6,417 matches
-
Palatului). Pentru că a stat o lună la Florești unde a tradus o carte din nemțește? Sunt aproape enigme (totuși, prietenii lui Eminescu explică retragerea lui la Florești și prin motive de sănătate). În acest raport de sinteză sunt integrate și zvonuri publice. Despre „hereditrate” știm că s-a pronunțat și I.L.Caragiale, dar imediat după moartea poetului. Despre alcoolism a scris Panaite Zosin la 1902. Vedem, mai sus, în Manuscrisul Potra: „o tristă achiziție a secolului nostru”, deci autorul înscrisului își
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a prezenta scuze unora dintre foștii săi elevi pe care îi bruscase. Fania Pascal a lăsat însemnări despre discuția pe care au avut-o cu acest prilej. Wittgenstein a insistat asupra a două puncte. Mai întâi, că a lăsat nedezmințite zvonuri care circulau la Cambridge despre înrudirea familiei sale cu familia nobiliară germană Wittgenstein, ascunzând în acest fel originea sa evreiască. În al doilea rând, că atunci când, în exercițiul profesiei de învățător, și-a pierdut cumpătul devenind brutal cu unii dintre
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aura misterioasă a superstițiilor. Aceste superstiții le putem încadra în zona apocrifelor orale. Deoarece nu sunt mituri, ci zvonuri formulate de către persoane mai puțin educate, adesea analfabete, nu pot fu considerate povești. Conform Dicționarului Limbii Române, substantivul „poveste“ are următoarea definiție:„Poveste, povești, s.f. 1. Specie a epicii (populare) în proză în care se relatează întâmplări fantastice ale unor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la vârsta în care putea să-și revendice tronul. În 1653 l-a rechemat pe Mazarin și astfel absolutismul regal a fost reinstalat fără nici o concesie făcută francezilor și fără nici o limitare politică. Tot în acea perioadă au existat niște zvonuri referitoare la o posibilă legalizare a relației dintre cardinal și regină. Printre lucrările memorialistice care abordează acest subiect, menționăm: Memoirés de la Princesse Palatine, publicată în 1789 la Brunswick, Histoire die Cardinal Mazarin, redactată de un anume Obery, și publicată la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai încercat să acopere intimitatea dintre regina mamă și ministru. Tot felul de afirmații obscene erau împrăștiate atât în versuri, cât și în proză, unele amuzante, altele grosolane, altele prostești. Autorul operei Requeste Civile, scriind despre acest subiect, spunea: Dacă zvonurile legate de o căsătorie ar fi adevărate, consfințită de către părintele Vincent, atunci aceste remarci impertinente ar fi fost de mult timp date uitării ». Cu siguranță, aceste versuri injurioase nu erau o dovadă, însă, sunt o mărturie a opiniei generale. Unii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
soț care se culcă cu soția sa îi dăruiește acesteia un copil“ (trad. n.) Cel mai interesant răspuns l-a dat însuși Ludovic al XIV-lea, atunci când Lomenie de Briennes, ministrul său de afaceri externe, i-a atras atenția asupra zvonurilor care circulau despre o eventuală relație pe care ar fi avut-o regina Ana cu Richelieu, primul ministru fiind creditat drept tatăl său biologic:„Dacă sunt fiul lui Richelieu, înseamnă că îi datorez și mai multe decât până acum. Oricum
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
descris în memoriile apocrife ale marchizului Saint-André Montbrun, intitulate Memoires... enrichis de figures, care a fost publicată la Amsterdam, în anul 1701. Conform relatărilor, a treia oară, în februarie 1651, când au început să circule din nou o serie de zvonuri privind o eventuală fugă a regelui, palatul regal a fost înconjurat, iar la presiunile mulțimii regina a trebuit să permită sutelor de fronde-uri să intre în dormitorul lui Ludovic al XIV-lea și să-l privească - în timp ce acesta se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
câteva dintre cauzele conflictelor din instituții (inclusiv în instituția școlară): Cauze informaționale. Cauza multor conflicte se referă la o informație acceptabilă pentru una din părți și neacceptabilă pentru cealaltă; se invocă fapte inexistente, date inexacte, informații incomplete (întâmpătoare sau inexistente), zvonuri. Cauze valorice. Sunt cauzele care se referă la principiile grupurilor și a relațiilor dintre membrii acestora, la sistemele personale de convingeri, de comportament. Cauze structurale. Sunt incluse aici probleme ce țin de interdependența sarcinilor, de împărțirea incorectă a răspunderii, de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
