62,236 matches
-
și unul din fondatorii neuroendocrinologiei. O întreagă pleiada de personalități marcante ale Chirurgiei Românești că Nicolae Hortolomei, Ion Tănăsescu, Vladimir Butureanu, Gheorghe Chipail, Nicolae Oblu au fost la începutul carierei lor, cadre didactice ale Institutului de Anatomie. Baza clinică a facultății reprezentată inițial de Spitalul Sfîntul Spiridon se extinde odată cu darea în folosință a Spitalului pentru boli mintale și nervoase de la Socola unde profesorul Constantin Parhon, fondatorul Endocrinologiei va pune bazele renumitei Școlii de Neuropsihiatrie Ieșene și va contribui la înființarea
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
în perioada dintre cele două războaie mondiale învățămîntul clinic medical are o serie de profesori recunoscuți pentru valoarea lor și care au constituit școli că: profesorul Ion Onescu, Ion Nicolau, C. C. Dimitriu, Marțian Cotrau, Petre Vancea, Șerban Brătianu. În 1948 Facultatea de Medicină devine Institut de Medicină avînd în componență să Facultate de Medicină Generală, Pediatrie, Igienă Stomatologie și Farmacie. Ulterior șunt desființate succesiv Faculttaea de Stomatologie în 1951, Fascultatea de Farmacie în 1952, Facultatea de Igienă în 1956 și tot
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
o serie de profesori recunoscuți pentru valoarea lor și care au constituit școli că: profesorul Ion Onescu, Ion Nicolau, C. C. Dimitriu, Marțian Cotrau, Petre Vancea, Șerban Brătianu. În 1948 Facultatea de Medicină devine Institut de Medicină avînd în componență să Facultate de Medicină Generală, Pediatrie, Igienă Stomatologie și Farmacie. Ulterior șunt desființate succesiv Faculttaea de Stomatologie în 1951, Fascultatea de Farmacie în 1952, Facultatea de Igienă în 1956 și tot în același an Facultatea de Pediatrie se transformă în secție de
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
Petre Vancea, Șerban Brătianu. În 1948 Facultatea de Medicină devine Institut de Medicină avînd în componență să Facultate de Medicină Generală, Pediatrie, Igienă Stomatologie și Farmacie. Ulterior șunt desființate succesiv Faculttaea de Stomatologie în 1951, Fascultatea de Farmacie în 1952, Facultatea de Igienă în 1956 și tot în același an Facultatea de Pediatrie se transformă în secție de Pediatrie alături de secția de Medicină Generală. În 1965 Institutul de Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
Institut de Medicină avînd în componență să Facultate de Medicină Generală, Pediatrie, Igienă Stomatologie și Farmacie. Ulterior șunt desființate succesiv Faculttaea de Stomatologie în 1951, Fascultatea de Farmacie în 1952, Facultatea de Igienă în 1956 și tot în același an Facultatea de Pediatrie se transformă în secție de Pediatrie alături de secția de Medicină Generală. În 1965 Institutul de Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți - Facultatea de Medicină cu două secții - Medicină Generală
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
Igienă în 1956 și tot în același an Facultatea de Pediatrie se transformă în secție de Pediatrie alături de secția de Medicină Generală. În 1965 Institutul de Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți - Facultatea de Medicină cu două secții - Medicină Generală și Pediatrie, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie. În 1991 Facultatea de Medicină constituie împreună cu Facultățile Farmacie și Stomatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa”.
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
în 1956 și tot în același an Facultatea de Pediatrie se transformă în secție de Pediatrie alături de secția de Medicină Generală. În 1965 Institutul de Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți - Facultatea de Medicină cu două secții - Medicină Generală și Pediatrie, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie. În 1991 Facultatea de Medicină constituie împreună cu Facultățile Farmacie și Stomatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa”.
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
se transformă în secție de Pediatrie alături de secția de Medicină Generală. În 1965 Institutul de Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți - Facultatea de Medicină cu două secții - Medicină Generală și Pediatrie, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie. În 1991 Facultatea de Medicină constituie împreună cu Facultățile Farmacie și Stomatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa”.
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
Pediatrie alături de secția de Medicină Generală. În 1965 Institutul de Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți - Facultatea de Medicină cu două secții - Medicină Generală și Pediatrie, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie. În 1991 Facultatea de Medicină constituie împreună cu Facultățile Farmacie și Stomatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa”.
