6,283 matches
-
ca aparținând imperiului și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-o posesiune aparte. Țarismul, care își aroga dreptul de protecție a creștinilor din Imperiul Otoman, se considera succesor al sultanului în problema basarabeană; în cazul unei nereușite imediate, diplomații ruși erau preocupați de formularea unui nou statut internațional al Basarabiei, ca și cum ar fi fost o provincie separată a Moldovei. Aceasta se observă și din art. XVI al tratatului de la Kuciuk-Kainargi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și Cetatea Albă, în iulie-august 1484, în toamna anului 1486 organizându-se, împreună cu zonele înconjurătoare, cele două raiale, situație considerată ca o primă știrbire adusă teritoriului moldav. O a doua amputare a teritoriului Țării Moldovei s-a produs în urma expediției sultanului Soliman Magnificul, în august-septembrie 1538, fiind luată o parte din sud, cunoscută sub numele de Bugeac, alcătuind raiaua Tighina (Bender). Transformate în bastioane otomane, aceste raiale au redus posibilitățile de manevră ale domnitorilor. În ciuda pierderilor teritoriale, ființa de stat s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte locuri întărite cu garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul Moldovei niciodată nu va fi lipsit de apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale și ne vom sili ca protecțiunea Maiestății Noastre Imperiale să fie asigurată Moldovei. Art. XIV. Dacă inamicul s-ar întări în Domnia Moldovei și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
va trebui să le înglodeze în datorii, nici să le impună alte plăți sau impozite, indiferent sub ce pretext sau denumiri; dimpotrivă, ele vor trebui să se bucure de absolut toate avantajele de care s-au bucurat în timpul domniei răposatului sultan. 9.Poarta îngăduie domnitorilor acestor state să aibă pe lîngă ea un însărcinat cu afaceri, ales dintre creștinii comunității grecești, care vor veghea asupra treburilor privind numitele principate și vor fi tratați cu bunătate de către Poartă, și în ciuda neînsemnatei lor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cucerită de armatele rusești cu orașele fortificate Bender, Akerman, Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie. ...................................................................................................................................... Art. XIII. — Prezentul tratat de pace perpetuă, încheiat în chip atât de fericit, va fi confirmat din partea maiestății sale sultanului și din partea maiestății sale împărătesei întregii Rusii prin mijlocirea unor instrumente de ratificare solemne prevăzute cu propria lor semnătură, iar aceste instrumente de ratificare, într-un răstimp de cinci săptămâni sau mai degrabă dacă este cu putință, începând din ziua
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu vor putea, urcând pe Dunăre, să depășească locul joncțiunii cu Prutul. G. Norodounghian, op. cit., p. 166-167. Tratatul de la Paris. 18/30 martie 1856 ...................................................................................................................................... Art. 4. Majestățile Lor Împăratul Francezilor, Regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Regele Sardiniei și Sultanul, se angajează să restituie Majestății Sale Împăratul tuturor Rusiilor, orașele și porturile Sabastopol, Balaklava, Kamieș, Eupatoria, Kerci, Jeni-Kaleh, Kinburn ca și toate celelalte teritorii ocupate de trupele aliate. ...................................................................................................................................... Art. 20. În schimbul orașelor, porturilor și teritoriilor enumerate în articolul 4 al
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vor bucura în Turcia de toate drepturile asigurate supușilor celorlalte puteri europene. ...................................................................................................................................... Art. 19. Urmează câteva paragrafe asupra îndemnităților de război ce se cuvin Rusiei. Pentru România: Luând în considerare greutățile financiare ale Turciei și în acord cu dorința m.s. sultanului, împăratul Rusiei consimte să înlocuiască plata a mare parte din sumele enumerate în paragraful precedent prin cesiunile teritoriale următoare: a) Sandgeacul Tulcea, adică districtele (cazalele) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kiustenge și Medgidie, împreună cu insulele din Deltă și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și stufoase Cu greu mai Îndreaptă săgeți veninoase; Dar cu toate astea fieru-i va lovi, Ș-albele lui gene Încă n-or clipi. Cela ce se bate pentru a lui țară Sufletu-i e focul soarelui de vară. Mergeți la sultanul care v-a trimis, Ș-orice drum de pace spuneți că e-nchis! Apoi către curte domnul se Îndreaptă. Fericirea țării de la noi s-așteaptă. De deșarte vise să nu ne-nșelăm: Moarte și sclavie la străini aflăm. Viitor de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
