62,236 matches
-
agricultorului Gheorghe Buescu și a soției sale, Elena (n. Constantinescu). A urmat școala primară la Coțofenii din Față (1918-1922), Liceul „Carol I” din Craiova (1922-1929), obținând cea mai mare medie din România la examenul de bacalaureat, apoi a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie, secția limbi clasice, a Universității din București (1929-1933), absolvind magna cum laude. Participă, ca voluntar, la săpăturile arheologice de la Histria. Își continuă studiile la École Pratique des Hautes Études din Paris între anii 1933 și 1936
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
continuă să țină cursuri libere pentru cei interesați până la sfârșitul vieții. Universitatea îi va recunoaște meritele mai târziu, numindu-l asistent la sfârșitul anului 1961 și apoi, cu puțin timp înainte de moarte, profesor auxiliar de limba și cultura română la Facultatea de Litere. Participă la mai multe congrese internaționale (Congresul de Toponimie și Antroponimie, Bruxelles, 1949; Congresul Ovidianum, Sulmona, 1959; Colocviul Eminescu, Veneția, 1964; Congresul de Studii Mediteraneene, Malta, 1969). Victor Buescu a debutat cu articole rebusistice în 1929, publicând primele
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
Duiliu Zamfirescu, "Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu, precum și scrieri ale lui Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Ioan Al. Brătescu-Voinești, Gib I. Mihăescu, Ionel Teodoreanu ș.a. Cea mai mare parte a traducerilor din literatura română a apărut în cadrul Colecției Lectoratului Român de la Facultatea de Litere din Lisabona.
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
Stewart a fost prezentat într-o reclamă de televiziune pentru Unilever. Ea a continuat să apară în reclame de televiziune și în reviste, inclusiv unul dintre Tareytonmodelului " Fumătorii ar lupta mai degrabă decât de comutare!" reclame la țigări. în Timpul o facultate de ani, ea a completat o bursă de bani prin "modelare locuri de muncă de la 50 dolari/oră — care a fost o mulțime de bani de la acel moment". clienții Ei a inclus Chanel. Stewart este mamă a învățat-o cum
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
7 august 2013, Iași) a fost un folclorist, estetician și etnolog român. S-a născut în satul ieșean Hărpășești în familia agricultorilor Gheorghe și Maria Ursache. A urmat școala primară în satul Hărpășești (1938-1943), Liceul Național din Iași (1945-1951) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1952-1956). A lucrat ca bibliotecar la Biblioteca județeană „Gh. Asachi” din Iași (1956-1958), apoi ca preparator (1958-1960), asistent (1960-1969), lector (1969-1977), conferențiar (1977-1992) și profesor (1992-2001) la Catedra de Literatură română
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
din Iași (1952-1956). A lucrat ca bibliotecar la Biblioteca județeană „Gh. Asachi” din Iași (1956-1958), apoi ca preparator (1958-1960), asistent (1960-1969), lector (1969-1977), conferențiar (1977-1992) și profesor (1992-2001) la Catedra de Literatură română și la Catedra de Literatură comparată ale Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, unde a predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul de Estetică teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. a debutat în revista "Scrisul bănățean" (1958), colaborând în cursul îndelungatei sale cariere cu articole, studii și eseuri la revistele "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Ateneu", "Bucovina literară", "Saeculum" etc. A publicat mai multe volume
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
S-a născut în satul transilvănean Mihalț, în familia agricultorilor Victor și Floarea Breazu (n. Cernău). A urmat școala primară în satul natal, apoi studiile secundare la Blaj (1913-1919), finalizate la Orăștie, unde își dă și bacalaureatul (1920), și ulterior Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1920-1924), obținând licența în limba și literatura română, secundar istorie (1924). I-a avut ca profesori în facultate pe Gheorghe Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, Nicolae Drăganu și Ioan Lupaș. După absolvirea facultății lucrează
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
la Blaj (1913-1919), finalizate la Orăștie, unde își dă și bacalaureatul (1920), și ulterior Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1920-1924), obținând licența în limba și literatura română, secundar istorie (1924). I-a avut ca profesori în facultate pe Gheorghe Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, Nicolae Drăganu și Ioan Lupaș. După absolvirea facultății lucrează ca redactor la săptămânalul clujean "Societatea de mâine", arhivar suplinitor la Arhivele Statului din Cluj și profesor suplinitor (1924-1926). În anul 1926, la recomandarea profesorului Sextil