compromit procesul de constituire, exprimare și afirmare a identității noastre în diferite contexte de viață, relaționale, sociale 35. Frica este, susțin specialiștii, o emoție "deosebit de volatilă, capabilă să degaje o energie torențială și dezordonată, care face să devină aproape incontrolabilă. Zvonurile, informațiile îndoielnice pot să o inflameze peste măsură. Odată ce a trecut un anumit prag, ambalarea în frică falsifică judecata, face să țâșnească răspunsuri întru-totul contraproductive, chiar autodistructive" (Braud, 2008, p. 121). Sub semnul fricii (mai mult sau mai puțin exagerate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
manifestă (limbaj nonverbal): • privește cu coada ochiului; brațe încrucișate; se lasă pe spate când stă pe scaun; mesaje nonverbale transmise prin mimică; ridică din umeri, își dă ochii peste cap; zâmbet ironic, mâna pe ceafă; se leagănă pe scaun; • alimentează zvonurile; e urâcios, uneori brutal, gesticulează, caută nod în papură; caută să intre în contact cu alte persoane prezente (joc-alianță); face altceva. F. Lacombe (2005) susține faptul că "diferențele de atitudine nu sunt genetice. Nu suntem predestinați să avem o anumită
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să ștergeți un anumit număr de fișiere, distrugându-vă astfel propriul sistem. 9.2.1.Modul de lucru al virușilor falșitc "9.2.1. Modul de lucru al virușilor falși" Un virus fals este ceva banal. El este un simplu zvon transmis telefonic sau prin e-mail despre pericolul din spatele unor viruși inexistenți. Sistemul este construit pe principiul jocului cu ilustrate transmise la un număr mai mare de persoane, operând astfel factorul de multiplicare. Succesul virușilor falși constă în credulitatea, naivitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de multiplicare. Succesul virușilor falși constă în credulitatea, naivitatea și bunele intenții ale celor ce primesc astfel de mesaje. Naivitatea și credulitatea sunt folosite pentru a face verosimilă o poveste inexistentă, iar bunele intenții sunt mijloacele de multiplicare rapidă a zvonului. Pentru a convinge, virușii falși au două lucruri comune: un limbaj tehnic foarte sigur și alte elemente de credibilitate prin asociere. Aspectul tehnic este garantat de titlurile științifice ale emițătorului și de seriozitatea organizației - chiar dacă ele nu sunt reale. Costurile
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Cei mai cunoscuți viruși falșitc "9.2.2. Cei mai cunoscuți viruși falși" Primul virus fals a fost lansat în 1988, referit printr-o linie de e-mail de forma Really Nasty Virus. Blue Mountain Cards: • a fost lansat în 1999; • zvonul a fost lansat despre felicitările electronice transmise prin compania Blue Mountain Arts. Avertismentul suna cam așa: Chiar acum am fost sunat de ai mei. Un prieten de-al lor a deschis o felicitare de la Blue Mountain Cards și sistemul a
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
credibilitatea în fața interlocutorului. Îți amintești când...? Locutorul dorește să sublinieze relația "personalizată" cu interlocutorul. N-ar trebui să vă spun asta.../ Sigur, asta nu e problema mea, dar... Locutorul încearcă să-l antreneze pe interlocutor în discutarea unor informații neverificate (zvonuri). ...cum se numește.../ cum să spun... Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. O altă manieră de a vedea lucrurile/Un alt mod de.../ Un alt tip de... Locutorul nu dorește să impună punctul său de vedere ca fiind singurul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Portret, publicată în ediția a doua (1910) a primei lui cărți - Albastru: „E‐naltă și în mersu‐i Ușor se‐ nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. 136 Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la Natalia Negru” de C.D. Zeletin: Bârladul odinioară și astăzi - 1984). Prin 1993 - 1994, când
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
factori favorizanți. Pe acest fond sufletesc colectiv, încep să apară forme de prelucrare a „factorilor de propagandă”, cu caracterul deformat emoțional-afectiv al absurdității, care înlocuiește treptat gândirea critică. Se menționează ca fiind specifice pentru aceste etape de criză socială proliferarea zvonurilor, a unor fabulații absurde sau fantastice, a unor știri neîntemeiate, zvonuri, informații false etc. Ele sunt preluate în mod automat și necritic de populație favorizând apariția unor reacții și conduite anormale, a unor idei colective absurde și a unei stări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de prelucrare a „factorilor de propagandă”, cu caracterul deformat emoțional-afectiv al absurdității, care înlocuiește treptat gândirea critică. Se menționează ca fiind specifice pentru aceste etape de criză socială proliferarea zvonurilor, a unor fabulații absurde sau fantastice, a unor știri neîntemeiate, zvonuri, informații false etc. Ele sunt preluate în mod automat și necritic de populație favorizând apariția unor reacții și conduite anormale, a unor idei colective absurde și a unei stări de tensiune psiho-socială extremă. Toate acestea vor constitui cadrul favorabil al