prevăz prin secoli a ei Înălțare. Însă mai-nainte trebuie să știm Pentru ea cu toții martiri să murim! Căci fără aceasta lanțul ne va strânge Și nu vom ști Încă nici chiar a ne plânge. Cuvinte: firman = ordin prin care sultanul numea sau mazilea un domn; padișah = sultan; hain = trădător. CONDEIELE LUI VODĂ Mircea-Vodă, domnul Țării Românești, a plecat la drum lung prin țară. Într-o zi de odihnă trecea printr-un sat, unde nu-l cunoștea nimeni. Aici, a găsit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mai-nainte trebuie să știm Pentru ea cu toții martiri să murim! Căci fără aceasta lanțul ne va strânge Și nu vom ști Încă nici chiar a ne plânge. Cuvinte: firman = ordin prin care sultanul numea sau mazilea un domn; padișah = sultan; hain = trădător. CONDEIELE LUI VODĂ Mircea-Vodă, domnul Țării Românești, a plecat la drum lung prin țară. Într-o zi de odihnă trecea printr-un sat, unde nu-l cunoștea nimeni. Aici, a găsit oameni adunați la un loc, care lucrau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Românești, a domnit Între anii 1386 și 1418. Dârz apărător al pământului strămoșesc, Mircea cel Bătrân, În fruntea poporului său, a rezistat celei mai mari Împărății din vremea aceea, Împărăția turcească. Ajunși spaima popoarelor, turcii se credeau de neînvins, iar sultanii lor, plini de Îngâmfare, se visau cuceritorii lumii. Numai că, la Dunăre, s-au izbit de zidul de nepătruns ridicat În calea lor de strămoșii noștri, conduși de voievozi cu dragoste de neam și patrie. Iată vine-un sol de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ție dușman este, Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste ; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !” ........................................................................ (fragment din Scrisoarea III de Mihai Eminescu) Cuvinte : sultan = Împăratul turcilor În trecut ; Baiazid a fost unul din sultanii care i-au condus pe turci ; sol = persoană trimisă undeva cu o misiune ; În poezia lui Eminescu : un trimis de-al lui Mircea cel Batrân la Baiazid; cu bănat = cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
chiar de veste ; N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !” ........................................................................ (fragment din Scrisoarea III de Mihai Eminescu) Cuvinte : sultan = Împăratul turcilor În trecut ; Baiazid a fost unul din sultanii care i-au condus pe turci ; sol = persoană trimisă undeva cu o misiune ; În poezia lui Eminescu : un trimis de-al lui Mircea cel Batrân la Baiazid; cu bănat = cu supărare ; Aliotmanul = așa mai era denumit Imperiul turcesc. MÂNDRICEL de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Îngropat cu mare cinste : În inima codrului, La poalele muntelui, Sub albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială pe care le purta Țepeș cu turcii, conduși de Însuși sultanul Mahomed, un soldat român căzu prizonier și fu adus Înaintea sultanului. Acesta Îl Întrebă răstit: Spune, ghiuare, pe unde se ascunde domnul vostru ? Pretutindeni și nicăieri, iar dacă vrei să-l găsești, du-te de-l caută ! Uimit de răspunsul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
albastru cerului În murmurul apelor, Cum e drag voinicului. UN OSTAȘ DE-AL LUI ȚEPEȘ În timpul luptelor de hărțuială pe care le purta Țepeș cu turcii, conduși de Însuși sultanul Mahomed, un soldat român căzu prizonier și fu adus Înaintea sultanului. Acesta Îl Întrebă răstit: Spune, ghiuare, pe unde se ascunde domnul vostru ? Pretutindeni și nicăieri, iar dacă vrei să-l găsești, du-te de-l caută ! Uimit de răspunsul și Îndrăzneala soldatului, Îl Întreabă iarăși : Câți soldați are el, cu toții
