6,208 matches
-
joacă noțiunea de habitus. În concepția autorului, habitusul este definit ca o „dispoziție generală care generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de gândire și acțiune”(Bourdieu, 1974, p. 194). Habitusul se formează și se transmite în socializarea primară în cadrul familiei și mai puțin în socializarea secundară în cadrul școlii. Rolul școlii în reproducția socială și, prin aceasta, în prezervarea inegalităților sociale constă tocmai în aceea că selectează și valorizează în mod arbitrar habitusul specific claselor dominante, punând, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este definit ca o „dispoziție generală care generează patternuri particulare ce pot fi aplicate în diferite arii de gândire și acțiune”(Bourdieu, 1974, p. 194). Habitusul se formează și se transmite în socializarea primară în cadrul familiei și mai puțin în socializarea secundară în cadrul școlii. Rolul școlii în reproducția socială și, prin aceasta, în prezervarea inegalităților sociale constă tocmai în aceea că selectează și valorizează în mod arbitrar habitusul specific claselor dominante, punând, astfel, într-o poziție de inferioritate (subordonare) cultura claselor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce aparțin culturilor occidentale cu țări aparținînd culturilor orientale, am putea observa că stimularea gîndirii critice a elevilor de către profesori, de exemplu, este mai prezentă în culturile occidentale decît în cele orientale. Diferențele obținute pot fi atribuite fie proceselor de socializare, de mediu familial sau educațional, fie unor factori de natură genetică. Am putea compara, de exemplu, senzitivitatea interculturală între mai multe loturi de cetățeni români, respectiv de etnie română, maghiară și rromă. 1.4.3. Cercetarea cantitativă versus calitativă Cercetările
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
(Declarația Universală a Drepturilor Omului, 1948) Considerând școala ca principală instanță de socializare a copilului, integrarea școlară reprezintă procesul de includere În școlile de masă, În clasele obișnuite, la activitățile educative formale și nonformale ale copiilor considerați ca având cerințe educative speciale, adică necesități educaționale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educației adaptate particularităților
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
3.4. Memoria națională: consolidarea tradiției naționale românești / 230 3.4. Antinaționalism comunist (1947-1964) / 256 3.4.1. Cadrul politic / 256 3.4.2. Sistemul educațional / 258 3.4.3. Concepția despre naționalitate / 261 3.4.4. Memoria (anti)națională: socializarea istoriei românești / 271 3.5. Naționalism comunist: torsiunea națională a comunismului (1964-1989) / 292 3.5.1. Cadrul politic / 292 3.5.2. Sistemul educațional / 293 3.5.3. Concepția despre naționalitate / 298 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de credibilitate publică. 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca instrumenta regni. Pe aceeași linie de gândire, C. Ingrao (2009) consideră manualele de istorie ca fiind "arme de instrucție în masă", i.e., principalele vehicule ideologice prin care stocul sancționat oficial de cunoștințe despre trecut este transmis în procesul de socializare mnemonică a tinerelor generații. Datorită controlului statal atât asupra structurii, cât și asupra conținutului acestora, manualele încorporează de regulă un puternic status quo bias, stimulând loialitatea și supunerea față de ordinea actuală, despre care se creează imaginea unei evoluții implacabile, chiar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituția școlii îndeplinește toate cele trei funcții necesare în funcționarea comunității textuale a națiunii. În primul rând, școala asigură locus-ul instituțional în care noii membrii ai comunității intră în contact oral cu tradiția mnemonică instituită de societate, facilitând prin aceasta socializarea mnemonică și echiparea lor cu o memorie sociobiografică. În al doilea rând, funcția socială primordială a școlii este de a asigura un proces educațional, în cadrul căruia moștenirea culturală a societății este prezervată și transmisă mai departe pe calea unei pedagogii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anterioare au aruncat suficientă lumină asupra interesului major arătat de statele naționale în educație, motiv pentru care zăbovirea excesivă asupra acestui aspect nu este oportună. Unul dintre motivele pentru care educația a devenit o majoră miză națională a fost "mitul socializării", i.e., importanța covârșitoare atribuită educației primare, în timpul copilăriei, în dezvoltarea personalității adulte (Ramirez și Boli, 1987, p. 10). Secretul creșterii patrioților adulți rezida, așadar, în socializarea lor adecvată, prin instilarea valorilor naționale care le va călăuzi maturizarea înspre a deveni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintre motivele pentru care educația a devenit o majoră miză națională a fost "mitul socializării", i.e., importanța covârșitoare atribuită educației primare, în timpul copilăriei, în dezvoltarea personalității adulte (Ramirez și Boli, 1987, p. 10). Secretul creșterii patrioților adulți rezida, așadar, în socializarea lor adecvată, prin instilarea valorilor naționale care le va călăuzi maturizarea înspre a deveni buni naționali. Simptomatică pentru spiritul vremii este credința nețărmurită în plasticitatea naturii umane, pe de o parte, și în capacitatea modelatoare a educației, pe de alta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru spiritul vremii este credința nețărmurită în plasticitatea naturii umane, pe de o parte, și în capacitatea modelatoare a educației, pe de alta, exprimată în sentința lui C.A. Helvétius, "L'éducation peut tout" "Educația poate totul". După descoperirea teoriei socializării în secolul al XVIII-lea (care sublinia maleabilitatea caracterului copilului și influența crucială a agenților de socializare în modelarea personalității copiilor) urmată de erupția naționalismului ca doctrină ideologică un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
modelatoare a educației, pe de alta, exprimată în sentința lui C.A. Helvétius, "L'éducation peut tout" "Educația poate totul". După descoperirea teoriei socializării în secolul al XVIII-lea (care sublinia maleabilitatea caracterului copilului și influența crucială a agenților de socializare în modelarea personalității copiilor) urmată de erupția naționalismului ca doctrină ideologică un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca incubatoare naționale menită să crească viitorii patrioți ai statului-națiune. Printre cei care au dat glas sublim acestui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
