64,416 matches
-
cartea din mijloc a unei trilogii care face mult mai mult decât să facă legătura între început și sfârșit”, oferindu-i 4 stele și jumătate din cinci. SF Site apreciază de asemenea ritmul cărții, dar critică lipsa de profunzime a personajelor, care par a-și fi pierdut prospețimea din primul volum al seriei.
Fără îndurare () [Corola-website/Science/329345_a_330674]
-
băncii și au furat un milion de dolari și 300 de cocoșei de aur. Eugen Alimănescu alături de comisarul-șef Gheorghe Cambrea, cel cu care a lucrat împreună la cele mai renumite cazuri ale vremii, au fost sursele de inspirație ale personajului Miclovan din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Eugen Alimănescu devine maior de Miliție și este utilizat alături de Securitate în acțiunile de anihilare ale rezistenței anticomuniste din munți. Se remarcă prin cruzime și utilizarea torturii în cazul grupului Arnăuțoiu. Matilda Jubleanu este
Eugen Alimănescu () [Corola-website/Science/329347_a_330676]
-
despre geografia Franței, despre retorică, afaceri și istorie, despre limbi în general și despre franceză în special etc. În cuprinsul cărții se regăsesc diverse observații și întrebări care fac din ea un document important al ciocnirii dintre civilizații și culturi. Personajul este un șeic de la Universitatea Musulmană al - Azhar, dornic să admire tot ce se poate admira la europeni și la francezi în special și să le explice conaționalilor săi de ce este de dorit ca anumite elemente ale civilizației occidentale să
Rifa'a at-Tahtawi () [Corola-website/Science/329353_a_330682]
-
să admire tot ce se poate admira la europeni și la francezi în special și să le explice conaționalilor săi de ce este de dorit ca anumite elemente ale civilizației occidentale să fie preluate și integrate în societatea egipteană. De exemplu, personajul consideră că trebuie apreciate curățenia și ordinea care domnesc peste tot, faptul că se stă pe scaune și nu pe jos, că se mănâncă din farfurii, folosindu-se tacâmuri, că oamenii dorm pe un loc mai ridicat (adică pe un
Rifa'a at-Tahtawi () [Corola-website/Science/329353_a_330682]
-
Negurile (1983) (titlu original "The Mists of Avalon") este un roman de Marion Zimmer Bradley, în care se povestește legenda regelui Arthur din perspectiva personajelor feminine. Cartea urmărește viața Morgainei (cunoscută ca Morgan le Fay în alte opere), o preoteasă care luptă să salveze cultura matriarhală celtică într-o țară în care creștinismul patriarhal amenință să distrugă stilul de viață pagân. Narațiunea se concentrează asupra
Negurile (roman) () [Corola-website/Science/328541_a_329870]
-
care creștinismul patriarhal amenință să distrugă stilul de viață pagân. Narațiunea se concentrează asupra vieților lui Gwenhwyfar, Viviane, Morgause, Igraine și a altor femei marginalizate în diferitele versiuni ale legendei arturiene, în timp ce regele Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde sunt doar personaje secundare. Cartea "Negurile" contrazice flagrant majoritatea celorlalte ficțiuni pe tema poveștii arturiene, în care Morgan le Fay este prezentată ca o vrăjitoare distantă, unidimensională, al cărei antagonism cu Masa Rotundă nu este explicat aproape deloc. În cazul de față, Morgaine
Negurile (roman) () [Corola-website/Science/328541_a_329870]
-
Arthur vor fi înlăturați prin magie din cercurile lumii. Singură Morgaine rămâne să povestească istoria Camelotului. Romanul "Negurile" este apreciat ca una dintre cele mai originale repovestiri ale familiarei legende arturiene. Bradley a primit multe laude pentru potretizarea convingătoare a personajelor principale, tratarea respectuoasă a căilor păgâne ale Avalonului și narațiunea în care nu există alb și negru, bun și rău, ci doar o serie de adevăruri. Isaac Asimov l-a numit "cea mai bună repovestire a epopeii arturiene pe care
Negurile (roman) () [Corola-website/Science/328541_a_329870]
-
Hackman), un fost ofițer american bântuit de amintirile sale din Primul Război Mondial, care s-a încheiat recent, primește misiunea de a proteja un grup de arheologi care realizau săpături la Erfoud (în Maroc) de la revoluționarii beduini conduși de El-Krim (personaj inspirat din revoluționarul marocan Abd el-Krim). La scurt timp după Primul Război Mondial, maiorul american Foster (Gene Hackman), comandantul unui detașament din Legiunea Străină franceză, suferă de pe urma amintirii obsedante că a condus o armată de 8.000 de soldați, din
