10,656 matches
-
mere; moale; motoare; nară; ne; negru; noi; nu; pentru eternitate; pentru; pepene; peron; piatră; picior; pînă; ploaie; podea; podium; poet; potecă; poziție; prispă; pulbere; pus pe ceva; pus; putere; rai; fără reacție; scară; sclav; se; somn; sora; spre; sprijin; stilou; stîncă; stînd; suflet; susținător; șa; trecere; trotuar; un; urcat; urmează ceva; valoare; vas; vatră; văz; vîrf; voi (1); 765/162/61/101/0 pedeapsă: greșeală (60); închisoare (53); durere (25); rău (23); crimă (18); aspră (17); răutate (17); chin (16); grea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
roadă; salină; sare; sărat; sărbătoare; scîrbos; scrumbie; solz; sos; spadă; spini; strălucitor; subacvatic; șuios; ton; ulei; undițe; urît mirositor; urs; valuri; vapor; viață; viclean; vitamină; vitamine; viteză; zăpada; zodiac (1); 811/216/87/129/0 piatră: tare (219); rocă (39); stîncă (32); bolovan (25); duritate (23); dur (20); grea (20); munte (20); putere (16); dură (15); gri (12); greutate (11); mare (11); tărie (11); durere (10); apă (9); casă (9); puternic (9); greu (8); pămînt (8); temelie (8); seacă (7); drum
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moarte; monotonie; mormînt; murdar; naturală; neînsuflețit; neregulat; obiect dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp; stînci; stînga; Stonehenge; stradă; strălucitoare; strămoșesc; subt; suriu; șopîrlă; tare, rocă; de temelie; trăinicie; trist; țară; țiglă; uriașă; ușoară; vacă; var; vatră; veșnic; veșnică; veșnicie; vînătaie; zbor (1); 811/204/62/142/0 picior: mers (69); mînă (50); membru (36); corp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
limită; lovire; de lucru; lume; magic; maro; masă; mătură; mită; mobilă; multe scări; murdărit; nalt; nimic; nuc; nuntă; oaspeți; odihnă; ogradă; papuci; pas înainte; părinte; părinți; pătrat; pe; piedici; plecare; poartă; prăpastie; provocare; rasă; ridicătură; săltat; scîndură; siguranță; solid; spiriduș; stîncă; succes; sui; suiș; superstiție; tare; tăcere; de trecut; trîntă; trotuar; țel; țintă; urc; urca; urcă; urît; urme; ușor; viață la țară; viață; vis; vopsit; zăpadă; zid (1); 783/182/62/120/1 președinte: conducător (88); Băsescu (61); șef (49); putere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu; o povară; oboseală; obosit; ocolire; ocrotitor; odihnă; oglindă; orb; pată; păr; păr lung; păzit; pilă; pix; portbagaj; poză; prieteni buni; protecție; răceală; rău; rece; relații; rezemătoare; rinichi; rînd; sac; sala; sală de forță; scolioză; spațiu; spetea; sport; sprijini; stalker; stîncă; succes; suport; șale; șef; știre; șut; tata; tată; tărie; timp; trădare; ținută; urmaș; de urs; verde; vorba; zid (1); 769/227/80/147/0 spăla:curat(152); curăța(86); curățenie(81); haine(65); rufe(59); curată(31); apă(30); curăță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); merit(2); Mihai Viteazul(2); mîndrie(2); moarte(2); model(2); neclintire(2); neclintit(2); operă(2); ornament(2); pietre(2); porțelan(2); prostie(2); răceală(2); semn(2); solid(2); stană de piatră(2); static(2); statuie(2); stîncă(2); fărăsuflet (2); trecut(2); trist(2); țeapăn(2); fărăviață(2); actor; Afganistan; aluzie; amorțit; Antonescu; arătare; are; arhitectură; Brâncuș; Buddha; cal; ceară; centru; ceramică; cineva; ciudat; construcție; construită; creion; ctitor; cuie; cult; cunoscut; curiozitate; a luiCuza; A.I.Cuza; deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