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
ulterior Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1920-1924), obținând licența în limba și literatura română, secundar istorie (1924). I-a avut ca profesori în facultate pe Gheorghe Bogdan-Duică, Sextil Pușcariu, Nicolae Drăganu și Ioan Lupaș. După absolvirea facultății lucrează ca redactor la săptămânalul clujean "Societatea de mâine", arhivar suplinitor la Arhivele Statului din Cluj și profesor suplinitor (1924-1926). În anul 1926, la recomandarea profesorului Sextil Pușcariu, obține o bursă de doi ani (1926-1928) la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
paralel cercetările cu privire la literatura transilvăneană și cercetările de literatură comparată. Studiul "Michelet și românii" (1935) este premiat de Academia Română în 1937, în urma raportului lui Nicolae Iorga. Este cooptat în învățământul universitar, fiind numit în 1943 conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Cluj-Sibiu, apoi promovat profesor al Universității din Cluj (1955-1958). Predă cursul de Istoria literaturii române moderne, în care prezintă circulația valorilor universale în spațiul cultural românesc din Transilvania. a fost un militant activ pe plan
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
ei în realitate m-a lăsat fără suflare. Este un regizor foarte talentat și mă bucur că a avut încredere în piesa mea și că am lucrat împreună pentru acest videoclip”". Matei Dima a studiat în Statele Unite ale Americii la Facultatea de Teatru cu specializări în actorie și regie, iar după mai multe piese jucate și regizate și stand-up comedy, a obținut o bursă la New York Film Academy cu filiala în Los Angeles de unde a luat Masteratul în Regie. A produs
Matei Dima () [Corola-website/Science/337153_a_338482]
-
1958, Turda) este un poet, eseist și traducător român. S-a născut în orașul Turda, în familia magazionerului Gheorghe Milea și al soției sale, vânzătoarea Valeria (n. Ilea). A urmat studii elementare (1965-1973) și liceul (1973-1978) la Turda, apoi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
al soției sale, vânzătoarea Valeria (n. Ilea). A urmat studii elementare (1965-1973) și liceul (1973-1978) la Turda, apoi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Nouă, Giurgiu) este un critic literar român. este un critic literar născut la 5 iunie 1948 în satul Letca Nouă din județul Giurgiu. Părinții: Marin și Elena , poștaș, respectiv muncitoare. Studiază exclusiv la București (Liceul 36, „Ion Barbu”) și la Facultatea de Filologie 1967 - 1972,ultima poromoție cu 5 ani de studiu , cu profesorii: Nicolae Manolescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Vladimir Streinu, Alexandru Piru, Nicolae Balotă, Marian Popa, Matei Călinescu, Gelu Ionescu, Emanuel Vasiliu, Matilda Caragiu Marioțanu. În anul III de facultate, Nicolae
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
la Facultatea de Filologie 1967 - 1972,ultima poromoție cu 5 ani de studiu , cu profesorii: Nicolae Manolescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Vladimir Streinu, Alexandru Piru, Nicolae Balotă, Marian Popa, Matei Călinescu, Gelu Ionescu, Emanuel Vasiliu, Matilda Caragiu Marioțanu. În anul III de facultate, Nicolae Manolescu îl cooptează colaborator la „România Literară” pentru rubrica de „Poezie”. Publică în revistele România literară, Amfiteatru, Scînteia tineretului, Luceafărul, Ramuri, Curtea de la Argeș, Confesiuni și altele. Căsătorit cu traducătoarea și scriitoarea Gabriela Banu; doi fii - Costin Aurelian Banu
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
Marghitei, i-a transmis încă din copilărie atracția către lumea cărților și plăcerea studiului. A urmat școala primară în satele bihorene Bogei și Ciutelec, studiile gimnaziale la Popești (jud. Bihor) (1950-1953), liceul la Oradea (1953-1955) și Vadu Crișului (1955-1956) și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, secția română-istorie (1956-1960), pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A obținut în 1970 titlul de doctor în filologie cu o teză despre criticul literar transilvănean Ilarie Chendi, avându-l ca conducător
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
