7,229 matches
-
să o cruțe pe mama sa de o mare durere sufletească deoarece ea, femeie din popor, cunoaște semnificația stelei căzătoare și a nuntirii cu natura și și-ar da seama de adevăr. Lirismul covârșitor din acest ultim episod este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din formele cele mai puțin tragice, căci, așa oum remarca tot Lucian Blaga, revelându-i-se misterul morții, omenirea, cutremurată, și-a găsit salvarea în mit, în ireal, în fantastic, iar "Miorița" ilustrează în mod strălucit această idee. Sub aspect stilistic, alegoria surprinde prin îmbinarea firească și originală a epitetelor, a metaforelor și a personificărilor prin care se realizează imagini grandioase într-o amplă pendulare între cosmic și teluric. Alternarea acestor imagini sugerează, pe lângă amplificarea alegoriei, și potențarea nestăvilită a zbuciumului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și editat apoi într-o primă ediție, în patru volume, între anii 1927 și 1932), lucrare prin care autorul vine cu o piesă de rezistență în istoria literaturii memorialistice românești, chiar dacă deosebit de inte resantele sale amintiri nu excelează prin virtuți stilistice deosebite. În articolele semnate de el în Adevărul și Dimineața (multe editoriale), parcurse de noi sporadic, el se referea, printre altele, la necesitatea ridicării în plan economic și politic a țărănimii române, problemă la ordinea zilei după reforma agrară („România
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
final, mi-a cerut să-i citesc, „cînd pot”, „romanul”. Am fixat un termen ceva mai lung, lăsînd să se înțeleagă de pe acum că nu-mi place (cu atît mai mult că mă simt obosit) proza cu „miză mare”, dar, stilistic, greu de descurcat, „inextricabilă”. *„Vorbește cu cucoana ceea să ne facă rost de margarină!” „Cucoana” e o muiere lată-n șale, cu mîini butucănoase, pline de inele. Are părul oxigenat, ochii căprui, inexpresivi, și o față plină de negi. Mi-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cei ce „cîrmuiesc” pe uscat. *La o cercetare superficială, progresul criticii de azi față de cea din trecut e indiscutabil. El ar sta în felul cum se scrie: mult mai bine - spun unii - decît altădată, atît sub aspect teoretic, cît și stilistic. S-au înmulțit „căile de acces” către „inima” (esența) operelor. Se pun întrebări mai subtile, se dau explicații mai nuanțate. Deși asemenea aprecieri mă flatează, într-un fel, și pe mine, biet cronicar al unei reviste de provincie, nu pot
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vizită, n-au mai putut restitui vitele împrumutate de la Vatra Dornei, căci „șeful Ăl Mare” le-a spus că au toate condițiile să facă stațiune de creștere! Ascultîndu-i pe cei implicați în interviu, mi-au sărit în... urechi cîteva diferențe „stilistice”: între D.P. și N.C.M. (acesta mult mai sigur în dialog, mai „stăpîn pe sine”); între D.P. și L.P. (care, nepotrivit, vorbind ca la seminar, a protestat împotriva „manipulării așa-zisei «sinecdoci totalitare»”, adică a afirmației propagandistice că nu numai Partidul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ciopraga și care e rezultatul cu prefața. Când urmează să apară cartea? Am citit cu satisfacție recenzia doamnei Bucur (e bucureșteancă?), deoarece a remarcat calitatea principală a lucrării: „edificiu... pregnant și precis, fără improvizații, fără speculații subiective... , rigoare și simplitate stilistică, lirism auster” ș.c.l. Așa este. Dumneavoastră sunteți dintre cei puțini care Înțeleg valoarea detaliului pentru sensul Întregului. Pasiunea cu care faceți totul nu inflamează, ca la alții, expresia, care Într adevăr rămâne liric-austeră. Sper să mai citească și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de pe aci: 1) Iorgu Iordan, a Împlinit În vară, 90 ani, ocazie cu care face un periplu pe la facult. de filologie din țară. În 10-11 nov., s-a organizat și În Cluj un simpozion În cinstea lui, pe teme filo-lingui stilistică. A prezidat; a avut interview cu studenții, a benchetuit; se ține zdravăn; a treia zi, la discuții, ca să flateze „școala clujeană” de lingvistică și semiotică, a elogiat accentuat personalit. lui Sextil Pușcariu. În aceleași zile și tot la „Filo”, a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zdravăn; a treia zi, la discuții, ca să flateze „școala clujeană” de lingvistică și semiotică, a elogiat accentuat personalit. lui Sextil Pușcariu. În aceleași zile și tot la „Filo”, a avut loc și „Al doilea simpozion național (colocviu) de filologie, lingvistică, stilistică, poetică și semiotică, cu 68 participanți din țară (alte Universități printre care: prof. M. Nasta, Csisek A., etc., pe care i-am cunoscut prin intermediul fratelui meu și ală Elenei din Troiaă Livia Bote (soția lui Marino) etc. În prezent, Între
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