merge; pe mine; multe; la munte; pe munte; muntele; muta; nebuni; nepăsare; oboseală; oltean; pantă; parter; pe o punte; pe; picioare; pisică; pleci; prost; reușită; rug; sac; sanie; pe scări; scările; schi; în sus; soi; speranță; stai; stațiune montană; steaua; stîncă; succes; supă; numai sus; trage; traseu; treapta; turn; țipa; unde?; se urcă; urcă-te; urcuș; urs; ușor; ușurință; vechi; vesel; zero (1); 798/170/55/115/0 supăra: trist (63); tristețe (57); enerva (44); întrista (41); nervi (21); necăji (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
os; ou; parte; pat; perete; pericol; de piatră; o piesă; pietre; pietrificat; pietroi; plînge; prea; a proteja; rece; relație; repede; a reușit ceva important; rezistentă; rezistență; rigiditate; robust; sală de fitness; scaun; senzații; solicitant; spaimă; s-a spart; statornic; stăpîn; stîncă; stînga; stresant; strică; superb; a suta; șmecher; termopan; timp; de tot; truca; țipa; țipăt; ud; ureche; urît; viață; viță-de-vie; vînjos; vodcă; voinic; vorbește (1); 805/198/64/134/0 teamă: frică (468); spaimă (25); întuneric (23); mare (9); durere (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
largă; lărgime; libertate; lînă; luneca; mic; Moldova; Mureș; neant; neliniște; netedă; oaie; ochelari; oi; pășune; piedică; piedici; pierdere; pietre; pîrău; pîrtie; platformă; poieniță; poziție; de presiune; priveliște; provocare; pustie; rece; relaxare; rîpa; risipi; rîul; rîuleț; role; rostogoli; săniuș; scurtă; sfîrșit; stîncă; străinătate; cu succes; sui; sus; tablou; teren; trap; trăsură; umbră; urcuș; ușurime; văgăună; văi; vale; Valea Jiului; Valentina; viață; vie; viitură; voință; zale (1); 797/201/76/125/0 valoare: bani (198); preț (83); aur (38); scump (30); mare (22); importanță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obicei; observa; obstacol; odinioară; ontic; oraș; original; palton; pantaloni; pînză de păianjen; poposit; preț; prețuit; prieteni; profund; promițător; prost; pustiu; putred; rebut; reciclare; relație; relicvă; respingere; retro; rochie; ros; rufos; rulat; rutină; sacou; școală; scurgere; second; sentiment; sigur; sistemul; special; stîncă; străin; șifonat; șifonier; țărănesc; tare; testament; din timp; timp; ca tine; tînăr; tovarăș; tradiții; trage; unghii; util; utile; utilizat; uzual; vag; vechime; veșnic; veteran; ca vremea; zdrențuit (1); 785/ 244/74/170/2 vecin: prieten (140); ajutor (31); apropiat (30
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); pix (3); puternic (3); urcuș (3); ambiție (2); ascensiune (2); copac (2); creastă (2); de cuțit (2); frig (2); Himalaya (2); ideal (2); lung (2); maxim (2); minte (2); plin (2); poale (2); punct (2); punte (2); sabie (2); stîncă (2); triunghi (2); absolut; adrenalină; aer curat; aminte; anevoios; apex; aproape; ascuțitură; aspirații; atacant; atingerea dorinței; atitudine; avion; bani; băț; bază; biruință; de brad; bucurie; cădere; cap; capului; la capăt; cer; aproape de cer; ciclon; cîștig; cîștigător; colb; colț; concurs; corn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părinți; perete alb; perimetru; peste; piatra; pink floyd; placaj; plasă; de poliție; nu pot trece; prag; pripas; probă; proteja; pumn; pușcărie; rece și înalt; restrîns; rezistent; rezistență; rigid; a sări; sec; separare; separație; sex; sfîrșit; singurătate; solid; a sparge; stabilitate; stîncă; stricat; tăcut; tencuială; timid; trainic; trăinicie; trecere; tristețe; valută; veșnic; vîrf; voievod; zidar; zidari; zidul chinezesc (1); 780/179/62/117/0 zvon: bîrfă (215); veste (65); știre (48); vorbă (38); minciună (30); bîrfă (26); sunet (25); bîrfe (24); vorbe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