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
la Roma, decide să se retragă pe insula Avalon, alături de văduva lui Crispus, Elena și fiica acesteia. Acțiunea se petrece în perioada în care creștinismul a trecut de la stadiul de religie interzisă la cel de religie oficială. O serie de personaje din roman au corespondent în realitatea istorică, printre ele numărându-se personaul principal, Elena, soțul ei Constantius Chlorus, fiul lor Constantin și fiul nelegitim al acestuia, Crispus. În prefața cărții, Diana L. Paxson recunoaște că puține fapte pot fi dovedite
Preoteasa din Avalon () [Corola-website/Science/328592_a_329921]
-
drept "o poveste stranie și minunată pe care niciun fan al cărților anterioare din seria Avalon n-ar trebui s-o rateze". La rândul său, "Publisher's Weekly" apreciază că "talentul lui Paxson de a aduce la viață locuri și personaje istorice îmbogățește povestea Elenei", adăugând că "această ultimă carte din canonul lui Bradley va satisface cu siguranță fanii și-i va aduce alții noi".
Preoteasa din Avalon () [Corola-website/Science/328592_a_329921]
-
(titlul german: Schachnovelle) este o nuvelă psihologică scrisă de Stefan Zweig înaintea sinuciderii sale (în februarie 1942) și apărută în 1943. Deși are aparent un rol central în construcția operei, jocul șah este, la fel ca personajul McConnor, doar un pretext pentru tema torturii psihice și a consecințelor ei asupra firii umane. Nuvela a fost tradusă în limba română de J. Popper după ediția franceză și a fost publicată în numărul 47 a Colecției „Povestiri științifico-fantastice” editate
Jucătorul de șah () [Corola-website/Science/328617_a_329946]
-
în ciuda reținerii sale inițiale - să joace, în schimbul unei sume de 250 de dolari de partidă. A doua zi, Czentovic apare cu întârziere și propune să joace împotriva întregului grup. După mai multe mutări, partida pare a fi pierdută, până când un personaj misterios apare și îl ghidează pe McConnor să reușească maximul posibil, o remiză. Deși are rețineri, este convins de persoanele prezente să participe a doua zi la o partidă cu campionul de șah. Când este pe cale să piardă primul joc
Jucătorul de șah () [Corola-website/Science/328617_a_329946]
-
12 ani, Mirko fusese crescut din milă de un preot. Acesta nu reușise să îl educe, copilul fiind descris ca leneș, stupid, mintea lucrându-i încet. Destinul i se schimbă doar când se descoperă singurul său talent, jocul de șah. Personajul este înfățișat de narator drept arogant și avid după bani. Inginer scoțian, incapabil în a juca șah, dar încăpățânat. Aroganța sa violentă este esențială în organizarea partidelor de pe vas contra campionului Czentovic. Personaj educat și retras, apare în timpul partidei dintre
Jucătorul de șah () [Corola-website/Science/328617_a_329946]
-
descoperă singurul său talent, jocul de șah. Personajul este înfățișat de narator drept arogant și avid după bani. Inginer scoțian, incapabil în a juca șah, dar încăpățânat. Aroganța sa violentă este esențială în organizarea partidelor de pe vas contra campionului Czentovic. Personaj educat și retras, apare în timpul partidei dintre McConnor și Mirko Czentovic și îi ajută pe adversarii campionului să nu piardă. Îl pofteșt pe narator să se așeze pe punte și îi povestește povestea vieții sale. Fusese unul dintre administratorii averii
Jucătorul de șah () [Corola-website/Science/328617_a_329946]
-
a fi un accident. Dezgustat de comportarea abuzivă și ticăloasa a clasei politice, Didi Sfiosu, „eroul de la baricade”, organizează la groapa Glina o înmormântare simbolică a Revoluției Române. El își lasă acolo articolele vestimentare purtate la Revoluție (bandoul și fularul). Personajele din film au fost considerate de criticii de film că reprezentative pentru viața politică din România postrevoluționara. Interpretul lui, actorul Dorel Vișan, a caracterizat astfel personajul: „Recunoaștem acest personaj care s-a născut după Revoluția Română și care trăiește și
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