MRP, care lansase În doar șase numere, Înainte de a fi suprimată, necunoscuți care aveau să devină nume durabile ale literaturii române postbelice. Dintre toate prozele apărute În Povestea vorbii se detașase net, pentru mine, fragmentul proustian, de o frapantă magie stilistică, al lui Radu Petrescu. Textul propunea epocii În care trăiam nu contrastul modernității insurgente, ca În majoritatea celorlalte debuturi, ci o rafinată Întoarcere În melodrama antebelică, haloul sensibilității educate și aparent vetuste, somată de marea temă, niciodată vetustă, a iubirii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
publicisticii imediate. Și În depărtări, mulți dintre noi nu am rezistat dorinței de a ne adresa, În sfârșit liber, publicului de acasă sau din noua casă. Trecerea de la scrisul strict literar la cel jurnalistic a impus nu doar o adaptare stilistică, ci și scrutarea unui adevăr oarecum simplificat sau simplificabil, tratat Într-o formă mai sumară și accesibilă. Scriitorul ieșea din nebuloasa adevărului individualizat pentru a confrunta ceea ce viața Îi oferea, la un pas, chiar dacă pasul trecea, inevitabil, din proximitate, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
timpul comunismului și cea a Germaniei naziste și postbelice. Abia sugerat, de asemeni, dar audibil, zumzetul agresiv al prezentului pragmatic și „global”, din care ne tragem oboseala și energia de fiecare zi. Structura sincopată a narațiunii, cu modificări de registru stilistic, cu necesare reprize de „lunecare” dedesubtul epicului potențează impactul scrierii. Nu mai puțin, observațiile acute despre rescriere, din finalul cărții, dând seamă, psihologic și estetic, asupra acumulărilor cognitive și creatoare ale noii vârste. Supratema dintotdeauna a literaturii durabile: iscodirea sufletului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
stupefiat, deprimat, furios. Mi-am amintit, fără să vreau, urgența cu care unii traducători sau editori reduc amploarea textului sau Îl „purifică”, simplificându-l didactic, abolind viața frazei, modulațiile, rafinamentele, vulgaritățile ei. Speriați de elasticitatea, obscuritătile, anomaliile, argoul, asperitățile, surprizele stilistice ale autorului, intermediarii Îl și uită, nu o dată, pe acesta, grăbiți doar să-l „Încetățenească” În propria lor limbă. Nu puteam decât să admir, din nou, curtoazia generoasă a lui Claudio și În buna colaborare cu buni traducători. „Fidelitatea trebuie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
după cel de-al doilea război mondial, când dictatura din Portugalia nu mai avea ca aliat nazismul și când eroul se afla, probabil, refugiat În Franța, unde Își salvase În ultimul moment pielea de urmăritori? Sau este doar un truc stilistic, amintind profesiunea de reporter de crime pe care Pereira o exercitase Înainte de a se retrage la pagina culturală de sâmbătă a unui ziar de mâna a doua, unde publica necrologuri mai mult sau mai puțin literare, acceptate de cenzura salazaristă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ivite, într-o regie auctorială spectaculoasă, cu puternic impact emoțional. O bufniță tânără pe patul morții (1988) și Discurs asupra Struțocămilei (1995; Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) marchează intrarea poetului într-un nou registru stilistic și într-un alt univers imaginar. În O bufniță tânără pe patul morții, autorul reușește o formulă inedită în poezia românească: o poetică modernistă în descendența lui Nichita Stănescu (categoriile abstractului: timpul, spațiul, estetica privirii, mitul „nenumitului”, sintaxa etc.), dar
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
o extraordinară forță plastică a imaginii, o intuiție a materialității originar simbolice a cuvintelor, prin încărcătura lor simbolică latentă și ambiguitatea oximoronică, metaforele amintind uneori de García Lorca. F. reușește să creeze un bestiar personal, un fabulos spațiu poetic și stilistic (în care se regăsesc ermetica Istorie ieroglifică a lui D. Cantemir, alegoriile dantești, vraja descântecelor și a ritualurilor populare, stranietatea poescă, blândețea bucolicelor vergiliene), ceea ce este cu totul inedit în poezia română contemporană. SCRIERI: Valsuri, Pancevo, 1970; Iedera, Pancevo, 1975
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Fum, vânt, prah sau spumă.” Versurile românești, cele mai numeroase (optzeci), din Hecatombe Sententiarum... sunt o demonstrație a latinității limbii și a posibilităților ei complexe de versificație (traducerea este făcută în hexasilabi). Este inclusă aici și versiunea românească, mai ștearsă stilistic, a unei poezii de Simon Dach. Celelalte lucrări, scrise în latină și germană, au caracter istoric, filosofic și științific. Mai importantă - citată și de Leibniz - este opera în latină despre originea sașilor din Transilvania, în care autorul, corectând pe L.
