62,720 matches
-
persoana care o supraveghează: Există o relație apropiată a lui G.V. si mătușa acestuia (la care locuiește în prezent). Clientul nu intenționează să rămână o perioadă îndelungată la aceasta, ci hotărăște să găsească o soluție pentru a depăși situația de criză. Informații despre familia clientului: Nume si prenume G.V.(client) G.I.(tatăl) G.M.(mama) M.L.(sora) Data si locul nașterii 20.12.1989 Oraș S. 18.07.1966 com.R., Jud..S. 30.09.1966 Com.G., Jud.S. 10.10.1994 Oraș S.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
inițială: Comunicarea adevărului lui G.M. ar contribui la soluționarea problemelor financiare ale elevului si la posibilitatea concentrării acestuia în direcția îmbunătățirii situației școlare. Factori care favorizează rezolvarea problemelor clientului. Consiliera școlară oferă suport moral clientului pentru a depăși situația de criză iar asistentul social se angajează să-l protejeze de amenințările tatălui. Scopul intervenției - îmbunătățirea situației școlare si financiare a elevului. Obiective: remedierea situației școlare, restabilirea echilibrului financiar, informarea mamei cu privire la realitatea situației, protejarea elevului de amenințările tatălui. Remedierea situației școlare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
negativă asupra colegilor de clasă, foarte mulți din aceștia încercând să-i imite comportamentul. Relația elevei cu asistentul social. Este o relație bazată pe cooperare, asistentul social implicându-se într-o mare măsură în sprijinirea elevei aflată în situație de criză. Relația clientei cu consilierul școlar. Clienta frecventează în mod regulat cabinetul de consiliere școlară, stabilind cu terapeutul o relație foarte apropiată. Pentru ca această legătură să-si mențină caracterul strict profesional, consiliera stabilește reducerea numărului de ședințe. Relația familie - școală. În
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
despre liniile din palmă se reia planul realității, se sugerează funcția de echilibrare în fazele de trecere ale momentelor de trecere, când funcționează acțiunile sacre: nașterea, căsătoria, copiii, moartea, evenimente esențiale, legate de ciclul muncii, dar și de momentele de criză. În viață, cunoscute sau percepute, întâlnirile emit mesaje secrete, pornind de la stele, spirale, cercuri, lanțuri, ele sunt semne ale mentalității, ale preferinței și ale problematicii vieții, ca o proiecție a ființelor, un comportament al începutului și al sfârșitului. Mâna creează
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare pentru ca ziarele să respecte Magisteriul 88. Exista un avertisment difuzat sub egida Sfântului Scaun, în care erau menționate publicațiilor în cauză. Această amenințare era făcută în contextul "crizei moderniste", când unii dintre autorii blamați de Vatican au publicat în ziare catolice. Apendicele cuprindea și o scrisoare deschisă către Marchizul Filippo Crispolti. Era un răspuns la un opuscul pe care-l scrisese acesta, în care punea problema existenței a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ales Papa Pius XI (1922-1939), în al cărui pontificat s-au extins la nivel europen regimurile totalitare: Rusia (1917), Germania (1933) și dictatoriale: Iugoslavia (1929), Italia (1922), Portugalia (1926) și Austria (1933). Din cauza dificultăților economice provocate de Marele Război, a crizei din 1929 și a gravelor probleme sociale, aparenta ordine promisă de regimurile totalitare s-a bucurat la început de simpatia poporului. Ca alternativă la totalitarism și liberalism s-a dezvoltat și corporatismul, sprijinit de o parte a ierarhiei 236. Papa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asupra teritoriului și a imobilelor care beneficiau de extrateritorialitate (scutite de impozite și de pericolul exproprierii), dar și la un acord economic. Divergențele dintre Sfântul Scaun și regimul lui Mussolini au fost frecvente. În 1931 s-a ajuns la o criză între Biserică și Statul fascist, pentru că acesta dorea monopolul asupra educației. O altă cauză a conflictului a constituit-o refuzul asociației "Azione Cattolica" de a ajunge la un acord cu Guvernul. Un nou moment de ostilitate a avut loc în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de-al Doilea Război Mondial a fost Esprit, înființată în 1932 de Emmanuel Mounier, un cunoscut intelectual catolic, adept al personalismului. Esprit trata orice temă cu profunzime și căuta regenerarea culturală, deoarece directorul ei considera că civilizația trecea printr-o criză acută, fiind absolut necesară recuperarea valorilor creștine 246. Presa a luat tot mai mult avânt și în 1946 a ajuns la un tiraj de 15 milioane de exemplare pe zi (6 în Paris și 9 în provincii), o diferență considerabilă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Moldova; ea a avut un standard teologico-cultural ridicat, țintind