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
Generală. În 1965 Institutul de Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți - Facultatea de Medicină cu două secții - Medicină Generală și Pediatrie, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie. În 1991 Facultatea de Medicină constituie împreună cu Facultățile Farmacie și Stomatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa”.
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
Medicină își schimbă din nou structura devenind Institutul de Medicină și Farmacie cu trei facultăți - Facultatea de Medicină cu două secții - Medicină Generală și Pediatrie, Facultatea de Medicină Dentară și Facultatea de Farmacie. În 1991 Facultatea de Medicină constituie împreună cu Facultățile Farmacie și Stomatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa”.
Facultatea de Medicină din Iași () [Corola-website/Science/337056_a_338385]
-
S-a născut în familia preotului Ion Ionescu și a soției sale, Mariana (n. Ștefănescu), în comuna buzoiană Amaru. A urmat studii elementare în satul natal (1954-1958) și la Ploiești (1958-1960), Liceul „I.L. Caragiale” din Ploiești (1960-1965) și apoi la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1965-1970). A beneficiat de o bursă de specializare la Paris (1974), iar în anul 1981 a obținut titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "Proza lui Tudor
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
al Egiptului în cabinetul condus de Essam Sharaf. Elaraby s-a născut în 1935. În 1955 a terminat studiile de drept la Universitatea din Cairo. În 1969 a devenit master în drept, iar în 1971 doctor în științe juridice la facultatea de drept a Universității New York. Elaraby este partener la Biroul Zaki Hashem & Partners din Cairo, specializat în negocieri și arbitraje. Între 1976-1978 și iarăși, între 1983-1987 a fost consilier juridic și director la secția juridică și de tratate a Ministerului
Nabil Elaraby () [Corola-website/Science/337068_a_338397]
-
Hartford (Connecticut), unde și-a petrecut viața predând și lucrând în cercetarea vechilor texte grecești. În 1899 a fost numit profesor Hobart de limba și literatura greacă. Începând din 1908 până în 1931 el a îndeplinit și funcția de secretar al facultății. El a fost ales membru al Institutului de Arheologie din America, al Asociației Filologice Americane (președinte în mandatul 1926/27) și membru fondator al Asociației de Studii Clasice din New England (președinte în mandatul 1920/21). În 1927 a primit
Frank Cole Babbitt () [Corola-website/Science/337084_a_338413]
-
31, imobilul de la intersecția Bulevardului Dacia cu Str. Eminescu, imobilul din Aleea Modrogan nr. 2., imobilul din Str. Pitar Moș nr 6 (Oficiul de Aprovizionare al Farmaciștilor), imobilul din Bulevardul Elisabeta 61, „Casă Oștirii”. În 1938 a fost chemat la Facultatea de Arhitectură din București, unde a ajuns profesor titular la catedră de Desen Ornamental și Academic. A fost profesor vreme de 30 de ani. În paralel, mai ales la senectute, a pictat mult, lăsând în urmăo mulțime de acuarele. A
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
În anul 1995 Reich a devenit membru al corpului didactic al Universității din Haifa, mai întâi în calitate de conferențiar de arheologie clasică, din 2002 ca profesor extraordinar și din 2006 ca profesor titular. Între anii 2002-2005 Ronny Reich a fost decanul facultății de arheologie. În anul 2010 le a fost numit președintele Consilului arheologic având funcția de a sfătui pe ministrul învățământului și culturii și Oficiul de Antichități în probleme de arheologie. Ronny Reich a acordat însemnatate familiarizării publicului larg cu datele
Ronny Reich () [Corola-website/Science/337072_a_338401]
-
27 noiembrie 1952, în satul Cubleșul Someșan, comuna Panticeu, județul Cluj; Numele de familie la naștere, Pop. Studii: Școala elementară-opt clase, 1959-1967 în Cubleșul Someșan, medii, între 1967 și 1971 la Liceul «George Coșbuc» (secția umanistă) Cluj-Napoca; universitare, 1971-1975 la Facultatea de filologie, secția franceză-română a Universității «Babeș-Bolyai» din Cluj-Napoca, absolvită 1975. Locuri de muncă: Profesoară de limba franceză la Liceul Solomon Haliță din Sângeorz-Băi, Liceul Vasile Roaită din Râmnicu-Vâlcea 1975-1979 și Liceul Constantin Roman Vivu din Teaca 1979-1980, județul Bistrița-Năsăud
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