română-istorie (1956-1960), pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A obținut în 1970 titlul de doctor în filologie cu o teză despre criticul literar transilvănean Ilarie Chendi, avându-l ca conducător științific pe prof. Iosif Pervain. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la Săcueni-Bihor (1960-1961), muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara (1961-1962), profesor la Liceul din Aleșd (1962-1963). În 1963 obține prin concurs postul de cercetător științific la Secția de Istorie Literară și Folclor a Institutului de Lingvistică
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
două volume de corespondență a lui George Bariț, care au fost distinse cu premiul „N.Iorga” al Academiei Române. A predat în perioada 1991-1995 cursuri de Istoria presei, Istoria literaturii române, Istoria culturii din Transilvania și Istoria cărții și tiparului la Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Începând din 1994 a fost angajat la catedra de Istoria Literaturii Române de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, unde a fost și titularizat în 1995, predând aici până în anul
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
1 octombrie 1949 în satul Hăsnășenii Mari, Bălți, Republica Moldova. Tatăl său, Gherasim Lungu, a fost socotitor la SMT, iar mama - Olga (n. Măslin), casnică. În anul 1966 absolvește Școala nr. 1 (azi Liceul „M. Eminescu”) din Bălți. Este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea de Stat din Chișinău (1975). Imediat după absolvirea facultății, a activat în calitate de profesor de limbă și literatură, la școala medie din Cărbuna, Anenii Noi (1975-1976). Ulterior, a fost lector la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (1976-1978). În
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
Lungu, a fost socotitor la SMT, iar mama - Olga (n. Măslin), casnică. În anul 1966 absolvește Școala nr. 1 (azi Liceul „M. Eminescu”) din Bălți. Este licențiat al Facultății de Litere, Universitatea de Stat din Chișinău (1975). Imediat după absolvirea facultății, a activat în calitate de profesor de limbă și literatură, la școala medie din Cărbuna, Anenii Noi (1975-1976). Ulterior, a fost lector la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (1976-1978). În august-decembrie 1977 urmează cursuri de recalificare (literatura universală) la Institutul Pedagogic de la
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
(n. 3 februarie 1936, București) este un om de știință și prozator român, stabilit în Statele Unite ale Americii. S-a născut la 3 februarie 1936 în București ca fiu al lui Athanasie Negoiță, profesor universitar la Facultatea de Teologie, autor de studii docte și al Ilenei, născută Popescu. Urmează cursurile liceului "Mihai Viteazul" din București, absolvite în 1953 și este admis la cursurile Facultații de Electronică și Telecomunicații ale Institutului Politehnic din București, pe care le termină
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
master în asistență socială și criminologie la Universitatea New York, iar în 1969 doctorarul la Universitatea din California, Berkeley. La întoarcerea în Israel el a lucrat ca inspector pentru instituțiile închise pentru tineret delicvent. Din 1970 el s-a alăturat cadrelor facultății de asistență socială a Universității din Ierusalim, unde a devenit profesor în 1980. A fondat acoloo nouă disciplină „Psihologie și religie” Rotenberg a fost profesor oaspete la Universitatea Pennsylvania, la Berkeley, la Seminarul Teologic Evreiesc JTS din America, la City
Mordechai Rotenberg () [Corola-website/Science/337180_a_338509]
-
(n. 9 decembrie 1989, București) este o actriță română. Deși în copilărie își dorea să devină cântăreață, după terminarea liceului a urmat cursurile Facultății de Artă Teatrală. Actrița îi va întâmpina pe telespectatori cu un adevărat regal de comedie, gândit până în cele mai mici detalii de Mihai Bendeac și interpretat de către acesta, alături de echipa sa de actori. Anca Dinicu a avut parte de o
Anca Dinicu () [Corola-website/Science/337202_a_338531]
-
Mihai Bendeac, m-am aventurat și am zis că trebuie să fac și asta”," a mărturisit actrița. Cooptată recent în echipa „În puii mei!”, Anca s-a integrat imediat. „"Mulți dintre colegii din emisiune mi-au fost și colegi de facultate, ba chiar profesori, și nu am avut probleme de acomodare. Tot aici am cunoscut niște oameni extrem de dedicați și de profesioniști, datorită cărora trezitul de dimineață nu a mai fost o corvoadă”", a povestit ea. Realizat în regim cinematografic, noul
Anca Dinicu () [Corola-website/Science/337202_a_338531]