pe membrii comunității catolice din Galați, care erau în majoritate de alte naționalități. Construit după modelul occidental, buletinul a rezistat doar cinci ani, din cauza problemelor financiare care au culminat cu 1930 (criza economică), ultimul an de apariție a revistei Curierul. Putem concluziona că publicațiile franciscane din Moldova au vizat atât aspecte ale vieții spirituale (prin articole în care erau explicate teme biblice, povestite viețile sfinților, pilde cu caracter moralizator, rugăciuni, cântece și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice din Galați au avut numeroase probleme financiare și de aceea, apariția lor s-a datorat în mare măsură donațiilor primite de la membrii Ordinului franciscan. În aceste condiții, publicația din Galați nu a reușit să apară decât 5 ani (1925-1930). Criza economică din anii 30 a făcut ca revista să nu mai poată fi susținută financiar de credincioși, noul redactor Ioan Duma fiind nevoit să sisteze editarea ei790. Gazeta a apărut într-un tiraj redus, pentru că era un buletin parohial după
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
editarea ei fiind programată de redactorii de la Iași o dată pe săptămână. Anton Gabor a văzut acest lucru ca o încercare de suplinire a lipsei la București a unui periodic catolic. El a mai evidențiat faptul că în acele timpuri de criză economică acută, creșterea prețului abonamentelor ar fi putut duce la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dragostea tradițională pentru biserică vor dispărea în curând, și cine va lua locul de apărare a Sionului nostru sfânt?"923. Autorii au încercat să preîntâmpine o întrebare justificată ce putea să apară, ținând cont de contextul economic existent (mai precis, criza economică de la sfârșitul anilor '20 și începutul anilor '30) în condițiile în care un astfel de proiect necesita o sumă considerabilă. Semnatarii memoriului s-au întrebat: "tocmai acum în aceste vremuri grele de criză vă prezentați cu ideea unui astfel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de contextul economic existent (mai precis, criza economică de la sfârșitul anilor '20 și începutul anilor '30) în condițiile în care un astfel de proiect necesita o sumă considerabilă. Semnatarii memoriului s-au întrebat: "tocmai acum în aceste vremuri grele de criză vă prezentați cu ideea unui astfel de cotidian"924? Răspunsul la această întrebare anticipată de cei ce au întocmit memoriul a fost unul care a arătat importanța demersului: "tocmai în aceste vremuri grele simțim mai tare nevoia ce o are
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ani, fără a avea impactul scontat. Episcopul Alexandru Cisar nu a considerat că propunerea de mutare(la începutul anilor treizeci) a tipografiei Presa Bună la București și organizarea unui congres pe tema presei catolice ar fi benefice și realiste, din cauza crizei economice: Chestia unui Congres Euharistic este o afacere destul de grea într-o țară ca a noastră. Anul acesta, pe un timp de criză ce n-a mai bântuit vreodată în țară, socotesc că nici nu-i gând de așa ceva. M-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bună la București și organizarea unui congres pe tema presei catolice ar fi benefice și realiste, din cauza crizei economice: Chestia unui Congres Euharistic este o afacere destul de grea într-o țară ca a noastră. Anul acesta, pe un timp de criză ce n-a mai bântuit vreodată în țară, socotesc că nici nu-i gând de așa ceva. M-am consfătuit și cu alții și rezultatul a fost: Primum vivere deinde philosophare! Am vorbit și cu canonicul Dr. Brînzeu despre proiectul aducerii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009. Poulat, E., Storia, dogma e critica nella crisi modernistica, Morcelliana, Brescia, 1967. Redondo, G., La Iglesia en el mundo contemporaneo, vol. II, Eunsa, Pamplona, 1979. Rene, Guenon, Criza lumii moderne, Editura Humanitas, București, 1995. Rieffel, R., Les intellesctuels sous la Ve. Republique. 1958-1990, vol. 2, Calman-Levy. Paris, 1992. Rioux, J., Sirinelli, J., Histoire culturelle de la France, vol. IV, Seuil, Paris, 1998. Robles Munoz, C., "La prensa y la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru care Biserica a fost foarte implicată în acest fenomen (Dicționar Enciclopedic, vol. I, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 231). 39 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie, traducere de Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p 132. 40 Guenon Rene, Criza lumii moderne, traducere de Anca Manolescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 75. 41 Isidor Mărtincă "Biserica, mass-media și cultura"..., p. 253. 42 Wilhelm von Kries (în lucrarea Strategia și tactica propagandei de război engleze, Broșură în Arhiva CNCSAS cod SN