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-te de-l caută ! Uimit de răspunsul și Îndrăzneala soldatului, Îl Întreabă iarăși : Câți soldați are el, cu toții ? Mai puțin cu unul... Și dacă vrei să știi câți i-au mai rămas, du-te de-i numără ! Turbat de mânie, sultanul strigă bătând din picior : Dacă nu vrei să spui, ghiaure, voi porunci să te spânzure. Aceasta este pedeapsa pe care o merită orice soldat care se lasă a fi prins de dușman. Văzând că n-o scoate la capăt cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bătând din picior : Dacă nu vrei să spui, ghiaure, voi porunci să te spânzure. Aceasta este pedeapsa pe care o merită orice soldat care se lasă a fi prins de dușman. Văzând că n-o scoate la capăt cu amenințările, sultanul zise cu glas mieros : Ascultă, ghiaure, Îți dăruiesc viața, Îți dau averi și te fac pașă În țările mele, numai spune-mi ce te-am Întrebat. Nici spânzurătoarea, nici comorile și nici Însuși tronul nu mă vor face să-mi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și a primit pedeapsa, trei zile și trei nopți au stat oștile moldovene În petrecere. Astfel se răzbuna Ștefan cel Mare asupra năvălitorilor, tăindu-le pofta de pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă și-i era ca un ghimpe În coastă. Și era În anul acela
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de la greci, de la romani și chiar de la bizantini. În esență, acest sistem nu contravine cu nimic logicii Imperiului Roman de Răsărit, ci chiar îi intensifică nuanțele prin atribuirea a două tipuri de putere unei singure persoane: una temporară, cea a sultanului, și cealaltă spirituală, exercitată de calif, un fel de conducător al credincioșilor (titlu pe care și-l arogă sultanul în secolul al XVI-lea). În comparație cu Basileul lipsit de putere materială, suveranul otoman se impune drept monarh și slujitor al Legii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de Răsărit, ci chiar îi intensifică nuanțele prin atribuirea a două tipuri de putere unei singure persoane: una temporară, cea a sultanului, și cealaltă spirituală, exercitată de calif, un fel de conducător al credincioșilor (titlu pe care și-l arogă sultanul în secolul al XVI-lea). În comparație cu Basileul lipsit de putere materială, suveranul otoman se impune drept monarh și slujitor al Legii divine totodată, astfel încît pretinde să fie ascultat cu sfințenie, iar eventuala nesupunere ar fi mai mult decît o
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Legii divine totodată, astfel încît pretinde să fie ascultat cu sfințenie, iar eventuala nesupunere ar fi mai mult decît o crimă. Cît privește populațiile creștine ce cad în stăpînirea sa, acestea se vor supune autorității religioase și civile cu care sultanul îi invest-tește pe șefii diverselor Biserici. Monismul puterii rămîne același pentru toți supușii Imperiului otoman, chiar dacă se ierarhizează în funcție de confesiune. Scutiți de impozite, musulmanii care depind direct de sultan sau de calif nu se bucură nici ei de un statut
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sa, acestea se vor supune autorității religioase și civile cu care sultanul îi invest-tește pe șefii diverselor Biserici. Monismul puterii rămîne același pentru toți supușii Imperiului otoman, chiar dacă se ierarhizează în funcție de confesiune. Scutiți de impozite, musulmanii care depind direct de sultan sau de calif nu se bucură nici ei de un statut aparte, fiind supuși gestiunii patrimoniale a Statului. Cît despre creștinii reduși la postura de pro-tejați-tolerați, așa-numiții dhimmis, aceștia sînt disputați de către multiple autorități și comunități în funcție de tipul de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
profundă, amprenta arabo-musulmană perceptibilă în întreg ansamblul Peninsulei n-a diminuat cu nimic antagonismul și resentimentul creștinilor. Faptul că, în secolul al XIV-lea, un rege creștin al Sevillei a pus să se graveze pe Alcazar inscripția "Glorie domnului nostru sultanul Don Pedro"92 în arabă nu înseamnă altceva decît voința de a șterge insulta dominării musulmane, în același mod în care liderii decolonizării moderne s-au ridicat împotriva colonizatorilor englezi sau francezi, exprimîndu-se în limba acestora. Nu atît regresul într-
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cele două țarate, fără a se avea În vedere că cel de-al doilea țarat era revendicat și de români. Astfel, au fost considerate „bulgărești” Macedonia, Tracia și Dobrogea. Pretențiile lor de cultură străveche au fost alimentate și de firmanul sultanului din februarie 1870, prin care Înființa exarhatul bulgar, ce cuprindea Dobrogea și orașul Niš cu Împrejurimile. Cazul Albaniei. Și aici se Întîlnește un naționalism de superioritate. Albanezii sînt descendenți ai vechiului popor ilyr, care era Înrudit cu alte populații din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]