63,579 matches
-
europene și globalizării, aplicarea regulii unanimității În sfera fiscală, care permite un spațiu de manevră la nivel național, asigurând În același timp o concurență benefică intracomunitară. Dar, În același timp, va fi mai greu de armonizat impozitele aplicabile pe profitul firmelor transnaționale, pe dividende și pe dobânzi. Se poate aprecia că, deși armonizarea cotelor de impozitare nu este Încă clar concepută, În privința armonizării bazei de impozitare există deja un proiect al Comisiei Europene. Încă din noiembrie 2004, un grup tehnic Înființat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
companiile calculează impozitele corporatiste, incluzând stabilirea unei cote minime de impunere, care să frâneze tendințele bulversatoare privind mișcarea capitalurilor. Se consideră, astfel, că o bază unică de impozitare, În cât mai multe state membre, va Însemna și contracția costurilor pentru firme cu operațiuni transnaționale, costuri numite „de conformitate” și se invocă raționamentul că o fiscalitate mai transparentă și mai previzibilă, cu o bază unică de impozitare, va spori gradul de atractivitate al mediului de afaceri În UE, precum și competitivitatea În Uniunea Europeană
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
5683, NBER, Cambridge, Mass.:, Jul. 1996; 77. HÉLIN R., POUPART-LAFARGE O., Investissements. Sélection et financement, J. Delmaset Cie, Paris, 1976; 78. HINES R. Jr., Corporate Taxation, wp. 6, The Office of Tax Policy Research, Michigan, 2001; 79. HOANȚĂ N., Capitalul firmei, Editor „Tribuna Economică”, București, 1998; 80. HOANȚĂ N., Economie și finanțe publice, Editura Polirom, Iași, 2000; 81. HOANȚĂ N., Finanțele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996; 82. HUBARD R.G., Capital Market Imperfections and Investment, NBER, wp. 5996, Cambridge, Mass.:, April, 1997
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
HINES R. Jr., Corporate Taxation, wp. 6, The Office of Tax Policy Research, Michigan, 2001; 79. HOANȚĂ N., Capitalul firmei, Editor „Tribuna Economică”, București, 1998; 80. HOANȚĂ N., Economie și finanțe publice, Editura Polirom, Iași, 2000; 81. HOANȚĂ N., Finanțele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996; 82. HUBARD R.G., Capital Market Imperfections and Investment, NBER, wp. 5996, Cambridge, Mass.:, April, 1997; 83. HUTTON J.P., KENC T., The Influence of Firms' Financial Policy on Tax Reform, Oxford Economic Papers, Vol. 50, 1998; 84
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
of Firms' Financial Policy on Tax Reform, Oxford Economic Papers, Vol. 50, 1998; 84. ILIE V., Gestiunea financiară a Întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999; 85. Impactul cotei unice, www.insse.ro 86. ISTRATE C., Fiscalitate și contabilitate În cadrul firmei, Editura Polirom, Iași, 1999; 87. IȘFĂNESCU A. (coord.), Evaluarea Întreprinderii, Editura Tribuna economică, București, 1998; 88. KEYNES J. M., Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor, Editura Științifică, București, 1970; 89. LEFEBVRE, F., Memento Pratiques
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
of countries in South East Europe, http://www.oecd.org 110. ONOFREI, M., Finanțele Întreprinderii, Editura Economică, București, 2004; 111. ONOFREI, M., Impactul politicilor financiare asupra societății, Editura Economică, București, 2000; 112. PANTE I., EROS-STARK L, Analiza situației financiare a firmei. Elemente teoretice. Studii de caz, Editura Economică, București, 2001; 113. PARASCHIVESCU D.M., PĂVĂLOAIA W., Modele de contabilitate și analiză financiară, Editura Neuron, Focșani, 1994; 114. PECICAN E.Ș. Macroeconometrie (politici economice guvernamentale și econometrie), Editura Economică, București, 1996; 115. PETRESCU
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
London, 1992; 128. SAMUELSON P. A., L'Economique. Nouvelle edition, Editura Armand Colin, Paris, 1982; 129. SAMUELSON P.A., NORDHAUS W.D., Economie Politică, Editura Teora, București, 2000; 130. SANDU Ghe., Finanțarea Întreprinderii, Editura Economică, București, 2000; 131. SANDU Ghe., Formarea capitalului firmelor private, Editura Economică, București, 2000; 132. SPETEANU I., Impozitele mici nu garantează prosperitatea, 15 noiembrie 2006, www.euractiv.ro 133. STAN I. N., Teoria generală a impozitelor indirecte, I.A.G. „Lupta”, București, 1945; 134. STAN I.N., Contribuțiuni la cunoașterea evoluției
