62,720 matches
-
ale cortinei de fier. Iată câteva dintre ele: * Răsturnări imaginare ale confortului occidental: Huxley și Lessing închipuie o criză a civilizației, fără a se axa pe politic. Alasdair Gray nu mizează nici el pe politică, recurgând mai degrabă la o criză a mediului/naturii (lumina soarelui scade atât de mult încât e mai toată vremea noapte), care e desigur simbolică pentru amatorii de decodare. * Ecouri din est rău înțelese: Julian Barnes scrie The Porcupine din auzite. Descrie căderea comunismului, dar pierde
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
momentele sunt simultane, trăim toate vremurile deodată. Capitolul al cincilea îngroașă mult "umbra" cu care începe (repetând finalul capitolului 4). Dyer îl întovărășește pe Sir Chris pentru a examina un cadavru la un azil de nebuni. Un nebun are o criză și strigă: Câte morți, Nick, Nick, Nick, al meu ești! La care am fost nespus de uluit căci nu putea nicicum să-mi știe numele. În nebunia lui îmi strigă iar: Ascultă, băiete! Am să-ți spun ce nu știi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al misterului nesfârșit, pe care îl împărtășim, al întunecimii pe veci. Lectura acestui roman ne face părtași la contopirea albului cu negrul, a zilei cu noaptea, a binelui cu răul, rațiunii cu neînțelegerea, a detectivului cu criminalul. Suntem în mare criză de valori, de judecăți, ne pierdem puterea de a gândi. Suntem incluși într-un uriaș semn de întrebare, în nerostit și mai ales în inexprimabil. Textul clar, pe care-l citim fără să înțelegem tot, e ocultat de un sentiment
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de la lăsarea serii, pe care Ono a învățat să le picteze de la Mori-san, maestrul. E o lume a frumuseții efemere, miez de emoție, trăire pe care Ono o părăsește pentru a se alătura celor ce încercau să scoată Japonia din criză între cele două războaie. Colegul lui, Matsudo, îl învață pe Ono să privească în față lumea adevărată, sărăcia lucie ce-i înconjura. Astfel Ono începe să picteze cu teză, în sprijinul unei Japonii militarizate, care a pornit să cucerească viitorul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ființa ei. Ceartă specia în autobiografii fiindcă "nu suntem destul de inteligenți ca rasă pentru a crea o lume nouă, pentru a împiedica distrugerea celei vechi". Creăm computere și altele asemenea, și prin creațiile noastre ne aducem într-o stare de criză a civilizației, din propria noastră neglijență. Romane ca The Memoirs of a Survivor ori The Fifth Child sunt un disperat semnal de alarmă. Un semnal rămas neperceput, o spaimă ignorată de contemporanii lui Lessing: Cultura noastră se apropie de sfârșit
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu Lacan și Derrida, ... a asistat în amfiteatrele facultății cu interes pe când junii turci ai catedrei distrugeau ideea de autor, ideea de personalitate, ideea de a găsi un sens unic și univoc al textului literar. Când a absolvit, era deja criză de slujbe în învățământul superior. In 1984, profesorul Philip Swallow, șeful catedrei de engleză al Universității din Rummidge, a fost ales decan al facultății de arte pe timp de trei ani, iar Robyn a fost angajată să-l înlocuiască, pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de o simplă influență. (Playwrights at Work, editat de George Plimpton, 2000) În februarie 2005, Pinter anunța într-un interviu că a scris destule piese și vrea să se concentreze asupra politicii. În 1999 el a condamnat intervenția NATO în criza din Kosovo, susținând că nu va face decât să "agraveze nenorocirea și ororile și să devasteze țara". În 2001 s-a alăturat comitetului internațional care-l apăra pe Slobodan Milosevici. În noiembrie 2002 s-a opus așa zisului război preventiv
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Trist, Eliot a ajuns în cele din urmă să mărturisească: "Criticii spun că sunt savant și rece. Adevărul este că nu sunt niciuna, nici alta". The Waste Land este înainte de toate o narațiune autobiografică, scrisă într-un moment de mare criză în viața intimă a poetului. S-a vorbit mult despre amestecul lui Ezra Pound în manuscris. Ezra Pound, născut și educat în America, la fel ca T.S. Eliot, și plecat de acolo cu câțiva ani înaintea lui, a fost primul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de viață la țară, la jumătate de oră de Oxford cu mașina. LV. Mulți poeți contemporani citesc din versurile lor în public iar unul dintre ei chiar spunea că așa va supraviețui poezia. Ce părere ai: trece poezia printr-o criză de comunicare? Ar putea oare ecranul calculatorului să câștige bătălia? N-ar putea internetul să ajute poezia, să unească poeții și să devină un aliat? FS. Cred că ecranul ni se va alia. Profesia mea n-ar exista fără internet
