6,656 matches
-
la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani. Următoarele poezii pe care le-a publicat în "Revista Familia" a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele "Tribuna" și "Luceafărul" (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot „Octavian” și apoi „Nic. Otavă”. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în "Luceafărul", prima poezie (""), cu numele „Octavian Goga”. La
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
colaborează cu prestigioasa "Revistă a Fundațiilor Regale", condusă de Alexandru Rosetti și de Camil Petrescu, până în 1947, anul abdicării regelui și al desființării revistei. Fondează la Iași "Jurnalul literar" în 1939. A condus revistele "Jurnalul literar" și "Lumea" și ziarele "Tribuna poporului" și "Națiunea". După 1947 publică în revistele "Gazeta literară"( devenită mai apoi "România literară") și "Contemporanul". A mai colaborat la revistele "Roma" și "Sburătorul". A fost profesor universitar la Facultatea de Litere din Iași și la "Facultatea de Litere
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
al doilea publica în "Revista Fundațiilor Regale" ode ditirambice la adresa monarhului, G. Călinescu a aderat, încă de la sfârșitul lui 1944, la noua ideologie. G.Călinescu a fost directorul a trei dintre cele mai incisive publicații procomuniste din primii ani postbelici`- "Tribuna Poporului", "Națiunea" și "Lumea". A făcut mai multe călătorii de documentare în Uniunea Sovietică, (la Kiev, Moscova, Leningrad 1949) și în China comunistă ("Am fost în China nouă", 1953) , publicându-și impresiile de călătorie în aceste două volume. Perioada aceasta
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
1995-1996 a fost bursier al New Europe College din București, incluzînd o călătorie de studii de o lună (aprilie 1996) la Vrije Universiteit, Amsterdam (cercetarea empirică a receptării literare). A publicat aproape 100 de recenzii, cele mai multe dintre ele în revista Tribuna României, dar și în România literară, Amfiteatru, Contrapunct, Limbă și literatură, Limba și literatura română, 22, Ramuri, Familia, Caiete critice, Literary Research. Articole de publicistică culturală au apărut în revista Dilema, în suplimentul cultural Vineri al acesteia, în Echinox. A
Liviu Papadima () [Corola-website/Science/297604_a_298933]
-
iar din 1990 profesor universitar al Facultății de Litere de la Universitatea din București. Din 2006 este director general al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. A debutat publicistic cu un articol despre " Caietele Eminescu" în revista „Tribuna” (1958). A început să colaboreze frecvent la revistele „Gazeta literară”, „Contemporanul” și „Viața românească”. Din 1968 a colaborat săptămânal la „România literară” și din 1991, la „Literatorul”. Din 1983 este redactor al revistei „Caiete critice”, revistă de critică și teorie
Eugen Simion () [Corola-website/Science/297614_a_298943]
-
Mircea Scarlat, "Repere", „Săptămâna”, 409, 1978; Mihai Ungheanu, "Repere", „Luceafărul”, 6, 1979; Nicolae Manolescu, "Luceafărul: o ipoteză originală", „Contemporanul”, 26, 1979; Edgar Papu, "O recentă interpretare a „Luceafărului"”, „Luceafărul”, 2, 1979; D.R. Popa, "Avangardismul poetic românesc într-o antologie italiană", „Tribuna României”, 190, 1980; Valeriu Cristea, "Când te fură realul", „România literară”, 37, 1981; Mircea Iorgulescu, "Pradă realului", „România literară”, 15, 1981; Alex. Ștefănescu, "A avea ultimul cuvânt", „Tomis”, 3, 1981; Nicolae Manolescu, "Teoria și practica textului", „România literară”, 12, 1982
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
