62,321 matches
-
activități precum: fasonarea, confecționarea reperelor simple, complexe și a subansamblelor, executarea operațiunilor de pregătire și realizare a îmbinărilor și de asamblare a produselor etc. Calificarea profesională reprezintă procesul de pregătire profesională într-un anumit domeniu de activitate. Pentru a putea activa pe piața muncii ca tâmplar manual artizanal, este necesară obținerea unei calificări în domeniu. Acest lucru este posibil prin urmarea unor cursuri de calificare sau prin apelarea la serviciul de evaluare a competențelor. La finalul acestui proces, cursanții dobândesc o
Tâmplar manual artizanal () [Corola-website/Science/334433_a_335762]
-
1947-1952. În 1943-1944 a fost solistă în Ansamblul de Cântece și Dansuri „Doina” al Filarmonicii din Chișinău, apoi în Ansamblul de Cântece și Dansuri al Feroviarilor din Moscova în anii 1944-1947. În 1952 se întoarce la Filarmonica din Moldova, unde activează până în 1955, pentru ca mai apoi să evolueze pe scena Teatrului de Operă și Balet. A avut roluri principale în "Traviata" și "Otello" de Giuseppe Verdi, "Tosca" și "Madame Butterfly" de Giacomo Puccini, "Dama de pică" și "Evgheni Oneghin" de Piotr
Polina Botezat () [Corola-website/Science/334447_a_335776]
-
o școală publică din New York și a lucrat ca designer de jocuri pentru calculator. A absolvit City College of New York, cu B.A. în științe politice, si a obținut Ph.D. în guvernare la Cornell University. Mai apoi, Friedman a activat aproape două decenii în domeniul academic, profesând științe politice la Dickinson College. În studii și cercetări s-a focusat inițial pe Marxism, apoi și pe conflicte internaționale, inclusiv examinarea relațiilor dintre URSS și SUA din perspectiva militară. După destrămarea Uniunii
George Friedman () [Corola-website/Science/334464_a_335793]
-
Diviziei 8 Infanterie (1904-1907). În 1907, la vârsta de 61 de ani, generalul a demisionat intrând la pensie, convins că într-o armată mică limita maximă de vârstă nu trebuia să treacă de 60 de ani, dar a continuat să activeze mulți ani în fruntea Societății "Virtutea Militară" a ofițerilor veterani și să conducă „Revista Armatei” și „Revista Artileriei”. După trecerea în rezerva a fost ales senator de Gorj și vicepreședinte al Senatului. În anul 1912 a participat, ca vicepreședinte al
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
ca aceasta i-a procurat simpatie în rândurile cercurilor oficiale britanice, care l-a ajutat la obținerea mai târziu a funcției de Muftiu al Ierusalimului. După cucerirea Palestinei și a Siriei de către puterile Antantei, în anul 1919 Amin al-Husseini a activat la Damasc în suita lui Djibril Haddad, ofițer de origine libaneză, însărcinat cu securitatea generală din partea regimului înscăunat de emirul Feisal ibn Hussein în Siria. În vara aceluiaș an al-Husseini a organizat o delegație a arabilor din Palestina la Congresul
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Din anii 1980 a avut un contract cu producătorul german de încălțăminte Adidas. Fabrica a fost privatizată în 1994, printr-un program care a permis angajaților să preia acțiuni, dar a ajuns pe mâinile fostului director. În clădirea fabricii Pionierul activa clubul Colectiv, care a luat foc în seara de 30 octombrie 2015, în timpul unui concert rock al formației Goodbye to Gravity. A fost fondată de Nicola Prodanof în 1913 ca Tăbăcăria Națională, apoi Bourul; fiind situată într-o zonă pe
Pionierul () [Corola-website/Science/335072_a_336401]
-
artiști de renume, precum Maria Ciobanu, Lăură Lavric, Lucreția Ciobanu, Mioara Velicu, Nicoleta Voica, Niculina Stoican, Gheorghe Turda. Tainele dansului nu s-au pierdut odată cu pieirea coregrafului,deoarece maestrul a mai avut încă doi frați Vasile Macrea,care în prezent activează în cadrul Ansamblului"Veteranii-Junii Sibiului" și Iacob Macrea, coregraf al ansamblului "Ciocârlia"al M.A.I. În cadrul spectacolului de ziua națională a României din 2014 maestrul Ioan Macrea a primit titlul post-mortem de cetățean de onoare al județului Sibiu.Distincția a fost
Ioan Macrea () [Corola-website/Science/335077_a_336406]
