7,897 matches
-
complexe sonore stabile, asociate repetat cu același semnificat, îndeplinesc acest rol, orientând atenția și înlesnind operațiile gândirii: analiza, sinteza și abstractizarea. “Evoluția limbajului de-a lungul mileniilor a fost solidară cu dezvoltarea gândirii, în mare, categoriile limbajului corespund categoriilor intelectului. Substantivele indică în special substanțe, adjectivele și numeralele vizează peoprietăți, verbele se referă la fenomene și activități, iar prepozițiile și conjuncțiile desemnează relații. Totuși gramatica - logica vorbirii - nu e atât de strict cum e aceea a gândirii. Limba a evoluat în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cunoscută și sub numele de funcție denominativă sau cognitivă, este orientată către context (referent) și este dominantă în textele științifice. Prin intermediul acestei funcții, datele obținute prin percepții de la realitatea înconjurătoare sunt fixate de gândire prin cuvintele care denumesc noțiuni (substantive, pronume, numerale, adjective, verbele predicative, adverbele care pot îndeplini funcții sintactice) și se realizează transmiterea de date, de informații de la individ la individ, dar și, în timp, de la o generație la alta, asigurându-se, astfel, progresul cunoașterii. Fără expresia sa
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în sistemul muncii educative; Exemple de jocuri didactice care se pot folosi la limba română, mai ales la clasa a V-a: a) „Săgețile pluralului” macaragiu ............ ............ vizitiu ............ ............ un surugiu niște ............ toți Din dreptul articolului nehotărât un pleacă niște săgeți spre substantivele macaragiu, vizitiu, surugiu, geamgiu, fiu. Se vor scrie formele pluralului substantivelor masculine de mai sus cerute de articolul nehotărât niște (substantive nearticulate, scrise cu -ii ) și de adjectivul toți ( substantive articulate, scrise cu -iii). a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
folosi la limba română, mai ales la clasa a V-a: a) „Săgețile pluralului” macaragiu ............ ............ vizitiu ............ ............ un surugiu niște ............ toți Din dreptul articolului nehotărât un pleacă niște săgeți spre substantivele macaragiu, vizitiu, surugiu, geamgiu, fiu. Se vor scrie formele pluralului substantivelor masculine de mai sus cerute de articolul nehotărât niște (substantive nearticulate, scrise cu -ii ) și de adjectivul toți ( substantive articulate, scrise cu -iii). a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie prietenie niște ............ ............ ............ Din dreptul cuvintelor o, niște, toate, pornesc
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a: a) „Săgețile pluralului” macaragiu ............ ............ vizitiu ............ ............ un surugiu niște ............ toți Din dreptul articolului nehotărât un pleacă niște săgeți spre substantivele macaragiu, vizitiu, surugiu, geamgiu, fiu. Se vor scrie formele pluralului substantivelor masculine de mai sus cerute de articolul nehotărât niște (substantive nearticulate, scrise cu -ii ) și de adjectivul toți ( substantive articulate, scrise cu -iii). a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie prietenie niște ............ ............ ............ Din dreptul cuvintelor o, niște, toate, pornesc câte trei săgeți spre cuvintele: bucătărie, farmacie, florărie, jucărie, prietenie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
toți Din dreptul articolului nehotărât un pleacă niște săgeți spre substantivele macaragiu, vizitiu, surugiu, geamgiu, fiu. Se vor scrie formele pluralului substantivelor masculine de mai sus cerute de articolul nehotărât niște (substantive nearticulate, scrise cu -ii ) și de adjectivul toți ( substantive articulate, scrise cu -iii). a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie prietenie niște ............ ............ ............ Din dreptul cuvintelor o, niște, toate, pornesc câte trei săgeți spre cuvintele: bucătărie, farmacie, florărie, jucărie, prietenie. Se vor scrie sub fiecare substantiv feminin la numărul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de adjectivul toți ( substantive articulate, scrise cu -iii). a) „Labirintul ortografic” o bucătărie farmacie florărie jucărie prietenie niște ............ ............ ............ Din dreptul cuvintelor o, niște, toate, pornesc câte trei săgeți spre cuvintele: bucătărie, farmacie, florărie, jucărie, prietenie. Se vor scrie sub fiecare substantiv feminin la numărul singular, formele de plural (nearticulate - scrise cu -ii) cerute de niște, în legătură cu indicațiile labirintului, și formele de plural articulate cerute de săgețile sau drumurile adjectivului toate. b) “Eu spun una...tu spui multe” Este un exercițiu- joc
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