6, 1985; Radu G. Țeposu, "Intermezzo", „Flacăra”, 49, 1985; Ion Bogdan Lefter, "Intermezzo", „Viața românească”, 12, 1985; Edgar Papu, "O creativitate tânără", „Luceafărul”, 39, 1986; Radu Călin Cristea, "Eseu despre textul poetic ÎI", „Familia”, 5, 1987; Adrian Marino, "Critică sincronica", „Tribuna”, 4, 1988; Al. Cistelecan, "Psaltirea textualista pre vresuri tocmita", „Vatra”, 7, 1988; Nicolae Manolescu, "Autenticitatea scriiturii", România literară”, 27, 1989; Monica Spiridon, "Drumul spre Meka sau aventură textuala", „România literară”, 23, 1989; Liviu Petrescu, "Tema povestitorului", „Steaua”, 10, 1990; Monica
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
profesia de medic psihiatru și s-a dedicat literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a conștiinței umane se vor regăsi în romanele sale.<br> a debutat cu volumul de nuvele "Capul Bunei Speranțe" în 1963.<br> A fost redactor la revista "Tribuna" din Cluj. Din 1990 a devenit președinte al Fundației Culturale Române, iar între 2003-2004 al Institutului Cultural Român. În prezent este directorul revistei "Cultura". Augustin Buzura se oprește în romanele sale din tinerețe asupra dramei intelectualului care intră în conflict
Augustin Buzura () [Corola-website/Science/297625_a_298954]
-
dârză justificare: "„Suntem un singur popor, Carpații ne sunt șira spinării“". Lui Delavrancea i-a fost dat să-și întreacă dotații confrați prin harul genialității. Acesta avea să se manifeste mai ales la oratorul politic și la avocatul penal. De pe tribună și de la bară se desfășura nestăvilit temperamentul vijelios al lui Barbu Delavrancea, numit, pentru puterea cuvântului său rostit, „monstrul“ în acțiune (Șerban Cioculescu). Auzit vorbind, auditoriul se cutremura de forța emotivă a cuvântătorului, capabil să târască după el masele. Așa
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
Baniciu a acceptat să înregistreze și să interpreteze melodia ce a devenit imnul oficial al clubului. Stadionul Tineretului este arena oficială a echipei. Aceasta a fost construită în 1936 și s-a numit Stadionul "Regele Carol al II-lea". Extinderea tribunelor și construirea peluzelor s-a produs la începutul anilor '70, în urma acestor modificări arena fiind desemnată să organizeze doar meciuri de fotbal, renunțându-se la pista de atletism. În urma lucrărilor din 2008, stadionul are instalație de nocturnă, în plan fiind
FC Brașov () [Corola-website/Science/297644_a_298973]
-
a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU 1963: Savin Bratu, "Lupta de idei în critica noastră literară (1900-1916)", în „Viața românească”, 15, nr. 6-7, iun. - iul. 1963, pp. 202-203. BUCUR 1968: Marin Bucur, "Literatorul. Tribună a simbolismului", în „Marin Bucur. Reviste literare românești din secolul al XIX-lea”, Ed. Minerva, București, 1968, pp. 374-375. BUȚURCĂ 1978: Ștefan Buțurcă, Expoziția "Creion și mină", în „Viața Nouă”, Galați, 26 mai 1978, pp. 5-6. CAION 1905: Caion, "Un
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
română la începutul secolului XX", E.P.L., 1964, pp. 248-254. MICU 1970: Dumitru Micu, "Început de secol", Editura Minerva, 1970, pp. 392-401. MICU 1984: Dumitru Micu, "Modernismul românesc", vol. I, Editura Minerva,1984. MICU 1970: Dumitru Micu, "Ștefan Petică, pionierul", în „Tribuna”, XIV, nr. 31 (705), 30 iulie 1970, p. 14. MICU 1904: Ștefan Micu, "Ștefan Petică, omul și poetul", în „Românul”, 48, nr. 39, 14 nov 1904, p. 279. MIHAIL 1993: Mihail S., "Ștefan Petică. Manuscrise dramatice", în „Literatorul”, 7 mai
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
