15,959 matches
-
s-a manifestat și în direcția interfeței dintre semantică și sintaxă, a identificării aspectelor din sensul unităților lexicale care au relevanță în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin, verbele de percepție prezintă disponibilități combinatorii diferite. Referindu-se la verbele de percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele mai largi disponibilități combinatorii 78. Observația este valabilă și pentru română - a vedea acceptă o gamă foarte largă de complemente, participând și la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
identificării aspectelor din sensul unităților lexicale care au relevanță în plan sintactic. În funcție de clasa lexicală căreia îi aparțin, verbele de percepție prezintă disponibilități combinatorii diferite. Referindu-se la verbele de percepție vizuală din limba franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele mai largi disponibilități combinatorii 78. Observația este valabilă și pentru română - a vedea acceptă o gamă foarte largă de complemente, participând și la configurații sintactice în care celelalte verbe de percepție din aceeași clasă semantico-sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
franceză, Willems (1983: 147) precizează că verbul voir 'a vedea' are cele mai largi disponibilități combinatorii 78. Observația este valabilă și pentru română - a vedea acceptă o gamă foarte largă de complemente, participând și la configurații sintactice în care celelalte verbe de percepție din aceeași clasă semantico-sintactică (a auzi, a simți) nu sunt admise. În descrierea tiparelor sintactice la care participă verbele de percepție este necesară dezambiguizarea unor concepte care țin de semantica și fiziologia percepției. Analiza tipurilor de complemente selectate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pentru română - a vedea acceptă o gamă foarte largă de complemente, participând și la configurații sintactice în care celelalte verbe de percepție din aceeași clasă semantico-sintactică (a auzi, a simți) nu sunt admise. În descrierea tiparelor sintactice la care participă verbele de percepție este necesară dezambiguizarea unor concepte care țin de semantica și fiziologia percepției. Analiza tipurilor de complemente selectate de verbele de percepție trimite la cuplurile prezente în literatura de specialitate și folosite uneori ca echivalente: percepție directă- percepție indirectă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție din aceeași clasă semantico-sintactică (a auzi, a simți) nu sunt admise. În descrierea tiparelor sintactice la care participă verbele de percepție este necesară dezambiguizarea unor concepte care țin de semantica și fiziologia percepției. Analiza tipurilor de complemente selectate de verbele de percepție trimite la cuplurile prezente în literatura de specialitate și folosite uneori ca echivalente: percepție directă- percepție indirectă; percepție fizică-percepție cognitivă; percepție concretă-percepție abstractă, pe care le vom discuta mai jos. Gradul ridicat de eterogenitate a unităților incluse în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție trimite la cuplurile prezente în literatura de specialitate și folosite uneori ca echivalente: percepție directă- percepție indirectă; percepție fizică-percepție cognitivă; percepție concretă-percepție abstractă, pe care le vom discuta mai jos. Gradul ridicat de eterogenitate a unităților incluse în clasa verbelor de percepție determină realizarea unor analize detaliate, în măsură să surprindă atât aproprierile, cât și diferențele din comportamentul semantico-sintactic al termenilor analizați. Analiza pe care o propunem va cuprinde doar situația verbelor prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții nonintenționale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ridicat de eterogenitate a unităților incluse în clasa verbelor de percepție determină realizarea unor analize detaliate, în măsură să surprindă atât aproprierile, cât și diferențele din comportamentul semantico-sintactic al termenilor analizați. Analiza pe care o propunem va cuprinde doar situația verbelor prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții nonintenționale și intenționale (vezi Capitolul 1), nu și cea a verbelor "periferice". Ne interesează fenomenele cu un grad mai mare de generalitate în interiorul clasei, nu manifestările particulare ale anumitor unități. În cazul clasei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