imperfecțiuni sunt mai ușor de suportat decât schimbarea lor. Tot așa cum drumurile mari care șerpuiesc printre munți devin largi și mai plăcute după ce au fost mult bătătorite, așa Încât este mult mai bine să le urmezi decât să te cațeri pe stânci sau să cobori până În fundul prăpăstiilor. De aceea, n-aș putea În nici un caz să aprob acele firi dezordonate și neliniștite, care, nefiind chemate prin naștere sau de soartă să diriguiască treburile publice, nu Încetează să croiască mereu noi planuri
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nebun. „Era una din acele crize în care exaltarea e mai puternică decât deprimarea” (II, 112-113). Ei bine, acum retrăiește “întreagă, noaptea aceea de la Talamanca, atunci când, pe la ora trei sau patru, m-am sculat brusc și m-am dus pe stâncile abrupte ce domină marea cu gândul s-o isprăvesc. Eram în pijama, cu un impermeabil negru pe deasupra; am rămas pe stânci mai multe ceasuri, până când lumina a venit să-mi alunge gândurile negre. Însă chiar înainte de răsăritul soarelui, frumusețea peisajului
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
noaptea aceea de la Talamanca, atunci când, pe la ora trei sau patru, m-am sculat brusc și m-am dus pe stâncile abrupte ce domină marea cu gândul s-o isprăvesc. Eram în pijama, cu un impermeabil negru pe deasupra; am rămas pe stânci mai multe ceasuri, până când lumina a venit să-mi alunge gândurile negre. Însă chiar înainte de răsăritul soarelui, frumusețea peisajului, agavele de pe drum, zgomotul valurilor, cerul, totul mi s-a părut atât de frumos încât proiectul meu mi s-a părut
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Și-am ieșit un om bătrân; M-am băgat făr` de mustață / Și-am ieșit cu barba-n brață. Frunză verde de răchită, / Hai, în pădurea umbrită, / Să-mi pun curele la flintă / Și oțele în pistoale, / Să urc pe stâncile goale, / Să mă duc la Călimani, / Să țin calea la dușmani"112 Natura personificată este portretizată prin intermediul metonimiei ("frunza", "umbra"), paralelismul negativ prezentând integrarea în universal: "Pădure, dragă pădure, / Nu mă mai spune la nime` / C-am vărat o vară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de iarba câmpului..."116; "Sub un brad s-o așezat / Ș-amândouă stau la sfat; Mama greu îndurerată, / Oaia de jele curmată. Și cum oaia povestea / Și pădurea asculta, / Frunza de-amar tremura, / Păsări cu jele cânta, / Izvoarele greu plângea, / Stânca-n munte se mișca..."117 Momentele "de trecere" din viața omului sunt însoțite de povața elementelor naturale care participă direct la împlinirea destinului: Când eram de măritat, / Întrebam frunza de fag / După care să mă trag; / Fagu era supărat / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
protejând împotriva răului. Asocierea pasăre fier construiește principiul dualității i-materialitate / materialitate, făcând posibilă comuniunea dintre pământesc și ceresc. Într-un descântec pentru "durere de cap", realitatea imediată capătă valențele fierului, tocmai pentru a fi apărată de puterile malefice: "La stânca de fier, / O pasăre de fier / O scos puii de fier, / Cu clobanț de fier, / Cu aripi de fier, / Cu toate de fier. / Puii o prins a țipa / Și-a se văicăra / Că n-au ce mânca / Și cu ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și cu ce-i zburătăci. Nimeni n-o văzut-o, / Nime n-o auzit-o, / Numai Maica Domnului / Din poarta cerului, / Numai ea a văzut-o, / Numai ea a auzit-o / Și a întrebat-o: / Tu, pasăre de fier, / De la