18, 14 februarie 1915, pp. 149-150. STAMATIAD 1915: Alexandru Teodor Stamatiad, "Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică", în „Universul literar”, XXXI, nr. 30, 26 iulie 1915, p.4. STAMATIAD 1924: Alexandru Teodor Stamatiad, "Ștefan Petică - Notițe literare și biografice -" în „Tribuna nouă”, I, nr. 107, 108, 109 și 110 din 28, 29, 30 și 31 octombrie 1924, pp. 1-2. STAMATIAD 1925: Alexandru Teodor Stamatiad, "Ștefan Petică", în vol. „Câțiva scriitori”, Ed. Biblioteca Sămănătorul, Arad, 1925, nr. 80-81, p. 10. STAMATIAD 1929
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
literari: I. C. Săvescu și Șt. Petică", în „Universul Literar”, Anul LII, nr. 32, 20 noiembrie 1943. STOICA 1964: Corneliu Stoica, "Profiluri gălățene. Ștefan Petică", în „Viața Nouă”, Galați, 25 ianuarie 1964, p. 5. STREINU 1970: Vladimir Streinu, "Ștefan Petică", în „Tribuna”, XIV, nr. 38 (712), 17 septembrie 1970, p.6. STREINU 1983: Vladimir Streinu, "Poezie și poeți români", Editura Minerva, București, 1983, pp. 184-190. ȘEICARU 1924: Pamfil Șeicaru, "Ștefan Petică", în „Gândirea”, No. 1 (15 Octombrie 1924), pp. 22-23. ȘTEFĂNESCU 1970
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Sebastian", trăgând concluzia: "Cartea ei, cu premise false, analize improprii, rezumate tendențioase și răstălmăciri în toată regula, intră în speța malpraxisului critic" (vezi "Idei în dialog", nr. 9/septembrie 2009, nr. 10/octombrie 2009). În pasaje numeroase apărute în revista Tribuna (nr. 171/octombrie - 175/decembrie 2009), se reface cercetarea asupra textelor publicate de Mihail Sebastian în perioada interbelică și e subliniată orientarea democratică, antitotalitară a tânărului evreu. În concluzia sa, Laszlo Alexandru susține că "monografia Martei Petreu despre activitatea interbelică
Mihail Sebastian () [Corola-website/Science/296575_a_297904]
-
a concentrat pe alte activități: a fost comisar Venice Biennale în 1938, și a sprijinit încercările de a stabili o școală românească de genealogi. În 1939, după ce campania de condamnare a Gărzii a degenerat în terorism, Iorga a apărut la tribuna Senatului pentru a cere încetarea violențelor. A lipsit din țară, predând din nou la Paris. A publicat alte câteva volume din "Istoria românilor", și a terminat de lucrat la alte cărți: în 1938, "Întru apărarea graniței de Apus", "Cugetare și
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodic considerat "„unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”". Mai târziu, în anul 1877, apare revista, "Biserica și școala", cu existență neîntreruptă până în 1948. În 1897 apare ziarul Tribuna Poporului, sub redacția lui Ioan Russu-Șirianu, care în 1904 își schimbă numele în "Tribuna", iar în 1905 redactorul devine Sever Bocu. "Tribuna" fuzionează în 1912 cu ziarul "Românul", înființat în 1911 ca organ de presă al Partidului Național Român din
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”". Mai târziu, în anul 1877, apare revista, "Biserica și școala", cu existență neîntreruptă până în 1948. În 1897 apare ziarul Tribuna Poporului, sub redacția lui Ioan Russu-Șirianu, care în 1904 își schimbă numele în "Tribuna", iar în 1905 redactorul devine Sever Bocu. "Tribuna" fuzionează în 1912 cu ziarul "Românul", înființat în 1911 ca organ de presă al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania. În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicații literare
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
târziu, în anul 1877, apare revista, "Biserica și școala", cu existență neîntreruptă până în 1948. În 1897 apare ziarul Tribuna Poporului, sub redacția lui Ioan Russu-Șirianu, care în 1904 își schimbă numele în "Tribuna", iar în 1905 redactorul devine Sever Bocu. "Tribuna" fuzionează în 1912 cu ziarul "Românul", înființat în 1911 ca organ de presă al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania. În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicații literare: Pagini literare (1916), Genius (1924-1925), Salonul literar (1925-1926