personalității copiilor) urmată de erupția naționalismului ca doctrină ideologică un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca incubatoare naționale menită să crească viitorii patrioți ai statului-națiune. Printre cei care au dat glas sublim acestui mit al socializării se numără și É. Durkheim (1980) [1911], care trasează funcția educației în crearea în om a unui ființe noi ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea acestei ființe sociale, prin care educația creează o nouă dimensiune existențială de ordin socio-moral în ființarea antropologică, omul poate fi modelat "să se supună unei autorități politice, să respecte o disciplină morală, să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice, să respecte o disciplină morală, să se devoteze și să se sacrifice" (p. 39). Avem deja, la Durkheim, germenii încolțiți ai scopului de antropomorfoză politică atribuit educației, acela de plămădire a omului nou. Forma extremă a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un cadou din partea lui Stalin care gira politic prin aceasta noua guvernare comunistă de la București). Basarabia și nordul Bucovinei erau încorporate însă în URSS. Anul 1948 a cunoscut lansarea pachetului de reforme structurale ale noului regim, prin care se urmărea socializarea societății românești prin impunerea modelului sovietic. Campania de socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceasta noua guvernare comunistă de la București). Basarabia și nordul Bucovinei erau încorporate însă în URSS. Anul 1948 a cunoscut lansarea pachetului de reforme structurale ale noului regim, prin care se urmărea socializarea societății românești prin impunerea modelului sovietic. Campania de socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub forma românismului. Această eviscerare a principiului naționalismului etnic din conștiința românească a produs transformări structurale ale memoriei naționale, a cărei formulă sedimentată în cadrele ideii naționale a fost brusc reașezată pe baze antinaționaliste. 3.4.4. Memoria (anti)națională: socializarea istoriei românești De-a lungul secolului naționalist de existență istorică românească (1848- 1947) s-a configurat, în paralel cu procesul de construcție instituțională a statului unitar național, memoria națională românească. În perioada interbelică, opera memoriei naționale românești a fost, practic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deopotrivă -, prezentând istoria românilor ca un apendice al istoriei marelului popor de la răsărit. O altă mutație substanțială se produce în privința concepției referitoare la unitatea poporului român. Decisivă este reconotarea unității naționale în unitate muncitorească, pe fondul unui proces atotcuprinzător de socializare a naționalului. Pe aceleași linii deja trasate, tema independenței este reconceptualizată, pe plan extern, din neatârnare politică a națiunii române în independență economică a statului în fața imperialismului occidental. Pe plan intern, independența îmbracă semantica luptei sociale pentru idealul egalitar, o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorice despre lume și viață, formarea de oameni înaintați, constructori activi ai socialismului și comunismului" (1978, art. 12, lit. b). Educația ideologică este așadar nu numai parte integrantă a procesului intructiv-educativ, ci și cheia de boltă a întregului program de socializare derulat de autoritățile comuniste. Reformele din 1968 și 1978 continuă pe calea profesionalizării, tehnicizării și industrializării învățământului românesc. Legea din 1978 enunță "principiul politehnizării" ca stând la temelia școlii, și derivativul acestuia, "asigurarea policalificării" ca singura posibilitate de "dezvoltare multilaterală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postrevoluționară de adolescenți născuți după 1989. Neavând ocazia biografică de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Elevii și cultura civică" nu conține întrebări care să permită examinarea rolului mass-media în configurarea atitudinilor referitoare la comunism. În schimb, studiul cuprinde suficiente date pe baza cărora să poată fi determinată influența școlii și a familiei ca agenți de socializare mnemonică. De exemplu, întrebarea " Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu... (a. părinți, rude apropiate; b. profesori)?" permite investigarea comparativă a contextului conversațional în cadrul căruia elevii au fost expuși la, și asimilat, informații despre trecutul comunist. Tabel 51
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
31,5 Da, deseori 21,9 12,8 Total 100 100 N 5.728 5.701 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Distribuția datelor autorizează concluzia că familia (părinții, alături de rudele apropiate) este principalul agent de socializare mnemonic, constituind "cadrul social al memoriei" comuniste (Halbwachs, 1992) [1925]. Școala, celălalt mare agent de socializare în general și socializare mnemonică în particular, ipostaziată în "profesori" ca "alții semnificativi" (Mead, 1934), are o influență mai redusă în transmiterea informațiilor despre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Distribuția datelor autorizează concluzia că familia (părinții, alături de rudele apropiate) este principalul agent de socializare mnemonic, constituind "cadrul social al memoriei" comuniste (Halbwachs, 1992) [1925]. Școala, celălalt mare agent de socializare în general și socializare mnemonică în particular, ipostaziată în "profesori" ca "alții semnificativi" (Mead, 1934), are o influență mai redusă în transmiterea informațiilor despre trecutul comunist. Un procent însemnat, de 17 la sută dintre elevii intervievați nu au discutat niciodată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Distribuția datelor autorizează concluzia că familia (părinții, alături de rudele apropiate) este principalul agent de socializare mnemonic, constituind "cadrul social al memoriei" comuniste (Halbwachs, 1992) [1925]. Școala, celălalt mare agent de socializare în general și socializare mnemonică în particular, ipostaziată în "profesori" ca "alții semnificativi" (Mead, 1934), are o influență mai redusă în transmiterea informațiilor despre trecutul comunist. Un procent însemnat, de 17 la sută dintre elevii intervievați nu au discutat niciodată în familie despre perioada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]