să surprindă atât aproprierile, cât și diferențele din comportamentul semantico-sintactic al termenilor analizați. Analiza pe care o propunem va cuprinde doar situația verbelor prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții nonintenționale și intenționale (vezi Capitolul 1), nu și cea a verbelor "periferice". Ne interesează fenomenele cu un grad mai mare de generalitate în interiorul clasei, nu manifestările particulare ale anumitor unități. În cazul clasei verbelor de percepție nonintențională, vom face o analiză extinsă a unităților lexicale prototipice pentru percepția vizuală (a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții nonintenționale și intenționale (vezi Capitolul 1), nu și cea a verbelor "periferice". Ne interesează fenomenele cu un grad mai mare de generalitate în interiorul clasei, nu manifestările particulare ale anumitor unități. În cazul clasei verbelor de percepție nonintențională, vom face o analiză extinsă a unităților lexicale prototipice pentru percepția vizuală (a vedea), pentru percepția auditivă (a auzi) și pentru percepțiile de contact (a simți), discutând comparativ configurațiile semantico-sintactice la care participă acestea. În cazul verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbelor de percepție nonintențională, vom face o analiză extinsă a unităților lexicale prototipice pentru percepția vizuală (a vedea), pentru percepția auditivă (a auzi) și pentru percepțiile de contact (a simți), discutând comparativ configurațiile semantico-sintactice la care participă acestea. În cazul verbelor de percepție intențională, vom semnala global trăsăturile unităților prototipice pentru cele cinci tipuri de percepție (a privi, a asculta, a atinge, a gusta, a mirosi), insistând asupra asemănărilor și diferențelor de comportament sintactic față de verbele din prima clasă. Verbele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care participă acestea. În cazul verbelor de percepție intențională, vom semnala global trăsăturile unităților prototipice pentru cele cinci tipuri de percepție (a privi, a asculta, a atinge, a gusta, a mirosi), insistând asupra asemănărilor și diferențelor de comportament sintactic față de verbele din prima clasă. Verbele de percepție evidențială (a arăta, a suna, a mirosi) vor fi analizate individual, semnalând trăsăturile care le apropie sau care le diferențiază între ele. În ultima parte a capitolului, vom urmări comportamentul verbelor de percepție în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cazul verbelor de percepție intențională, vom semnala global trăsăturile unităților prototipice pentru cele cinci tipuri de percepție (a privi, a asculta, a atinge, a gusta, a mirosi), insistând asupra asemănărilor și diferențelor de comportament sintactic față de verbele din prima clasă. Verbele de percepție evidențială (a arăta, a suna, a mirosi) vor fi analizate individual, semnalând trăsăturile care le apropie sau care le diferențiază între ele. În ultima parte a capitolului, vom urmări comportamentul verbelor de percepție în legătură cu operațiile sintactice de pasivizare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
comportament sintactic față de verbele din prima clasă. Verbele de percepție evidențială (a arăta, a suna, a mirosi) vor fi analizate individual, semnalând trăsăturile care le apropie sau care le diferențiază între ele. În ultima parte a capitolului, vom urmări comportamentul verbelor de percepție în legătură cu operațiile sintactice de pasivizare și impersonalizare. 2. Distincțiile percepție directă vs indirectă, fizică vs cognitivă, concretă vs abstractă În strânsă legătură cu distincțiile semantice menționate mai sus, s-a observat că în unele structuri cu verbul de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
comportamentul verbelor de percepție în legătură cu operațiile sintactice de pasivizare și impersonalizare. 2. Distincțiile percepție directă vs indirectă, fizică vs cognitivă, concretă vs abstractă În strânsă legătură cu distincțiile semantice menționate mai sus, s-a observat că în unele structuri cu verbul de percepție a vedea se poate exprima o inferență mentală, o "percepție indirectă"79. Într-un context ca: (1) Văd că a plouat mult, se exprimă o percepție fizică indirectă, fiindcă ceea se percepe sunt anumite indicii care conduc la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unui proces în desfășurare: (1ʼ) Văd că urcă scările. Diferența de interpretare dintre contextele (1) și (1ʼ) se explică prin structura semantico-sintactică a propoziției subordonate: în (1) se exprimă percepția unui eveniment la care perceptorul 80 nu a luat parte (verbul din subordonată este [+Perfectiv], față de verbul de matrice, [+Prezent]), în (1ʼ) se exprimă o percepție a unui eveniment (a urca scările) surprins în desfășurare. O opoziție semantică prin care se structurează câmpul verbelor de percepție este cea care distinge între
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că urcă scările. Diferența de interpretare dintre contextele (1) și (1ʼ) se explică prin structura semantico-sintactică a propoziției subordonate: în (1) se exprimă percepția unui eveniment la care perceptorul 80 nu a luat parte (verbul din subordonată este [+Perfectiv], față de verbul de matrice, [+Prezent]), în (1ʼ) se exprimă o percepție a unui eveniment (a urca scările) surprins în desfășurare. O opoziție semantică prin care se structurează câmpul verbelor de percepție este cea care distinge între percepția directă și percepția indirectă. Această
