu sub linie, iar „temporarii”, cei care sunt peste linie, dar au trăit în sărăcie în anumiți ani. „Caracteristica definitorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de-a lungul timpului.” (Hulme et al., 2001, 10) Folosind prima metodă, spunem că săracii permanenți sunt indivizii aflați sub prag în toată această perioadă, iar săracii temporari - cei care sunt doar uneori săraci. Prin cea de-a doua metodă, săracii permanenți sunt persoanele care au venitul mediu sub linie, iar „temporarii”, cei care sunt peste linie, dar au trăit în sărăcie în anumiți ani. „Caracteristica definitorie a «sărăciei cronice» este durata ridicată. Sărăcia care este atât de severă și multidimensională
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai coborât pentru a distinge mai clar persoanele potențial excluse de pe piața muncii (aproape toate persoanele în vârstă de peste 60 de ani erau pensionate în 1997). Aceeași observație a fost raportată și în 2003 de Banca Mondială: „Rezultatele sunt contraintuitive (săracii au o probabilitate mai mică de a raporta o boală cronică decât nonsăracii), dar sunt similare cu rezultatele din celelalte țări. Explicațiile posibile includ probabilitatea mai scăzută a celor care trăiesc în sărăcie să fie diagosticați cu o boală și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din celelalte țări. Explicațiile posibile includ probabilitatea mai scăzută a celor care trăiesc în sărăcie să fie diagosticați cu o boală și de aici probabilitatea lor mai scăzută de a o raporta, respectiv definițiile diferite ale bolilor cronice date de săraci, ce trebuie în mod constant să găsească bani, și nonsăraci. Săracii ar putea să nu recunoască o boală ca fiind cronică până când aceasta nu este într-un stadiu avansat. În timp ce este dificil să obținem mai multe informații despre sănătate folosind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care trăiesc în sărăcie să fie diagosticați cu o boală și de aici probabilitatea lor mai scăzută de a o raporta, respectiv definițiile diferite ale bolilor cronice date de săraci, ce trebuie în mod constant să găsească bani, și nonsăraci. Săracii ar putea să nu recunoască o boală ca fiind cronică până când aceasta nu este într-un stadiu avansat. În timp ce este dificil să obținem mai multe informații despre sănătate folosind date ABF, alte anchete ne furnizează informații utile; nivelul de educație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este un bun indicator al bunăstării acesteia. Propunem introducerea sa în agregatul de consum folosit în studiile românești privind sărăcia, alături de valoarea consumurilor alimentare, nealimentare și a celor pentru locuință. Acestea sunt toate în corelație pozitivă. Profunzimea sărăciei Calculat pentru săraci, indicele Gini ne oferă o măsură a gravității sărăciei. Cu cât este mai mare valoarea acestui indice, cu atât există un procent mai ridicat de indivizi ce trăiesc într-o sărăcie extremă. Am trasat curbele Lorenz ale consumului pe adult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
răspunde ca poet și exigenței gheriste, de unde și titlul volumului său, Majora canamus. Versurile sunt organizate în trei cicluri: Trecătoare cuprinde poezii erotice, alternând atitudini romantice, de adorare a iubitei, cu misoginismul sumbru; Sociale prezintă alunecări în melodramă (Rediviva, Doi săraci, Crăciunul) și încercări în lirica „de idei” (Cristos a înviat, Quando vivimus?); Scrisori disimulează modelul eminescian în tablouri rurale, zugrăvite cu un abundent lexic regional, și în tonul colocvial, coborât pe alocuri la prozaic. I. a continuat să publice poezii
ILIESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287519_a_288848]
-
duhuri ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca un diavol, răsturnând toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical, totdeauna
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
de viață decât aflați în postura de observatori ai acestor obstacole. Putem astfel studia legătura dintre propria experiență și concepția despre fericire. Cei mai săraci Oamenii mai puțin înstăriți sunt în medie mai sceptici decât cei prosperi în ceea ce privește capacitatea celor săraci de a fi fericiți. Din acest punct de vedere, filozofia persoanelor mai înstărite reflectă proverbul „bogatul nu crede celui sărac”. De exemplu, 24% dintre cei care au autoturism cred că săracii pot fi fericiți, față de 19% dintre cei care nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
medie mai sceptici decât cei prosperi în ceea ce privește capacitatea celor săraci de a fi fericiți. Din acest punct de vedere, filozofia persoanelor mai înstărite reflectă proverbul „bogatul nu crede celui sărac”. De exemplu, 24% dintre cei care au autoturism cred că săracii pot fi fericiți, față de 19% dintre cei care nu au autoturism. În cazul sărăciei, observatorii (și anume, persoanele mai înstărite) par să subestimeze dificultățile cu care se confruntă „trăitorii”, și anume cei mai săraci. Observatorii elaborează ceea ce am putea numi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