și istoric literar român, hispanist și traducător din limba spaniolă. S-a născut în familia lui Alexandru Georgescu și a soției sale, Virginia (n. Burgulescu). A urmat școala primară și Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1925-1932) și apoi, în paralel, Facultatea de Litere și Filosofie (secția de sociologie) și Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, obținând ambele licențe în 1936. A obținut un doctorat în filosofia dreptului cu teza "Conceptul și ideea dreptului la Rudolf Stammler" (1939) și un doctorat
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
spaniolă. S-a născut în familia lui Alexandru Georgescu și a soției sale, Virginia (n. Burgulescu). A urmat școala primară și Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1925-1932) și apoi, în paralel, Facultatea de Litere și Filosofie (secția de sociologie) și Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, obținând ambele licențe în 1936. A obținut un doctorat în filosofia dreptului cu teza "Conceptul și ideea dreptului la Rudolf Stammler" (1939) și un doctorat în filologie hispanică, cu teza "Arta narativă a lui
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
din Madrid (1944-1946) și apoi ca lector de limba română în Elveția (1946-1947). Se întoarce în România în 1947, unde lucrează ca redactor la Editura Științifică (1947-1962), apoi din 1962 ca lector la Catedra de limba și literatura spaniolă a Facultății de Filologie din București. După obținerea doctoratului în filologie în 1971 este promovat în postul de conferențiar, în care va funcționa până la pensionare (1979). A îndeplinit funcțiile de vicepreședinte al Asociației de Prietenie Româno-Venezuelene și membru corespondent al secției de
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
fotografia era considerată doar un element menit să umple spațiul, doar un mod de a jongla vizual un text, cu scopul de a atenua monotonia acestuia. A promovat rolul și importanța fotografiei în presa scrisă, susținând prelegeri în fața studenților de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București, fiind invitat la cursurile susținute de către colegii din cadrul Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). Mihai Vasile a fost inițiatorul retrospectivelor fotografice de presă din România, acestea devenind, în timp, o tradiție
Mihai Vasile () [Corola-website/Science/337121_a_338450]
-
este un jurnalist din Republica Moldova, candidatul partidului politic „Partidul Nostru” la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016. s-a născut pe 14 august 1963 la Chișinău, în familia lui Alexei și Valentina Ciubașenco. În anul 1980 s-a înmatriculat la Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Chișinău, iar în 1982 s-a transferat la Universitatea de Stat din Moscova „M.V. Lomonosov”, pe care a absolvit-o în anul 1985. După absolvirea Universității și până în prezent activează în domeniul jurnalistic
Dumitru Ciubașenco () [Corola-website/Science/337108_a_338437]
-
în familia agricultorilor Voicu Ilin și al Mariei (n. Voicu) din satul oltenesc Fărcașele. A urmat studii primare la școala din Fărcașele (1941-1945), Gimnaziul Unic Comercial din Caracal (1945-1948), Școala Medie Tehnică de Comerț „Gheorghe Chițu” din Craiova (1948-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1952-1957). A beneficiat de o bursă „Humboldt” la Universitatea din Tübingen (1969-1970; 1971) și apoi de o altă bursă la Universitatea din Bonn (1991). Cercetările sale dedicate operei literare a lui Liviu Rebreanu au
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
o altă bursă la Universitatea din Bonn (1991). Cercetările sale dedicate operei literare a lui Liviu Rebreanu au fost finalizate cu o teză de doctorat în filologie intitulată "Liviu Rebreanu în lumina manuscriselor și a corespondenței sale" (1978). După absolvirea facultății a lucrat pe post de cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (din 1957). Activitatea sa profesională este consacrată, în exclusivitate, cercetării literaturii naționale sub diferite aspecte. A publicat, în colaborare, trei volume
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
din familia lui Petru Maior. A urmat școala primară la Murfatlar și Bârlad, iar apoi, cu ajutorul unchiului său, poetul George Tutoveanu, s-a înscris la secția clasică a Colegiului Național „Sfântul Sava” din București. În 1925 a fost admis la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A debutat în revista "Rampa", în 1926, cu cronici literare. A lucrat timp de un an ca redactor al ziarului național-țărănesc „Dreptatea”, apoi ca redactor la ziarul "Curentul", unde a colaborat până în
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]