63,579 matches
-
migranților, dar în 1998 s-a dat o lege care permite migranților legali să aibă firme proprii sau să muncească autonom 20. Acest fapt a schimbat substanțial peisajul pieței de muncă pentru migranții români și, ca o consecință, numărul de firme românești și de muncitori români autonomi este în creștere, ceea ce înseamnă o sursă suplimentară de oportunități (dar și de speculație) pentru migranții români. În plus, nu trebuie subestimat rolul intermediarilor informali din mediile de migranți. Referitor la munca femeilor, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
puternică din ultimii ani, sunt puțin instituționalizate pot fi concepute mai degrabă ca un spațiu al unor practici neinstituționalizate și în care există multă mobilitate. Astfel, chiar dacă există o mobilitate mare și circulație intensă între Borșa și Milano, în afară de câteva firme care fac transportul între Borșa și Milano, alte forme de instituționalizare a practicilor transnaționale ale borșenilor nu prea sunt dezvoltate. În acest sens, putem să ne întrebăm cât de intense vor rămâne aceste dinamici ale românilor (în cazul studiat, al
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trimiși acasă de muncitorii migranți au însemnat aproximativ 13% din economie (Vertovec, 2003b, 5) Pentru o înțelegere a dezbaterilor teoretice privind teoria transnaționalismului, a se vedea, spre exemplu, articolul critic al lui Kivisto (Kivisto, 2001). Spre exemplu, cum este cazul firmelor ce intermediază transferurile de bani sau transportul imigranților. Referitor la spațiile transnaționale, Faist realizează o tipologie a acestora în funcție de timpul lor de existență (scurt sau lung) și de intensitatea relațiilor transnaționale (slabe sau tari). În plus, în analiza acestuia referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cunoștință despre lucrări științifice din domeniul sociologiei bazate pe metoda anchetei sociologice care să ia în calcul, în analiza informațiilor furnizate de către subiecții de anchetă, și aspectele nonverbale transmise de către aceștia. De asemenea, cartea este utilă pentru practicieni. Există multe firme private, companii care oferă angajaților programe de instruire în cadrul cărora stăpânirea mesajelor nonverbale ocupă un loc important. Specialiștii au în Comunicarea nonverbală: gesturile și postura un sprijin important pentru derularea acestor activități. Lucrarea este o noutate în literatura românească de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
birocratică, viziunea asupra informației s-a schimbat de-a lungul timpului, ea trecând progresiv de la suport al scopurilor generale (perioada 1960-1970), la suport în controlul managerial (perioada 1970-1980), devenind în prezent o importantă resursă strategică cu rol în asigurarea supraviețuirii firmei, un agent hotărâtor al dezvoltării, fiind numită și „petrolul secolului XXI”<footnote I. Stoica, Informație și cultură, Editura Tehnică, București, 1997. footnote> . Datorită importanței ei, informația a devenit o resursă la fel de valoroasă ca resursele umane, cele materiale sau financiare. Pregătirea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
exista fără informație și comunicarea ei, informația devenind un bun al acesteia. Informația prezintă într-o întreprindere următoarele roluri principale<footnote H. Simon, The new Science of Management Decision, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1977, citat în Panaite Nica, Managementul firmei, Editura Condor, Chișinău, 2004. footnote>: Măsură a succesului: de exemplu, informația cu privire la profitabilitatea întreprinderii poate fi folosită pentru evaluarea succesului acelei firme pe o anumită perioadă de timp; Semnal de alarmă: unele informații reflectă schimbări însemnate în volumul vânzărilor, nivelul
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Simon, The new Science of Management Decision, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1977, citat în Panaite Nica, Managementul firmei, Editura Condor, Chișinău, 2004. footnote>: Măsură a succesului: de exemplu, informația cu privire la profitabilitatea întreprinderii poate fi folosită pentru evaluarea succesului acelei firme pe o anumită perioadă de timp; Semnal de alarmă: unele informații reflectă schimbări însemnate în volumul vânzărilor, nivelul costurilor, nivelul profitului, constituind astfel semnale de alarmă pentru manageri, determinându-i să ia decizii și să declanșeze acțiuni pentru remedierea neajunsurilor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
exemplu, informațiile cu privire la structura personalului unei companii (după vârstă, sex, categorii de calificare etc.) pot arăta că este necesar un program de recrutare activă și perfecționare a personalului. Planurile pentru realizarea acestui program trebuie coordonate cu planurile de producție ale firmei și cu bugetele proiectate. Informația este indispensabilă funcționării întreprinderii. Utilizarea informațiilor are în vedere următoarele tipuri de obiective: Satisfacerea unor obligații legale: orice întreprindere trebuie să-și organizeze contabilitatea respectând Legea Contabilității, Planul general de conturi și Regulamentul de aplicare