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
necondiționat liderul” datorită unui proces de inducție sugestivă colectivă, favorizat de regresiunea psihologică globală a acestora. Comunicarea și relațiile interumane vor imita formele propagandei. Ele vor deveni formale, lipsite de conținut, un „limbaj vid” care va fi un „limbaj al zvonurilor și al sloganurilor”. Aceste aspecte deformate și absurde, ale relațiilor și comunicării interumane, sunt efectul factorilor negativi, anti-valorici menționați mai sus și ele contribuie la consolidarea efectelor primare ale propagandei de persuasiune la care ne-am referit. 5) Mutațiile din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
posibilitate pozitivă, pentru care merită să te menții în viață." Sunt în viață pentru că nu mai sunt destul de viu ca să mă sinucid, precizează el. Sunt viu, dar ce am devenit? În primele zile ale lui 1945, atunci cînd se amplifică zvonurile unei iminente eliberări a lagărului de către ruși, nemții pun mîna pe un prizonier care reușise să facă să sară în aer unul din cuptoarele din Birkenau. Hotărăsc să facă spectacol din spînzurarea sa. "Am rămas în picioare, încovoiați și cenușii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și se aprinde lumina. Acestea sunt consecințe firești ale comportamentelor sale. Alte comportamente sunt urmate de consecințe ce au ca sursă persoanele alături de care lucrează angajatul. El zâmbește, spune „Bună dimineața” și primește răspuns la salutul său. Angajatul împărtășește un zvon și primește zâmbete și atenție din partea colegilor. Însă alte comportamente sunt urmate de consecințe provenite de la supervizori și manageri. Aceste consecințe ar trebui să crească frecvența manifestării comportamentului care aduce o contribuție directă la afacere și să le descurajeze pe
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
foștii săi elevi pe care îi bruscase. Fania Pascal a lăsat însemnări despre discuția pe care au avut-o cu acest prilej. O VIAȚĂ DE EROU? 73 Wittgenstein a insistat asupra a două puncte. Mai întâi, că a lăsat nedezmințite zvonuri care circulau la Cambridge despre înrudirea familiei sale cu familia nobiliară germană Wittgenstein, ascunzând în acest fel originea sa evreiască. În al doilea rând, că atunci când, în exercițiul profesiei de învățător, și-a pierdut cumpătul devenind brutal cu unii dintre
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
place ți-a luat mingea si s-a dus la joacă pe teren. Un prieten îți restituie defectat lucrul pe care i l-ai împrumutat. Un elev mai mare te amenință că te va bate după lecții. Un elev răspândește zvonuri despre cel mai bun prieten al tău. După ce au făcut acest exercițiu, discutați cu elevii ce a fost dificil pentru ei. Întrebați-i care sunt avantajele pe care ei le văd în a folosi mesaje focalizate pe “Eu”. Avertizați-i
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
sau derivat prin informație. Termenul este folosit pentru a descrie activități diverse: conversația, schimbul de date între computere, impactul emoțional al unei lucrări de artă, comportamentul curtenitor al păsărilor în perioada de împerechere (aici vorbim de comunicarea animalelor), cursul unui zvon într-o instituție etc. Dată fiind această varietate de situații în care termenul este utilizat, nu sunt limite clar definite ale domeniului comunicării așa cum nu există nici un model universal acceptat al procesului prin care se realizează comunicarea. Comunicarea a făcut
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel așteptat. Cuvîntul,/ Abia rostit, se frînse în aerul tăios:/ Un strai de promoroacă i-a fost întreg mormîntul!/ - Și niciodată șoaptă ori sunet unduios,/ Sfielnic zvon ori hohot rătăcitor, din via,/ Multipla fremătare n-a străbătut prin zid./ Doar, rareori, cînd vîntul își despletea urgia,/ Un nou ciorchin de ghețuri, înzilizit, rigid,/ El prelungea, el singur, reverberarea largă...// Gîndire, sfîșiatele mîini și-acum mă dor/ De-
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Cu rare excepții, nu era loc pentru o judecată limpede, echilibrată, în spiritul și numele adevărului și a dreptății și lucrurile au fost de atunci îndreptate relativ puțin. În primăvara lui 1992, eram bursier la Paris când mi-au parvenit zvonurile despre vizita familiei regale în țară de sfintele sărbători de Paște, neatent aprobată de Ion Iliescu, care se simțea acum mai sigur pe poziția lui după ce "Constituția lui Iorgovan" fusese oarecum validată prin vot popular - manevră hoțească de a invoca
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]