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sau de schimbarea regimului, nici o dată cu trecerea la economia de piață În China și În Ungaria. În timp ce În Ungaria, de exemplu, privatizarea s-a produs În mare măsură ca un proces „inițiat de jos”, deci prin Înființarea unor mici firme și Întreprinderi, În China ponderea acestora era mult mai mică, urmând ca Însăși privatizarea, Începută o dată cu reforma capitalistă, să fie realizată mai ales prin vinderea marilor Întreprinderi ale statului. Din multitudinea de elemente și factori ce influențează constituirea unei astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ar fi: spitale, teatre, oficii etc. 2) Întreprinderile și instituțiile publice cu caracter industrial sau comercial Cu toate că unele dintre acestea funcționează pe principii comerciale, ele sunt considerate publice, deoarece statul este „proprietarul” acestora. Ele pot fi: la nivel național sunt firme de producție sau comerciale de importanță națională: regiile autonome, societățile naționale etc.; la nivel local sunt firme în care autoritatea publică locală este proprietarul sau acționarul majoritar: întreprinderi locale de transport, de construcții, de curățenie etc. b) Modul specific de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
unele dintre acestea funcționează pe principii comerciale, ele sunt considerate publice, deoarece statul este „proprietarul” acestora. Ele pot fi: la nivel național sunt firme de producție sau comerciale de importanță națională: regiile autonome, societățile naționale etc.; la nivel local sunt firme în care autoritatea publică locală este proprietarul sau acționarul majoritar: întreprinderi locale de transport, de construcții, de curățenie etc. b) Modul specific de cumpărare în administrația publică Efectuarea cumpărărilor în sectorul public se face pe baza procedurilor menționate în legislația
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
1) Un spital județean - condus de domnul „D” • S-au achiziționat pe parcursul anului 200n diverse produse, prin licitații electronice, de la SC „X” SRL, la care dl „D” era acționar alături de soție și socrii acestuia. Contractele încheiate de Spitalul Județean cu firma SC „X” SRL pe parcursul anului 200n sunt în valoare de 919.435.250 de lei și 12.618,39 de euro. • Conflict de interese? Fraudă? 2) Corupția aviară • Șeful unui Institut de Sănătate Animală sau Umană a achiziționat substanțe de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
de 919.435.250 de lei și 12.618,39 de euro. • Conflict de interese? Fraudă? 2) Corupția aviară • Șeful unui Institut de Sănătate Animală sau Umană a achiziționat substanțe de laborator în valoare de peste două miliarde de lei de la firma fiului său. Cele trei contracte, încheiate între Institut și firma „X”, al cărei acționar majoritar este fiul directorului instituției, s-au derulat în perioada zz noiembrie 200n-zz noiembrie 200n și au avut o valoare de 2,39 miliarde de lei
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
de euro. • Conflict de interese? Fraudă? 2) Corupția aviară • Șeful unui Institut de Sănătate Animală sau Umană a achiziționat substanțe de laborator în valoare de peste două miliarde de lei de la firma fiului său. Cele trei contracte, încheiate între Institut și firma „X”, al cărei acționar majoritar este fiul directorului instituției, s-au derulat în perioada zz noiembrie 200n-zz noiembrie 200n și au avut o valoare de 2,39 miliarde de lei vechi (fără TVA). • Conflict de interese? Fraudă? 3) Achiziții publice
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
într-o țară „A” pentru cetățenii unui oraș la preț triplu • Pentru 50 de autovehicule care la poarta fabricii ar fi costat 3,3 milioane de euro RATP din orașul „X” a plătit 10 milioane de euro. • Neconcordanță în acte. Firma ar fi trebuit descalificată de la început. • Diverse „păsuiri” acordate firmei. • Alte afaceri dubioase. • Achiziții ilegale? Fraudă? Un studiu recent realizat de specialiștii portalului www.licitatia.ro scoate în evidență percepția operatorilor economici asupra corectitudinii derulării procesului de achiziții publice din
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
triplu • Pentru 50 de autovehicule care la poarta fabricii ar fi costat 3,3 milioane de euro RATP din orașul „X” a plătit 10 milioane de euro. • Neconcordanță în acte. Firma ar fi trebuit descalificată de la început. • Diverse „păsuiri” acordate firmei. • Alte afaceri dubioase. • Achiziții ilegale? Fraudă? Un studiu recent realizat de specialiștii portalului www.licitatia.ro scoate în evidență percepția operatorilor economici asupra corectitudinii derulării procesului de achiziții publice din țara noastră. Amintim câteva dintre opiniile acestora referitoare la procesul
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
în special prin acte adiționale încheiate ulterior sau atribuiri directe, fără negociere; • lipsa de fermitate a participanților la licitații, printr-o atitudine pasivă, de nesesizare, nereclamare a posibilelor fraude; • beneficiul generat de intermedierea și supravegherea procesului de achiziții publice de firme private, publicitatea să se facă și pe alte site-uri decât cele oficiale, site-uri private și specializate în astfel de servicii, ceea ce ar putea duce la o concurență mai acerbă între aceste site-uri, cu consecințe pozitive pentru autoritățile
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