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o regiuni foarte urbanizate; o regiuni mai puțin urbanizate; o regiuni rurale; regionalizarea compozită, care combină mai multe principii de analiză a dezvoltării regionale identificând tipuri de regiuni mai complexe ca: o regiuni dezvoltate; o regiuni subdezvoltate; o regiuni în criză; o regiuni congestionate; regionalizarea structurală, cu o viziune mai amplă asupra dezvoltării regionale, folosind modele de dezvoltare în crearea regiunilor; Spre exemplu în Grecia au fost identificate următoarele categorii de regiuni: o regiuni - centru (amplasate în jurul capitalei și puternic dezvoltate
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
proprie, în funcție de structura lor intra și interregională și de capacitatea acesteia de adaptare. Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial punea statele europene în fața unei situații noi și dificile generată de distrugerile imense ale războiului, neexitând altă ieșire din criză decât mobilizarea tuturor teritoriilor. Se impune căutarea unor soluții viabile pentru a face față noii conjuncturi internaționale. Astfel, apare ideea unui efort european de relansare economică care stă la baza conturării teoriilor privind integrarea teritorială. Un exemplu al integrării teritoriale
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în funcție de aria tematică urmărită astfel [www.ccia-cs.ro]: a) Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), înființat în 1975, contribuie la dezvoltarea și ajustarea structurală a regiunilor rămase în urmă sau a zonelor cu probleme structurale (în declin, în dificultate, în criză) prin finanțarea proiectelor de infrastructură, a investițiilor în domeniul IT, a proiectelor locale de dezvoltare, a activităților IMM-urilor, etc. b) Fondul Social European (FSE), apărut în anul 1958 cu scopul de a facilita implementarea strategiei europene privind ocuparea forței
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
României în procesul construcției europene. Mai mult, strategia își propune ca România să devină până în anul 2020 stat membru performant al Uniunii Europene prin [www.gov.ro] : - atingerea standardelor europene în domeniile economic și social; - consolidarea descentralizării administrative; - atenuarea efectelor crizei demografice; - participarea activă a României la procesul de decizie europeană; - stimularea cercetării - dezvoltării și inovației românești în domenii de nișă; - asigurarea unor noi resurse de energie, în condițiile reducerii energo - intensivității, protecției mediului și conservării resurselor naturale. 6. Întemeierea unei
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
șiruri de detalii, lumi de toate culorile și mărimile. Distopiile Desperado sunt: politice (cel mai accesibile și evidente câtă vreme a existat Cortina de Fier), științifico-fantastice (coșmarul tehnicii, spre deosebire de idealul SF), moral-filozofice (natura umană, violența adolescenților), apocaliptice (apocalipsa atomică), îmbătrânirea, criza civilizației (moartea viitorului). Teroarea imaginată de distopiile Desperado are și un rol pozitiv: ea reabilitează hidosul într-o manieră mai concretă decât o făcea T.S. Eliot prin estetica urâtului în 1922. Autorul imaginează orori cu frenezie, se lasă prins de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Good Terrorist, Lessing își manifestă doar una din înclinațiile spre distopie, cea politică. Mai există una filozofică în The Fifth Child și Ben in the World, și aprehensiuni mai aproape de SF în The Memoirs of a Survivor, unde o preocupă criza materială a civilizației. Tot politic, în The Golden Notebook Lessing trimite un profesor englez de istorie și membru al partidului comunist englez în Uniunea Sovietică, unde acesta își dă seama clar că niciuna din ideile lui despre comunism nu se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care a arătat că nimic nu e distopic decât dacă privitorul percepe coșmarul. Distopia a fost creată de vest, plasată uneori în est. Autorii occidentali n-ar fi scris o distopie plasată în vest, decât dacă era vorba de o criză generală a civilizației. Cortina de Fier percepută din ambele direcții este o utopie. Ea poate fi înțeleasă numai de est și transformată în ficțiune de groază de vest. Autorii Desperado și Cortina de Fier Autorii Desperado din est erau fie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
intenției, care de fapt a adus după ea nesfârșite ambiguități de limbaj. Autorii Desperado din vest au imaginat o mulțime de fețe ale cortinei de fier. Iată câteva dintre ele: * Răsturnări imaginare ale confortului occidental: Huxley și Lessing închipuie o criză a civilizației, fără a se axa pe politic. Alasdair Gray nu mizează nici el pe politică, recurgând mai degrabă la o criză a mediului/naturii (lumina soarelui scade atât de mult încât e mai toată vremea noapte), care e desigur
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]