-
la București l-a cunoscut pe Adi Colceru (David Deejay), la sfârșitul anului 2011. Întâlnirea a fost de bun augur pentru că Adi căuta o voce feminină pentru un nou proiect. Astfel, Ami a intrat în gașca Dav7 Music. Ami a activat în trupa de backing vocals a Paulei Seling și a participat la prima ediție a concursului X Factor, unde a avut-o chiar jurat pe Paula. În 2012, Ami și-a lansat primul single cu sprijinul celor de la Media Pro
Ami (cântăreață) () [Corola-website/Science/335120_a_336449]
-
este un scriitor și poet mexican. Morante a studiat doi ani economia la Universidad Nacional Autónoma de México (UNAM). Timp de 14 ani a trăit în Londra, unde a lucrat pentru British Broadcasting Corporation (BBC), si in Franța, unde a activat pentru Radio France Internaționale. Din 1989 până în 1992 a fost în Paris, de asemenea, Consul General mexican. În 1992 se întoarce în Mexic și preia conducerea la "Bibliotecă Iberoamericana "Octavio Paz"" a Universității din Guadalajara. Din 1996 este membru în
Fernando del Paso () [Corola-website/Science/335132_a_336461]
-
Școala de Arte Frumoase din București, având ca profesori pe Gabriel Popescu, Costin Petrescu și Camil Ressu, absolvind în 1930. În anii de studii și până în 1930, pictura sa a fost influențată de impresionism și postimpresionism. Între anii 1930-1932 a activat la București, expunând regulat în cadrul Saloanelor Oficiale, iar în 1932 s-a întors la Brașov, unde a lucrat ca artist liber profesionist. Prima expoziție personală a deschis-o la Brașov în 1933. Între anii 1935-1937 a expus la Brașov, Sibiu
Karl Hübner () [Corola-website/Science/335200_a_336529]
-
1992 până în 1993 a studiat la Facultatea de Istorie-Geografie a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava, România, iar din 1993 până în 1997 a studiat la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România. Din 1997 până în 2000, activează ca procuror, din 2000 până în 2002 în calitate de vice-director al Întreprinderii Mixte Moldo-Germane. Are licență de avocat din 15 noiembrie 2002. Are în gestiune mai multe dosare al oamenilor de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa. La începutul anului 2015, alături de
Andrei Năstase () [Corola-website/Science/335220_a_336549]
-
Căldării, comuna Crâng. Urmează cursurile Liceului Gheorghe Roșca Codreanu din Bârlad iar apoi cursurile Facultății de Drept din București, absolvind în 1907. Ca student, a făcut parte din conducerea Uniunii Studenților Români. Se înscrie în Ordinul Avocaților din județul Tutova activând ca avocat până în anul 1947. A ocupat și funcția de decan al Baroului Tutova. A inițiat înființarea unui sindicat profesional al avocaților, a publicat în revista Curierul Judiciar diverse articole și comunicări, a apărat în mod gratuit drepturile obștilor țărănești
Vasile Georgescu Bârlad () [Corola-website/Science/335180_a_336509]
-
pacea mondială]” și că face „un lucru nemaipomenit”. Internauții au distribuit un articol din presa internațională care susține afirmațiile lui Roșcovan. În episodul 5, cu ocazia participării cântărețelor Iulia Stoica și Aneea Opriș din Sibiu, care au mărturisit că au activat în trupa de coveruri Rym, Tudor Chirilă a ținut să-și exprime dezaprobarea față de formațiile care interpretează numai coveruri, spunând că acestea au o credibilitate artistică scăzută, că manifestă „o foarte mare relaxare și blazare”, că le lipsește „un minim
Vocea României (sezonul 6) () [Corola-website/Science/335223_a_336552]
-
guvernul Statelor Unite pentru o instalare militar, cu stipularea că dreptul de proprietate asupra terenurilor ar fi întors în orașul, atunci când guvernul federal nu mai sunt necesare în țară. Acest teren a devenit Baza Aeriană Bergstrom. Del Valle Airfield a fost activat la 19 septembrie 1942 pe 1200 de hectare de teren închiriate de orașul Austin. Numele bazei a fost schimbat la Bergstrom Army Airfield (AAF) în martie 1943 în onoarea lui Căpitanul John August Earl Bergstrom, un rezervist în Bombardamentul Grupului
Aeroportul Internațional Austin–Bergstrom () [Corola-website/Science/335211_a_336540]