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în angina instabilă. Creșterea acestui interval atrage atenția asupra posibilei instalări a unui infarct de miocard sau a morții subite; * frecvența este destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în angina de efort; nocturnă sau în repaus, în angina spontană, după mese copioase, stres, fumat excesiv, expunere la frig, vânt, ceață, etc. condiții de dispariție a durerii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fiind pedepse divine. În cartea lui Iacov stă scris: „Dumnezeu rănește, Dumnezeu pansează; El te îmbolnăvește, mâinile sale te vindecă“. în perioada biblică, se menționează frecvent multe boli intestinale, sexuale, de ochi, de picioare. Acestora li se adăugau afecțiunile cardiace, crizele epileptice, eczemele. Leproșii, dar nu numai, erau considerați de către preoți ca impuri. Se pare că știau că șoarecii, șobolanii transmit ciuma. Unele texte relatează cazuri de reanimare prin insuflare de aer gură la gură (Cartea regilor). Anatomia și fiziologia erau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Theophile de Bordeau (1722 - 1776) pe toate organele, fiecare cu resursele sale vitale concretizate în sensibilitate, iritabilitate, excitabilitate, contactilitate și extinzându-se la traseele nervoase, ganglionii limfatici, țesutul conjunctiv asigurând echilibrul, sănătatea. Arta afirmă el, vindecă bolile pregătind și excitând crizele. Theophile de Bordeau este colaborator la Enciclopedie și unul dintre cei mai cunoscuți medici ai timpului. O altă nuanțare a concepției lui Stahl o afirmă Paul-Joseph Barthez (1734 - 1806) elev al lui Bordeau și ajuns medic militar. El este a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ajunsă științifică, modernă, începând cu fiziologul și antropologul francez William Frederich Edwards (1977 - 1842), promotor al modernizării fizioterapiei (1824). Astăzi aceste domenii medicale au devenit discipline medicale, nemaifiind tratate drept capitole ale medicinei generale. Urbanizarea, industrializarea, dezechilibrul ecologic, drogurile, alcoolismul, criza educației, nesiguranța locului de muncă, complicarea sferei relațiilor, incertitudinea viitorului, pun la încercare liniștea oamenilor, supuși la diverse stressuri. Chimia mărește gama tranchilizantelor introduse în farmacii din 1952, dar empiric, precum opiaceele, folosite de când lumea. Apar bolile cromozomiale, aberații genetice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
contemporană a ultimelor decenii. Din momentul în care, chirurgia a fost integrată Universităților medicale, s-a creat posibilitatea pregătirii 174 complexe și a specializărilor chirurgicale. La reușita actului chirurgical participă fiziologi, anatomo patologi, bacteriologi, biochimiști, biofizicieni, anesteziști-reanimatori. De la operarea în criza de timp din vremea vestitului William Stewart Halsted, chirurg american care introduce, în 1889, mănușile de cauciuc, s-a ajuns la operarea lentă, funcțională, minuțioasă, artistică prin izolarea inimii, plămânilor, grație tehnicilor de asigurare a circulației extracorporale, artificiale, sub hemostază
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mari neurologi își continuă activitatea în sec. XX. Așa sunt: Jean Marie Charcot (1867 - 1936) elevul neuropatologului Duchenne de Boulogne și cel care aprofundează localizările medulare, scleroza în plăci, afecțiunile cortexului, ale trunchiului cerebral, nervilor, mușchilor periferici, isteriei dar și crizele hepatice, reumatismele cronice (poliartrite, artroze degenerative etc.) devenind una din personalitățile complexe ale medicinei franceze și creierul școlii de la Salpétrière; Pierre Janet (1859 - 1947), fondator al psihologiei clinice care, înainte de Sigmund Freud (1856 - 1939) încearcă să explice tulburările psihice prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
relaționare și manageriale. CAPITOLUL II Adolescența II.1 Adolescența - problemă socială Adolescența este subiectul privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră “vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, “vârsta de aur”; pentru unii ea este “vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este “vârsta marilor elanuri”; este “vârsta contestației, marginalității și subculturii”, dar și “vârsta integrării sociale”; este “vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar și ca artificiu” - decretează unii, ba nu, ripostează