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care perceptorul 80 nu a luat parte (verbul din subordonată este [+Perfectiv], față de verbul de matrice, [+Prezent]), în (1ʼ) se exprimă o percepție a unui eveniment (a urca scările) surprins în desfășurare. O opoziție semantică prin care se structurează câmpul verbelor de percepție este cea care distinge între percepția directă și percepția indirectă. Această distincție apare menționată constant în studiile despre semantica și sintaxa verbelor de percepție (Guasti 1993, Alm-Arvius 1993, Usoniene 2001, Enghels 2007 ș. a.). Usoniene (2001: 165) arată că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unui eveniment (a urca scările) surprins în desfășurare. O opoziție semantică prin care se structurează câmpul verbelor de percepție este cea care distinge între percepția directă și percepția indirectă. Această distincție apare menționată constant în studiile despre semantica și sintaxa verbelor de percepție (Guasti 1993, Alm-Arvius 1993, Usoniene 2001, Enghels 2007 ș. a.). Usoniene (2001: 165) arată că, pentru cazurile în care se exprimă percepția unui eveniment, distincția direct-indirect a fost corelată cu selecția complementizatorului that în poziția obiectului direct (Frajzyngier, Jasperson
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și Jasperson (1991: 139), Usoniene menționează că, în engleză, propozițiile legate de regentă prin complementizatorul that au o situație specială, în sensul că nu descriu direct evenimentul subordonat predicației regente, așa cum se întâmplă, de altfel, și în cazul structurilor cu verbe to-infinitive81. Totodată, autoarea precizează importanța altor doi factori în stabilirea tipului de percepție exprimat: natura referenților percepuți și corespondența temporală dintre predicația regentă și cea subordonată. În procesul de percepție directă, perceptorul primește informațiile despre lumea exterioară direct, ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
6) Încercasem cu tot dinadinsul să mă vindec de tine, dar văd că nu se poate. (Holban, O moarte care nu dovedește nimic, în CLRA) Așa cum remarcă Enghels (2007: 15), această opoziție este surprinsă în diferite moduri în studiile despre verbele de percepție. În unele lucrări se utilizează cuplurile fizic vs cognitiv, concret vs abstract pentru a trimite la percepția directă și la cea indirectă. Vom arăta însă că aceste distincții nu se suprapun perfect peste noțiunile percepție directă și percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tu as raison. ʻVăd că ai dreptate.ʼ (8) Je te vois partir. ʻTe văd plecând.ʼ (9) Je vois (à tes yeux) que tu es malade. ʻVăd după ochi că ești bolnav.ʼ O altă distincție folosită în analiza verbelor de percepție este cea dintre percepția concretă și percepția abstractă. În Petit Robert de la langue française (2010)82, termenii concret și abstract sunt definiți astfel: concret "qui exprime quelque chose de matériel, de sensible (et non une qualité, une rélation
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tipul a vedea "a înțelege", care nu se raportează la existența unor referenți concreți în câmpul vizual al perceptorului. Sistematizăm mai jos opozițiile semantice discutate până acum84, pe care le vom folosi în analiza curentă referitoare la comportamentul semantico-sintactic al verbelor de percepție din română: percepție directă 3 concretă abstractă ! fizică percepție indirectă 2 fizică cognitivă ! ! concretă abstractă 3. Ce se poate percepe? Varietatea sintactică a structurilor la care participă verbele de percepție se corelează cu diversitatea stimulilor care pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vom folosi în analiza curentă referitoare la comportamentul semantico-sintactic al verbelor de percepție din română: percepție directă 3 concretă abstractă ! fizică percepție indirectă 2 fizică cognitivă ! ! concretă abstractă 3. Ce se poate percepe? Varietatea sintactică a structurilor la care participă verbele de percepție se corelează cu diversitatea stimulilor care pot fi percepuți. În cazul percepției vizuale, se poate percepe o entitate cu referință concretă sau abstractă, o proprietate, un eveniment punctual sau un proces durativ; auditiv, se pot percepe stimuli care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fi percepuți. În cazul percepției vizuale, se poate percepe o entitate cu referință concretă sau abstractă, o proprietate, un eveniment punctual sau un proces durativ; auditiv, se pot percepe stimuli care conțin semul [+Sonor], dar și evenimente, situație în care verbul a auzi înregistrează trecerea spre alt domeniu conceptual, desemnând un proces cognitiv de tipul a afla; în cazul percepțiilor de contact, stimulii care pot fi percepuți accesează, direct sau prin metonimie, trăsăturile [+Emisie de miros], [+Proprietate gustativă], [+Proprietate senzorială]85
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
alt domeniu conceptual, desemnând un proces cognitiv de tipul a afla; în cazul percepțiilor de contact, stimulii care pot fi percepuți accesează, direct sau prin metonimie, trăsăturile [+Emisie de miros], [+Proprietate gustativă], [+Proprietate senzorială]85. 4. Tipare de construcție a verbelor de percepție nonintențională. Valențe semantico-sintactice Ideea interdependenței dintre semantică și sintaxă se regăsește în numeroase lucrări asupra verbelor de percepție (Labelle 1996, Rizzi 2003, Enghels 2007, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). Cele mai multe studii sunt consacrate verbului de percepție vizuală a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]