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
1, 4/1978); tot el scrie cu prilejul împlinirii a optzeci de ani de la nașterea lui Bertolt Brecht și publică o biografie intelectuală a lui Herbert Marcuse. Daniel Vighi abordează subiecte incitante: Hamlet sau Despre suferința cunoașterii (3-4/1978), Paradigme stilistice în mitul marii treceri (3/1979), Valențe ale simbolismului cultural (2/1981). Livius Ciocârlie semnează articolul Considerații despre statutul simbolului în romanul francez modern (1-2/1979), se oprește asupra lecturii (8/1979) sau analizează critic valențele „spiritului creator” (6/1983
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
Premiul ASPRO pentru experiment) este un dialog peste timp cu opera marelui dramaturg, un fel de traducere într-o limbă poetică din momentele, schițele și teatrul acestuia, o parodiere făcută din dragoste, o reinterpretare din alte parfumuri lexical-gramaticale, o jonglerie stilistică: „Să treci de pe-un trotuar pe altul/ca dintr-un veac în celălalt,/să ți se pară lesne saltul/iar caldarâmul - un asfalt” (1901, a.m.). Un castel în Spania pentru Annia (1999) redescoperă melancolia, închizând un alt univers fascinant
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
Hărălui și mândruța lui și Erghicel Verde-Voinic, toate din localitățile botoșănene Sârbi, Vlăsinești, Petricani, Bojieni și Mănăstireni. Basmele au fost culese de multe ori direct de la informatori, dar F., el însuși un bun povestitor, amplifică schemele inițiale, făcând loc pastișelor stilistice după Ion Creangă și altor influențe cărturărești. În celelalte culegeri de proză populară - Vremuri înțelepte (1913), Cuvinte scumpe (1914), Firicele de iarbă (1914) - domină snoavele, intervenția culegătorului fiind mai marcată acum, pentru a le da o tentă moralizatoare, didactică. Cântece
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
și cu tâlc (1929), O zi din viața unui copil (1931), Copiii curajoși (1939), Oameni mari când au fost mici (1945). Între timp, G. încearcă să se exerseze în nuvele care mizează pe o problematică mai profundă. În pofida unei expresivități stilistice aparte, lipsa de profunzime, stereotipia personajelor și accentul moralizator scad adesea valoarea acestor scrieri. În volumele de nuvele Necunoscuta (1928) și Casa cu gratii (1944), nu îndeajuns de omogene, notațiile de atmosferă consună cu gesturile tipice ale unor personaje feminine
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
cercel de scamă/ te port la ureche/ răsfăț cuprins/ și fără dare/ cu dinadins/ hoață de soare/ încă și iar/ adună cheamă/ sâmbur de jar/ zborul din vamă.” Volumul Miraria (1977) aduce în lirica lui G. o maturizare de ordin stilistic, poemele dobândind o pregnanță a imaginii care încântă spiritul prin noutate și putere sugestivă; acest efect este obținut în principal prin inovație verbală, prin „siluirea” cuvintelor și a sintaxei, proces la capătul căruia se ivesc sonorități stranii, neașteptate. Iată, de
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
lui I. Budai-Deleanu, fonosimbolismul rimelor bacoviene, valoarea expresiva a neologismelor în limba poetica. Preferințele lui s-au îndreptat către Mihai Eminescu și Lucian Blaga. După ce tipărește numeroase articole despre diferite aspecte ale liricii eminesciene (comentarii cu privire la geneză unor poezii, analize stilistice) și despre proza poetului, publică Stilul poetic al lui Eminescu (1964), sinteză a treizeci de ani de cercetări asidue, cea mai bogată exegeza de până atunci a limbii și stilului eminescian. Punând la contribuție mijloacele criticii stilistice, G. a supus
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
unor poezii, analize stilistice) și despre proza poetului, publică Stilul poetic al lui Eminescu (1964), sinteză a treizeci de ani de cercetări asidue, cea mai bogată exegeza de până atunci a limbii și stilului eminescian. Punând la contribuție mijloacele criticii stilistice, G. a supus creația eminesciana unei analize minuțioase, în care contextul larg al literaturii europene servește drept fundal. Lucian Blaga este celălalt mare poet român căruia îi închină o monografie, si aceasta precedată de câteva studii semnificative. Contributions à l
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
de debut al Editurii Eminescu. În scurtul răstimp cât i-a fost dat să trăiască (un accident aviatic i-a curmat viața), D. a reușit să scrie douăsprezece cărți (dintre care două apărute postum) de o impresionantă diversitate tematică și stilistică: narațiuni pentru copii (Insula nevăzută, 1976), romane polițiste (Ultima aventură a lui Nat Pinkerton, 1975), proză SF (Zeița de oricalc și Sferele verzi, 1977) sau despre enigme neelucidate, precum fenomenul OZN (Lumi galactice, 1986), dar, mai ales, cărți dedicate piloților
DAVIDOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]