stânca de fier, / Ce te mișculezi, / Ce te văicărezi? / Cum nu m-oi mișcula / Și cum nu m-oi văicăra / Că n-am puii cu ce-i hrăni / Și cu ce-i zburătăci! / Taci, nu te mișcula, / Nu te văicăra, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toate aceste întâmplări. Sau poate așa am fost ursită, ca în „Cântecul ursitoarei” de Hölderlin: „Ci noi am fost ursiți Să nu aflăm nicăierea odihnă, Dispar și cad sărmanii oameni, Orbește de la un ceas la altul, Ca apa zvârlită din stâncă în stâncă, De-a lungul vremii în necunoscut ” . Cuvinte frumoase despre mine apar în cartea profesorului Vasile Ghica “Nasc și la Tecuci oameni”. Ca un prinos de recunoștință profesorilor mei amintesc comentariul meu din 27 mai 2010, la articolul ministrului
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
întâmplări. Sau poate așa am fost ursită, ca în „Cântecul ursitoarei” de Hölderlin: „Ci noi am fost ursiți Să nu aflăm nicăierea odihnă, Dispar și cad sărmanii oameni, Orbește de la un ceas la altul, Ca apa zvârlită din stâncă în stâncă, De-a lungul vremii în necunoscut ” . Cuvinte frumoase despre mine apar în cartea profesorului Vasile Ghica “Nasc și la Tecuci oameni”. Ca un prinos de recunoștință profesorilor mei amintesc comentariul meu din 27 mai 2010, la articolul ministrului Funeriu: ” 77
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sferic, Oarba care vede-n întuneric Tainele necuprinse de cuvânt: Unde sunt cei care nu mai sunt? Zis-a bufnița: Când va cădea Marele-ntuneric, vei vedea”148 sau “Pictez icoane noi de sfinți ce vor să vie Izbesc în stâncile fierbinți și-aștept o nouă apă vie” 149 Nichifor Crainic, care era și un mare orator, ținea lecții de mistică. Grigore Caraza își amintește că acesta a fost surprins de un gardian vorbind și i-a cerut cartea din care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
marea tradiție, poarta de intrare în universul spiritual al poporului, în conștiința lui. Vor rămâne în poezie dârzenia și tenacitatea țăranului, entuziasmul, exprimate într-o artă poetică ce ne trimite la Hașdeu: Când voi izbi odată eu cu barda/ această stâncă are să se crape/ Și va țâșni din ea șuvoi de apă/ băieți aceasta este arta". În acest univers dur, colțuros, de pământ și semințe în germinație, cu un acut sentiment al comunității cu istoria, poetul, dacă nu va rămâne Ceahlăul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alburiul zenitului fiert." Poetul cosmicizează o arșiță interioară, menită să purifice lumea; soarele parcă a topit văzduhul, zămislind o nouă geografie care poartă pecetea păcatului. Dar Alexandru nu-și potolește setea și călăreții aclamă: Atunci călăreții strigară în cete,/ și stânci licărind repetară: De-acum/ noi nu mai cunoaștem nici foame, nici sete/ și nici oboseala de luptă sau drum./ Și du-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei:/ Cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!" Voievodul sau cavalerul este așteptat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
oboseală: "Tânjind în orizontul nostru mic,/ suntem sătui de dragoste și moarte/ și n-așteptăm nimic". Doinaș creează eroi fantastici, pantagruelici, cum ar fi negustorul de zăpadă, prin al cărui ochi stâng trec lebede cu sănii și prin cel drept stânci de argint. Poetul nebun, negustor de zăpadă, aduce iarna sălbatică pe care copiii o mai vor, acum în prag de primăvară. Poetul comunică sentimentul dăruirii, altfel decât a făcut-o autorul "Mărului de lângă drum". * * * Poezia se diversifică și ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]