plural articulate cerute de săgețile sau drumurile adjectivului toate. b) “Eu spun una...tu spui multe” Este un exercițiu- joc pentru învățarea și utilizarea corectă a formelor de plural. Se poate desfășura în perechi; un elev pronunță singularul/ pluralul unui substantiv, celălalt numește forma de plural/ singular. c) “Jocul meseriilor” - un exercițiu-joc utilizat în activitatea de însușire a informației despre cuvintele derivate. Jocul poate viza și formarea adjectivelor prin derivare cu sufix. Cuvânt de bază sufix Cuvânt derivat Propoziții formate cizmă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Florilor) Limba română 1. Alcătuiește propoziții cu sinonimele cuvintelor: a dormita, ocrotire, blid. 2. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele: ușor, chip, lume să fie utilizate cu sensuri diferite de cele din context. 3. Identifică în text un verb și un substantiv folosite cu formă diferită de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele substantivelor din text care denumesc animale. 5. Desparte în silabe cuvintele: preajma, zgripsor, răbdare. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: prietenia, era, când. 7. Extrage
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în care cuvintele: ușor, chip, lume să fie utilizate cu sensuri diferite de cele din context. 3. Identifică în text un verb și un substantiv folosite cu formă diferită de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele substantivelor din text care denumesc animale. 5. Desparte în silabe cuvintele: preajma, zgripsor, răbdare. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: prietenia, era, când. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu dădaca, respectiv, cățelandrul. 8. Scrie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
text care denumesc animale. 5. Desparte în silabe cuvintele: preajma, zgripsor, răbdare. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: prietenia, era, când. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu dădaca, respectiv, cățelandrul. 8. Scrie trei substantive care să definească atitudinea mamei Anghelina față de Colțun. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile indicate: Anghelina - atribut (a cui?); Leona - complement (cui?); zgripsorul - subiect. 11. Alcătuiește un
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
zgripsorul - subiect. 11. Alcătuiește un enunț în care să folosești structura mama Anghelina pentru adresare. 12. Completează replica „ - Aicea să nu rămâi singur, să nu vie asupra ta zgripsorul.” cu un comentariu al povestitorului. Înțelegerea textului 13. Scrie în dreptul fiecărui substantiv dat substantivul propriu corespunzător: dădaca, cățelandrul, motanul. 14. Selecteză din text structura care precizează identitatea povestitor - Iliuță. 15. Extrage din text căte o structură/ un cuvânt în care apare o însușire a personajului: Colțun, Chirică, mama Anghelina. 16. Rezumă fragmentul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
11. Alcătuiește un enunț în care să folosești structura mama Anghelina pentru adresare. 12. Completează replica „ - Aicea să nu rămâi singur, să nu vie asupra ta zgripsorul.” cu un comentariu al povestitorului. Înțelegerea textului 13. Scrie în dreptul fiecărui substantiv dat substantivul propriu corespunzător: dădaca, cățelandrul, motanul. 14. Selecteză din text structura care precizează identitatea povestitor - Iliuță. 15. Extrage din text căte o structură/ un cuvânt în care apare o însușire a personajului: Colțun, Chirică, mama Anghelina. 16. Rezumă fragmentul dat. Anexa
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Alcătuiește propoziții cu sinonimele expresiilor: de florile mărului, la urma urmelor, își luă inima în dinți. 2. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele: vârf, broasca, foc să fie utilizate cu sensuri diferite de cele din context. 3. Identifică în text un substantiv și o conjuncție folosite cu formă diferită de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele a trei substantive din text care denumesc ființe. 5. Desparte în silabe cuvintele: deschideau , soarbă, plesnească. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cuvintele: vârf, broasca, foc să fie utilizate cu sensuri diferite de cele din context. 3. Identifică în text un substantiv și o conjuncție folosite cu formă diferită de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele a trei substantive din text care denumesc ființe. 5. Desparte în silabe cuvintele: deschideau , soarbă, plesnească. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: nuiaua, logodnicele, înlănțuită. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu flăcăul, respectiv, broasca. 8. Scrie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
text care denumesc ființe. 5. Desparte în silabe cuvintele: deschideau , soarbă, plesnească. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: nuiaua, logodnicele, înlănțuită. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu flăcăul, respectiv, broasca. 8. Scrie trei substantive care să definească starea sufletească inițială a flăcăului. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile indicate: logodnica - atribut (a cui?); broască - complement (cui?); privirea - subiect. 11. Alcătuiește un
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