să se facă și pe alte site-uri decât cele oficiale, site-uri private și specializate în astfel de servicii, ceea ce ar putea duce la o concurență mai acerbă între aceste site-uri, cu consecințe pozitive pentru autoritățile publice și firmele participante; • posibilitatea comasării tuturor instituțiilor care răspund de buna desfășurare a procesului de achiziții publice într-una singură; • speranța că licitațiile se vor organiza corect, că ofertele se vor adapta la sistemul actual de achiziții publice pentru a putea câștiga
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
a unor oferte pertinente. Dată fiind importanța documentației de atribuire, responsabilitatea aducerii la îndeplinire a activității de elaborare, sau după caz, coordonare a elaborării acesteia, revine compartimentului intern de achiziții. Activitatea de elaborare poate fi și externalizată, fiind încredințată unei firme de consultanță, în situația în care fie autoritatea contractantă nu dispune de suficienți specialiști pentru o bună întocmire a acesteia, fie contractul este apreciat ca fiind unul foarte complex, fie există nevoia de a se identifica noi soluții tehnice sau
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ca fiind unul foarte complex, fie există nevoia de a se identifica noi soluții tehnice sau financiare pentru optimizarea costurilor aferente achiziției, cu condiția să se respecte prevederile OUG nr. 34/2006. În cazul în care este elaborată de o firmă de consultanță, compartimentul intern de achiziții publice trebuie să coordoneze și să supervizeze activitatea respectivă. Prin serviciul de consultanță se asigură date, informații, sfaturi, soluții pentru un domeniu de activitate, însă în domeniul achizițiilor publice posibilitatea de a se apela
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
a-și plăti transportul. „Eu am plecat. Pentru a plăti transportul au vândut părinții mei vaca și mi-au dat mie banii. Vărul meu a rămas acasă pentru că nu a avut bani.” Bărbatul de 33 de ani angajat la o firmă care nu-și plătea conștiincios oamenii, cu doi copii, cu soția rămasă de curând șomeră, întrebat în România de ce vrea să emigreze, are un discurs foarte concis și clar: pentru bani. După doi ani grei de muncă în construcții, în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dar au fost dezamăgiți de mediul antreprenorial corupt, ineficient și restrictiv: „Aveam o tarabă în România. Stăteam în piață de dimineața până seara și nu câștigam decât strictul necesar, pentru mine și soția mea”. (emigrant, 35 ani). „Am avut o firmă în România, am avut două mașini și am casă. Aici am un serviciu de 8 ore și o motocicletă, dar nu aș mai schimba cu viața pe care am dus-o în România. Trebuia să stau până seara târziu să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai multe tipuri de transnaționalism: economic, politic și cultural (Portes, 1996) și introduce termenul de „comunități transnaționale”, pentru a se referi la grupurile de imigranți care stabilesc legături regulate între societățile de origine și cele de emigrare și adeseori dezvoltă firme ce activează în ambele contexte 5. În acest sens, el consideră emergența comunităților transnaționale ca fiind un fenomen nou, legat de schimbările produse de procesul de globalizare și de răspunsul pe care migranții îl formulează la acesta. În fine, o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lucrează sau nu colaborează cu alți migranți (spre exemplu, cu moldoveni, ucraineni sau marocani), ci în special cu români sau cu italieni. Pe piețele de construcții din zona Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din magazine cu produse chinezești. Colaborările dintre migranții de etnii diferite sunt sporadice și apar, spre exemplu, atunci când migranții români închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
românii preferă în general munca salariată. Acest lucru este valabil și pentru o mare parte dintre borșeni, dar situația din Italia este mai complexă, deoarece în sectorul de construcții emerg companii etnice românești. Astfel, până în 1998 nu existau în Italia firme ale migranților, dar în 1998 s-a dat o lege care permite migranților legali să aibă firme proprii sau să muncească autonom 20. Acest fapt a schimbat substanțial peisajul pieței de muncă pentru migranții români și, ca o consecință, numărul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dar situația din Italia este mai complexă, deoarece în sectorul de construcții emerg companii etnice românești. Astfel, până în 1998 nu existau în Italia firme ale migranților, dar în 1998 s-a dat o lege care permite migranților legali să aibă firme proprii sau să muncească autonom 20. Acest fapt a schimbat substanțial peisajul pieței de muncă pentru migranții români și, ca o consecință, numărul de firme românești și de muncitori români autonomi este în creștere, ceea ce înseamnă o sursă suplimentară de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]