-
Cioc”. La seniori s-a legitimat la CSA Steaua (1996-1999), cu care a fost campion național în 1999, înainte de a pleca la clubul francez Stade Aurillacois (1998-2001), unde s-a alăturat lui Florin Corodeanu și lui Romeo Gontineac. Apoi a activat la cluburile franceze FC Grenoble, Stade Poitevin, Tarbes Pyrénées și US Montauban. A fost jucător-antrenor la CAC Rugby Castelsarrasin și la Rugby athlétic club angérien. A fost component al echipei care a câștigat medalia de bronz la Campionatul Mondial de
Petre Mitu () [Corola-website/Science/335268_a_336597]
-
jucător de rugby român, care a devenit antrenor. Este singurul român inclus în Wall of Fame-ul din World Rugby Museum. S-a apucat de rugby la Școala Generala nr. 64, unde a fost descoperit de Mariana Lucescu. La seniori a activat la Sportul Studențesc sub îndrumarea lui Teodor Rădulescu. În anul 1975 a fost convocat la CS Dinamo București pentru serviciul militar. A petrecut restul carierei sale de jucător la acest club, cu care a cucerit titlul național în 1982. Și-
Mircea Paraschiv () [Corola-website/Science/335290_a_336619]
-
și globalizare care să evidențieze rolurile sale în beneficiul lumii și al oamenilor. Maestrul Xuecheng a fost invitat des la universități mari, la organizații guvernamentale și forumuri de nivel înalt să livreze prelegeri academice care să conducă la schimburi culturale, activând cultura ortodoxă, budistă, ca să pătrundă în societatea umană pentru a lumina mintea oamenilor. Venerabilul maestru pledează pentru purificarea minții prin “practica cu sârguință a poruncilor, concentrare și înțelepciune, eliminând lăcomia, furia și ignoranța”, facilitând astfel formarea unei noi civilizații umane
Xuecheng () [Corola-website/Science/335301_a_336630]
-
1949, București) a fost un scriitor și critic literar român. A urmat studii la Liceul „Mihai Viteazul” din București (1925-1928) și la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1928-1931), specializându-se în limbile română și franceză. A activat ca profesor de franceză suplinitor la liceul „Unirea” din Focșani (1931-1933), profesor de limba franceză la Școala Normală „Iosif Vulcan” din Oradea (1933-1935), profesor titular la liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1935-1942), inspector la Subsecretariatul de Stat pentru Educație Școlară
Octav Șuluțiu () [Corola-website/Science/335309_a_336638]
-
Sârba lui Purcel", care a intrat în repertoriul multor instrumentiști gorjeni. În formația sa au cântat soția, solista și chitarista Maria Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat de Doru Căpăstraru. Din taraful său actual fac parte: fratele său, Dumitru Burlan (vioară), soția sa, Gheorghița (voce), Ecaterina Muscurici (acordeon) și Vasile Muscurici (bas).
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică al lui Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A cântat inițial cu frații săi: Ionel și Constantin Mihu zis Dinu. Ulterior și-a creat propria lui formație formată
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
pe discuri de gramofon împreună cu taraful lui Ion Piper. După moartea lui Cotoi, fiul său, Vasile Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el mai cântă soția, solista Nuța Pobirci (n. 1941). În prezent face parte din Taraful Gorjului al Școlii Populare de Arte, cântând ca viorist și
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
zisă Mița (n. 1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
30 de ani). Între 1951-1953 devine solistă-vocală la Ansamblul de cântece și dansuri al Capitalei. Între 1953-1954 cânta la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase” din București. Între 1954-1956 ajunge solistă-vocală la Orchestra de muzică populară a Ansamblului „Ciocârlia” din București, activând sub bagheta dirijorului Victor Predescu. Între 1955-1986 activează ca profesoară de canto popular la Școala de Muzică nr. 1 din București, actualul Liceu de muzică „Dinu Lipatti”. În 1972 publică volumul „150 de Romanțe” iar în 1974 „Îndrumări metodice pentru
Mia Barbu () [Corola-website/Science/335364_a_336693]