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și pot fi: ascendente, prin care se transmit informații organului ierarhic superior, și descendente, prin care se transmit decizii către unitatea economică. Necesitatea informatizării societăților comerciale s-a manifestat pe fondul creșterii continue a volumului de informații vehiculate într-o firmă. Cererea de informații necesare procesului decizional pe cele trei niveluri ale sale și fiecărui compartiment în parte a sporit vertiginos în ultimele decenii. Excesul de informații a determinat nevoia de informații sintetizate, mai ușor de urmărit și analizat. Această sintetizare
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de informatizare, încadrând întreprinderea modernă în următoarele categorii: întreprinderea neinformatizată, un model de întreprindere pe cale de dispariție în perspectiva secolului XXI; întreprinderea bazată pe date, specifică anilor ’70-’80. Obiectivul principal al procesului de informatizare este legat de înregistrarea tranzacțiilor firmei: stocuri, încasări, plăți etc. Informatica reprezenta un simplu serviciu și constituia exclusiv sarcina profesioniștilor, utilizatorii finali neavând cunoștințe de specialitate și nici acces la calculator. Suporții informaționali erau neinformatizați, în cea mai mare parte a lor, iar utilizarea hârtiei era
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
evoluțiilor informaționale, sistemele informatice devin mai inteligente, deoarece nu se mai ocupă numai de prelucrarea și stocarea datelor, ci și de manipularea cunoștințelor într-o manieră apropiată de logica umană. Utilizarea eficientă a informațiilor poate deveni o armă strategică pentru firma în cadrul căreia calculatorul este liantul comun al tuturor utilizatorilor (indiferent de nivelul ierarhic pe care se situează), oferind noi posibilități pentru lucrul în echipă și pentru luarea în comun a deciziilor. Întreprinderile se transformă, devenind adevărate rețele dinamice, flexibile și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în care se derulează operațiunile economice, de a crea interfețe logice asupra relațiilor dintre parametrii și mărimile analizate și apoi de a determina cel mai bun parcurs de urmat. Provocarea majoră a sistemelor expert în economie o constituie posibilitatea ca firma să-și poată stoca, analiza, interpreta nu numai datele, ci și cunoștințele. Succesul informatizării întreprinderilor depinde de mai mulți factori. În primul rând, este necesar ca managerii să aibă cunoștințe corespunzătoare de informatică pentru a susține acest proces, iar în
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și utilizatori (trebuie să se găsească un limbaj „de mijloc” prin care cererile utilizatorilor să fie înțelese de informaticieni, iar ceea ce concep informaticienii să fie înțeles de utilizatori). Multe proiecte informatice eșuează tocmai din cauza neluării în calcul a acestor factori. Firmele care doresc să-și automatizeze sistemul informațional dispun de o multitudine de soluții, mai mult sau mai puțin cuprinzătoare, mai complexe sau mai simple, dar și mai scumpe sau mai ieftine. Astfel, din punct de vedere hardware, pot fi utilizate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
satisface nevoi informaționale specifice sau pot fi achiziționate pachete de programe standard, gata scrise, pentru rezolvarea problemelor informaționale cu un grad mai mare de generalitate. Cea de-a doua metodă este mult mai ieftină și eficace, deoarece programele scrise de firme specializate au fost deja testate în funcționare la alți utilizatori (deși slăbiciuni ale softului pot fi găsite oricând). În plus, piața softului de aplicații este în creștere rapidă, ceea ce facilitează alegerea soluțiilor convenabile pentru firmele interesate. O posibilă clasificare a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
eficace, deoarece programele scrise de firme specializate au fost deja testate în funcționare la alți utilizatori (deși slăbiciuni ale softului pot fi găsite oricând). În plus, piața softului de aplicații este în creștere rapidă, ceea ce facilitează alegerea soluțiilor convenabile pentru firmele interesate. O posibilă clasificare a informațiilor Diversitatea informațiilor, volumul lor în continuă creștere, formele diferite de exprimare și alte considerente practice sunt argumentele care conduc la necesitatea clasificării informațiilor. Cele mai utilizate criterii de clasificare întâlnite în literatura de specialitate
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
realiza obiectivele propuse. Dar deseori aceștia consideră sistemele informatice ca fiind „cutia neagră” a organizației, neînțelegând de fapt în totalitate rolul și avantajele utilizării noilor tehnologii. De aceea, se impune o colaborare permanentă între informaticieni și utilizatori la nivelul unei firme. Schimbările intervenite în tehnologiile informaționale sunt rapide și au numeroase implicații. Pentru a cunoaște mai bine aceste implicații trebuie identificate caracteristicile globale ale noilor tehnologii informaționale. În acest sens, Herbert Simon definește următoarele caracteristici ale noilor TI: asigură accesibilitatea oricărei
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
acest sens, tehnologia informațională ar cuprinde, pe lângă elementele care asigură colectarea, prelucrarea, stocarea și transmiterea informațiilor, și elementele teoretice și metodologice privind dezvoltarea sistemelor informatice. În prezent se constată, ca urmare a dezvoltării explozive a tehnologiei informaționale, o incapacitate a firmelor de a beneficia pe deplin de facilitățile oferite de noile tehnologii. De asemenea, trebuie avut în vedere că nu este suficientă simpla introducere a unor noi tehnologii, ci și formarea unei noi atitudini față de utilizarea lor prin crearea unei arhitecturi