inițială a flăcăului. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile indicate: logodnica - atribut (a cui?); broască - complement (cui?); privirea - subiect. 11. Alcătuiește un enunț în care să folosești substantivul frații, în vocativ. 12. Reformulează fragmentul următor, introducând comentariul naratorului în replica personajului: „Atunci își luă inima în dinți și strigă: - Asta să fie logodnica mea.” Înțelegerea textului 13. Explică sensul structurii: „Pasămite îl trăgea ața la ursita lui”. 14
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ironie: polifonie, captare, subversiune / 205 1. Enunțare proverbială și polifonie / 205 2. Sloganul / 207 3. Enunțuri despre alte enunțuri / 209 4. De la subversiune la ironie / 212 16. Tipuri de desemnări / 219 1. Diverse moduri de indicare a referentului / 219 2. Substantive proprii și descrieri cu articol hotărît / 222 3. Determinantul demonstrativ / 228 4. Articolul nehotărît / 231 5. Determinantul hotărît generic / 234 17. Coeziunea textului: anafora și catafora / 239 1. Endofora / 239 2. Pronominalizarea / 245 3. Anafora lexicală / 248 18. Nume de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sau urmărirea etc. Cînd un lingvist propune asemenea exemple, el o face pentru a prezenta unul sau mai multe fenomene de limbă: "Pisica urmărește șoarecele" va ilustra, de exemplu, ideea că anumite verbe sînt tranzitive sau că există acord între substantiv și determinant etc. Faptul că nu știm despre ce pisică este vorba nu are importanță: în acest caz sînt luate în calcul numai tranzitivitatea verbului sau acordul. 3. Tipuri de context Cotextul Cotextul nu înseamnă în mod necesar mediul fizic
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care povestește crearea lumii. Imitație ce nu are nici o intenție satirică, pentru că nu există nici o relație între frazele din Biblie și fraza rezultantă; este vorba numai de a crea o conivență, întărită de utilizarea unui verb ("disjoncta") și a unui substantiv ("tip") aparținînd unui registru familiar: cititorul are astfel impresia că aparține unui univers de inițiați. 4 DISCURS, ENUNȚ, TEXT 1. Noțiunea de discurs Chiar de la începutul lucrării de față am precizat faptul că nu ne ocupăm de limbaj și nici
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
vine de la cineva care arată în acest mod că posedă virtuțile omului de afaceri evocat în text, provocînd astfel o adeziune a cititorilor aparținînd tipului de public vizat. Astfel, titlul reclamei nu conține nici un verb și oferă o suită de substantive fără determinanți "Primul zbor fără escală Paris Hong Kong"; el arată într-un mod fizic grija de a fi direct, grijă explicitată în rîndul următor, în care enunțiatorul își comentează propria enunțare prin "sînteți grăbiți". Ideea este reluată chiar de la începutul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care vorbesc coenunțiatorii, acolo un loc îndepărtat, asta un obiect arătat de către enunțiator etc. Pe lîngă aceste deictice spațiale, există și grupuri nominale determinate de acest ("acest raft", "acest oraș" etc.) care asociază o ambreiere cu ajutorul lui acest și un substantiv ("raft", oraș") purtător al unui semnificat independent de situația de enunțare. Variațiile punctului de reper Se întîmplă ca în același text să se schimbe punctul de reper al deicticelor spațiale. Fenomenul este bine ilustrat în următorul articol: Doctorul Maréchal și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se află reședința principală a doctorului. Specificitatea ambreiorilor Ambreiorii se disting de alte tipuri de semne lingvistice prin modul în care permit co-enunțiatorului să identifice referentul lor. De fapt, nu identificăm referentul în același mod dacă este vorba de un substantiv propriu ca "Pierre" sau "Citroën", de un pronume substitut ca "el", de o descriere cu articol hotărît ca "fratele vecinului": aceste trei tipuri de expresii nominale nu sînt deictice (vezi cap. 16). Un deictic posedă un semnificat stabil ("eu", de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
eu", de exemplu, îl desemnează întotdeauna pe cel ce vorbește), dar se caracterizează prin faptul că referentul său este identificat pe baza mediului spațio-temporal al fiecărei enunțări particulare în care figurează. Să comparăm: (1) France Telecom este o întreprindere imensă. (substantiv propriu) (2) Paul a sosit. El pare mulțumit. (pronume substitut) (3) Tu ești simpatic. (deictic) În (a), în interiorul aceleiași societăți, referentul "France Telecom" nu variază la fiecare enunțare. În (b) referința lui el variază în cadrul fiecărei enunțări, dar putem identifica
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a enunțului pe care îl citează, enunțiatorul indică faptul că el menționează enunțul (vezi cap. 12). Regăsim aceeași funcție a ghilimelelor atunci cînd menționăm nu un enunț, ci un cuvînt izolat; de exemplu, dacă un gramatician spune: "Pisică" este un substantiv feminin cuvîntul "pisică" este pus între ghilimele pentru că desemnează semnul lingvistic, cu semnificantul și semnificatul său, și nu animalul. Acest tip de utilizare în care enunțiatorul se referă la semnele însele este numită autonimică; ea se opune utilizării uzuale numită
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]