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai înaltă decât modul în care este evaluat de ceilalți, el se va simți izolat, încercând să găsească forme de exprimare proprie care să-i aducă admirația și acceptarea celorlalți. Astfel, se explică teribilismele, manifestările de încăpățânare și de opoziție, crizele de originalitate, iar uneori chiar delincvența. La rândul lor, adolescenții cu o apreciere superioară de sine și bine acceptați de colectiv prezintă conduite bazate pe încredere, își susțin și argumentează cu tărie opiniile, au mai puține probleme personale, depășesc cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în care se deosebește de teoria freudiană care accentua importanța copilăriei și a experiențelor timpurii în dezvoltarea personalității. Stadiile dezvoltării psihosociale sunt considerate etape identitare distincte. În fiecare dintre aceste etape de viață apar achiziții noi, provocate de prezența unor crize de dezvoltare, înțelese ca perioade cu resurse formative deosebite, care au la bază confruntările dintre potențialitățile individuale și solicitările graduale tot mai complexe ale mediului sociocultural. În fiecare stadiu de dezvoltare există un conflict central care solicită un tip de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și acceptarea identității proprii este un proces extrem de dificil care poate genera anxietate, adolescentul trebuind să-și asume dintre diferitele roluri pe cel care i se potrivește mai bine. Cei care eșuează în dobândirea unei identități proprii trec printr-o criză de identitate ca urmare a confuziei rolului. În dobândirea identității Eu-ului un rol important îl au modelele și grupul de aceeași vârstă. Cheia explicativă a etapei adolescenței constă prin urmare în achiziția identității Eu-lui sau a confuziei rolului. Studiile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
-ului un rol important îl au modelele și grupul de aceeași vârstă. Cheia explicativă a etapei adolescenței constă prin urmare în achiziția identității Eu-lui sau a confuziei rolului. Studiile realizate asupra identității de Erikson demonstrează că rezultatele pozitive în rezolvarea crizelor de identitate depind de rezultatele pozitive obținute în plan adaptativ în stadiile anterioare de dezvoltare. Astfel, adolescenții care și-au dezvoltat încrederea, autonomia, inițiativa și competența în primele patru stadii ar dezvolta niveluri mai înalte de identitate a Eu-lui în locul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
stadiile anterioare de dezvoltare. Astfel, adolescenții care și-au dezvoltat încrederea, autonomia, inițiativa și competența în primele patru stadii ar dezvolta niveluri mai înalte de identitate a Eu-lui în locul confuziei rolului. După Erik Erikson (1968), etapa adolescenței este dominată de criza de identitate versus confuzia rolului considerată de mulți psihologi drept criză dominantă a întregii dezvoltări. Dezvoltarea identității individuale presupune aflarea răspunsurilor la întrebările ” Cine sunt eu ?” și ” Care este drumul meu în viață ?”, proces ce implică evaluări calitative ale propriilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
autonomia, inițiativa și competența în primele patru stadii ar dezvolta niveluri mai înalte de identitate a Eu-lui în locul confuziei rolului. După Erik Erikson (1968), etapa adolescenței este dominată de criza de identitate versus confuzia rolului considerată de mulți psihologi drept criză dominantă a întregii dezvoltări. Dezvoltarea identității individuale presupune aflarea răspunsurilor la întrebările ” Cine sunt eu ?” și ” Care este drumul meu în viață ?”, proces ce implică evaluări calitative ale propriilor competențe, principii și valori. Obiectivul major al adolescenței constă în formarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
simț al unității eu-lui dat de acordul dintre percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar trebui să fie o perioadă de experimentare a rolului în care tinerii pot explora conduite, credințe, interese și ideologii alternative, care pot fi modificate sau
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
roluri fără a se angaja în vreunul. Atitudinile și valorile stabile, alegerea profesiunii și a partenerului de viață, a stilului și drumului de viață se integrează gradual făcând posibilă simțirea propriei persoane și a celor din jur. În mod ideal, criza de identitate ar trebui rezolvată până în jurul vârstei de 20-25 ani pentru ca individul să se poată orienta ulterior către alte aspecte ale vieții. Dacă acest proces se finalizează pozitiv se poate vorbi despre constituirea unei identități care în sens restrâns
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
către alte aspecte ale vieții. Dacă acest proces se finalizează pozitiv se poate vorbi despre constituirea unei identități care în sens restrâns presupune dobândirea unei identități sexuale, a unei orientări profesionale și a unei perspective ideologice asupra lumii. Până la rezolvarea crizei de identitate, individul nu are încă un sentiment consistent al sinelui sau un set de standarde interne pentru aprecierea propriilor valori și competențe în diferitele domenii ale vieții. Eșecul în dobândirea unei identități sigure, satisfăcătoare și durabile conduce la difuziunea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]