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
datelor și suportul deciziilor, prin consolidarea tuturor datelor întreprinderii. Conceptul de depozit de date a apărut la sfârșitul deceniului 8, dar s-a conturat și dezvoltat în anii ’90. Conceptul datawarehouse (depozit de date) este definit de William Inmon (vicepreședintele firmei Prism Solution) ca fiind o „colecție de date destinate fundamentării deciziei manageriale, colecție care este tematică, integrată, plasată într-un context temporal și permanentă”. Deosebirile față de o bază de date sunt următoarele: scopul pe care îl au datele stocate - acestea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
să se vorbească despre „informatică industrială”, „informatică medicală”, „informatică economică” etc. Informatica economică reprezintă un ansamblu de mijloace tehnice (bazate pe calculator) și umane, destinate culegerii, stocării, prelucrării și transmiterii informațiilor în scopul eficientizării managementului, a altor activități economice din firme, precum și a planificării afacerilor. La sfârșitul anilor ’70, odată cu proliferarea microinformaticii a apărut un nou concept: informatica utilizatorului final. Prin noile instrumente de lucru disponibile pe microcalculatoare (programe de calcul tabelar, procesoare de texte, limbaje de interogare a bazelor de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de aprovizionare, piețe de desfacere, public țintă. Acest lucru este posibil doar prin intermediul unui sistem informațional bine organizat, care să permită obținerea de informații reale în timp util. Importanța sistemelor informatice Sistemele informatice joacă un rol esențial în crearea de firme competitive, pentru administrarea afacerilor la nivel global și furnizarea de produse și servicii utile clienților. Globalizarea afacerilor, apariția economiei digitale și extinderea internetului și a altor rețele de comunicații globale au remodelat rolul sistemelor informatice în afaceri și management. Internetul
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
utilizatori. Misiunea sistemului informațional este de a sprijini procesele decizionale și operaționale cu informații corecte în timp real, asigurând o bună comunicare între diferite niveluri ierarhice de supervizare, atât pe orizontală, cât și pe verticală, contribuind astfel la îmbunătățirea activității firmei, a calității și performanței produselor realizate. Orice organism economic se poate compune din următoarele sisteme: sistemul de conducere (decizional); sistemul condus (operațional); sistemul informațional. Sistemul informațional deține un rol esențial în funcționarea unui organism economic, constituind elementul de legătură între
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
din următoarele sisteme: sistemul de conducere (decizional); sistemul condus (operațional); sistemul informațional. Sistemul informațional deține un rol esențial în funcționarea unui organism economic, constituind elementul de legătură între sistemul de conducere și sistemul condus<footnote C. Popescu-Bogdănești, Sistemul informațional al firmei în mediul concurențial, Editura Tribuna Economică, București, 1999. footnote>. Schematic, legăturile și funcțiile acestor sisteme sunt prezentate în figura. Modelul sistemic al întreprinderii Sistemul operațional reprezintă sediul activității productive a întreprinderii. Această activitate constă în transformarea resurselor sau fluxurilor primare
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la cele informaționale, acestea cuprind, din categoria informațiilor, numai pe acelea care sunt „informații-materii prime”, în sensul că nu sunt legate direct de conducerea întreprinderii. Foarte adesea, în sectorul terțiar, transformarea acestui tip de fluxuri reprezintă principala activitate a întreprinderii (firme de tele-marketing, brokeraj etc.). Prin urmare, în aceste cazuri, sistemul operațional poate fi asimilat unui sistem ce transformă informații, altfel spus, sistemelor informaționale de producție. Sistemul de conducere este sediul activității decizionale a întreprinderii. Activitatea decizională este, de fapt, asigurată
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
macroeconomici, cum ar fi: PIB, PIN sau VN etc. Un frumos text din lucrarea Managementul marketingului (1997) de P. Kotler, preluat dintr-o revistă de specialitate, poate constitui o excepțională introducere în universul infinit al serviciilor actuale: „În prezent există firme care, în schimbul unei taxe, vă echilibrează bugetul, au grijă de filodendronul dvs., vă trezesc dimineața, vă duc la serviciu sau vă găsesc o locuință, un loc de muncă, o mașină, o soție, o persoană care să vă ghicească viitorul sau
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
arendă câteva vaci, ori să închiriați unele picturi originale? Sau poate vreți câțiva tineri îmbrăcați după moda hippy, care să vă înveselească atmosfera la următoarea petrecere pe care o veți da? Dacă aveți nevoie de serviciu în domeniul afacerilor, alte firme vă vor planifica adunările și întâlnirile de afaceri, vă vor proiecta produsele, vă vor ajuta în prelucrarea informațiilor, ori vă vor trimite secretarele sau chiar directorii de care aveți nevoie.” Realitățile din SUA, la care se referă textul, se pot
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]