la fiecare dintre întrebările de mai sus. Rezultatele analizei sunt prezentate pe scurt în tabelul de mai jos. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 7. Modele de regresie logistică pentru testarea relațiilor dintre teoriile fericirii și experiența proprie Predictori: Variabile dependente Cei săraci pot fi fericiți Cei bolnavi pot fi fericiți Cei fără prieteni pot fi fericiți Cei care nu cred în Dumnezeu pot fi fericiți Evaluarea situației materiale + /Sig. (+) 0,016 Nesemn. Nesemn. Nesemn. Bunăstarea gospodăriei: mașină de spălat automată + /Sig. (+) 0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
puțin și mai prost, și nu doar ca stare materială, ci și ca stare de sănătate. Astfel de categorii dezavantajate sunt astăzi în România comunitățile rurale, despre care se poate spune, fără teama de a greși, că: în orice societate, săracii și cei mai prost educați trăiesc mai puțin, iar numărul anilor trăiți într-o stare de sănătate precară este mai mare. Sănătatea și bogăția sunt noțiuni-pereche, tot așa cum sunt și sărăcia și sănătatea precară. Cu alte cuvinte, oamenii nu sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
elix] (13.III.1891, Puiești, j. Vaslui - 12.XII.1962, București), prozator, eseist, publicist, dramaturg și poet. Primul dintre cei cinci copii ai Deborei (Dobrișei, n. Iosub) și ai lui Avram Adercu, primește la naștere numele Froim Zeilic. Părinții, „comersanți” săraci de religie mozaică, veniți de prin Cehia, ajung în Moldova. A. începe școala în Puiești și urmează, la Craiova, cursurile Liceului „Carol I”, fiind însă eliminat în ultimul an. Își încearcă, fără succes, șansele literare la „Sămănătorul” (1907), „Ramuri” (1909
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
celelalte animale rămân simple noțiuni abstracte. El nu este nici crud, nici viclean lipsit de scrupule, așa cum apare în unele fabule orientale, ci decis să lupte pentru adevăr și convins că slujirea acestuia răscumpără orice neajuns. Deși naratorul îl căinează ("Săracul Ciacalul, măcar că și el de viclean ieste lăudat, însă "cu bucățeaoa dulce a Vulpii înghiți și undița otrăvii amară"), animalul are suficient discernământ pentru a ști în ce se amestecă și care vor fi urmările pe care, de altfel, se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe baza unor lucrări grecești, a scris un tratat de oftalmologie. Adam din Cremona a scris un tratat de igienă pentru uzul soldaților și al călătorilor. La Pozzuoli (stațiune termală, unde împăratul venea ades) a decis construirea unui spital pentru săraci, tot un reflex al tradiției arabe, preluat și de Imperiul Bizantin. O copie a Școlii salernitane s-a dovedit a fi (în spirit) Universitatea din Montpellier, fondată de magiștrii instruiți la Salerno, considerată autoritatea medicală supremă în Evul Mediu. (La
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
activitate l-au avut cele din Montpellier, Paris, Toulouse și Strasbourg, iar ulterior și cele din Douai, Reims și Caen. 8. Spitalele medievale Primele „spitale” ale Evului Mediu erau de fapt un fel de aziluri de popas sau asistență pentru săraci; nu atât asistență medicală, cât mai mult asistență socială. După apariția și extinderea leprei în Europa, diferite ordine religioase au înființat leprozerii, având ca scop mai puțin îngrijirea bolnavilor și mai mult protecția orașelor față de acest flagel. Primul „spital” în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
persoanele fără adăpost, pensionari, persoane cu dizabilități și emigranți. în anul 2010, s-a alocat un buget de 26 milioane de euro pentru lupta împotriva sărăciei în Europa, cu 17 milioane asigurate din partea UE. în Uniunea Europeană există peste milioane de săraci (peste 16% din populația UE). De la o țară la alta, starea lucrurilor diferă. ̨ n vreme 1 ce în Scandinavia, Olanda și Austria, sărăcia atinge 11-12% din populație, în România ea atinge 23% din populație, iar în Bulgaria 21%. Există
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lucrurilor diferă. ̨ n vreme 1 ce în Scandinavia, Olanda și Austria, sărăcia atinge 11-12% din populație, în România ea atinge 23% din populație, iar în Bulgaria 21%. Există diferențe și între ceea ce înseamnă a fi sărac în aceste țări: sărac, în Anglia, înseamnă un venit lunar de 967 euro, în vreme ce sărac, în România, înseamnă 159 euro/lună. De altfel, conform definiției sărăciei formulate de Uniunea Europeană, sărac este cel care câștigă mai puțin de 60% din salariul mediu pe economie, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]