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
și Transilvania. În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicații literare: Pagini literare (1916), Genius (1924-1925), Salonul literar (1925-1926), Laboremus (1926), România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) și Litera (1938-1939). După revoluție, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997). În prezent, presa scrisă cuprinde o varietate de publicații:"Jurnal Arădean", cel mai vechi cotidian local, apărut în anul 1944, care a purtat succesiv denumirea de "Patriotul", "Flacăra roșie" și "Adevărul" (denumire
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui "David", prima sculptură care, ca în timpurile antichității, prezintă din nou corpul omenesc gol, fără veșminte. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru "Gattamelata" din Padova sau tribuna de marmoră "Cantoria" pentru Domul din Florența. În pictură, Cimabue (1240-1302) și elevul său Giotto di Bondone (1266-1337) - frescele din capela "Scrovegni" din Padova și din capela "Santa Croce" din Florența -, pot fi considerați ca precursori. Masaccio (1401-1428), cu motivele
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
datorită conceperii delicate, ingenuității de maestru în versificație, precum și consistenței, menținute de elevarea imaginativă... Va rămâne în mintea tuturor celor care îl vor citi”. În urma acestei publicări, poemul a apărut în mai multe ziare de-a lungul Statelor Unite, inclusiv "New York Tribune" (4 februarie 1845), "Broadway Journal" (nr. 1, 8 februarie 1845), "Southern Literary Messenger" (vol. 11, martie 1845), "Literary Emporium" (vol. 2, decembrie 1845), "Saturday Courier" (nr. 16, 25 iulie 1846) și "Richmond Examiner" (25 septembrie 1849). A apărut și în
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui "David", prima sculptură care, ca în timpurile antichității, prezintă din nou corpul omenesc gol, fără veșminte. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru "Gattamelata" din Padova sau tribuna de marmoră "Cantoria" pentru Domul din Florența. În pictură, Cimabue (1240-1302) și elevul său Giotto di Bondone (1266-1337) - prin frescele din capela "Scrovegni" din Padova și din capela "Santa Croce" din Florența -, pot fi considerați ca precursori. Masaccio (1401-1428), cu
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Suntem peste tot acasă”", a fost compus de Victor Socaciu pe versurile lui Adrian Păunescu. Rapid este singurul club din România cu club aristocratic. Peluza Nord: Gruppo Autonom Alcoolica, Official Hooligans, RHV, Original Ultra', Bombardierii din Vitan (BMB), Ultras Targoviste; Tribuna a II-a (t2): Pirații (Ultras Unione, B'921, Maniacs, Grant Ultras), Niște Băieți, Radicals Group 1997, Ultra' Stil, Torcida Vișinie, Chicos del Infierno (CDI), Collettivo Perioada 1955 (înființarea Cupei Campionilor și a Cupei Orașelor Târguri) - 2012 (prezent) Rapid București
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]
-
1922, la derby-ul local Victoria Cluj - CFR Cluj toți cei 22 de jucători intrați pe teren se aflau sub influența alcoolului. În toamna aceluiași an, altercația dintre fanii lui CA Cluj și cei ai feroviarilor provoacă prăbușirea unui colț de tribună, accident soldat cu rănirea mai multor suporteri. CFR-ul se confruntă, însă, nu doar cu probleme disciplinare, ci și cu grave probleme organizatorice: în 1923, zece titulari au demisionat de la echipă și s-au transferat la alte asociații. Promovați în locul
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]