Revoluției Române. El își lasă acolo articolele vestimentare purtate la Revoluție (bandoul și fularul). Personajele din film au fost considerate de criticii de film că reprezentative pentru viața politică din România postrevoluționara. Interpretul lui, actorul Dorel Vișan, a caracterizat astfel personajul: „Recunoaștem acest personaj care s-a născut după Revoluția Română și care trăiește și astăzi mult mai bine cizelat, mult mai transformat și mai subtil în formele de manifestare, personajul acela care fură cu camionul, cu garniturile de tren, si
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
își lasă acolo articolele vestimentare purtate la Revoluție (bandoul și fularul). Personajele din film au fost considerate de criticii de film că reprezentative pentru viața politică din România postrevoluționara. Interpretul lui, actorul Dorel Vișan, a caracterizat astfel personajul: „Recunoaștem acest personaj care s-a născut după Revoluția Română și care trăiește și astăzi mult mai bine cizelat, mult mai transformat și mai subtil în formele de manifestare, personajul acela care fură cu camionul, cu garniturile de tren, si nu cu buzunarul
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
România postrevoluționara. Interpretul lui, actorul Dorel Vișan, a caracterizat astfel personajul: „Recunoaștem acest personaj care s-a născut după Revoluția Română și care trăiește și astăzi mult mai bine cizelat, mult mai transformat și mai subtil în formele de manifestare, personajul acela care fură cu camionul, cu garniturile de tren, si nu cu buzunarul sau cu desaga. Acesta este personajul care s-a format în România după 1989, personaj care nu a existat niciodată în istroria românilor. E adevărat că s-
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
Revoluția Română și care trăiește și astăzi mult mai bine cizelat, mult mai transformat și mai subtil în formele de manifestare, personajul acela care fură cu camionul, cu garniturile de tren, si nu cu buzunarul sau cu desaga. Acesta este personajul care s-a format în România după 1989, personaj care nu a existat niciodată în istroria românilor. E adevărat că s-a furat tot timpul, dar nu de asemenea proporții. Personajul meu fură legal, aparat de lege. [...] În film, personajul
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
bine cizelat, mult mai transformat și mai subtil în formele de manifestare, personajul acela care fură cu camionul, cu garniturile de tren, si nu cu buzunarul sau cu desaga. Acesta este personajul care s-a format în România după 1989, personaj care nu a existat niciodată în istroria românilor. E adevărat că s-a furat tot timpul, dar nu de asemenea proporții. Personajul meu fură legal, aparat de lege. [...] În film, personajul era un exponent, nu era numai un personaj, ci
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
si nu cu buzunarul sau cu desaga. Acesta este personajul care s-a format în România după 1989, personaj care nu a existat niciodată în istroria românilor. E adevărat că s-a furat tot timpul, dar nu de asemenea proporții. Personajul meu fură legal, aparat de lege. [...] În film, personajul era un exponent, nu era numai un personaj, ci întruchipa pe mai mulți, ca și în Senatorul melcilor.”. Numele personajelor au fost catalogate de Andrei Gorzo că „pitorești” și „sugestive”. Ele
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
personajul care s-a format în România după 1989, personaj care nu a existat niciodată în istroria românilor. E adevărat că s-a furat tot timpul, dar nu de asemenea proporții. Personajul meu fură legal, aparat de lege. [...] În film, personajul era un exponent, nu era numai un personaj, ci întruchipa pe mai mulți, ca și în Senatorul melcilor.”. Numele personajelor au fost catalogate de Andrei Gorzo că „pitorești” și „sugestive”. Ele au inventate de Șerban Marinescu, care a abandonat unele
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
1989, personaj care nu a existat niciodată în istroria românilor. E adevărat că s-a furat tot timpul, dar nu de asemenea proporții. Personajul meu fură legal, aparat de lege. [...] În film, personajul era un exponent, nu era numai un personaj, ci întruchipa pe mai mulți, ca și în Senatorul melcilor.”. Numele personajelor au fost catalogate de Andrei Gorzo că „pitorești” și „sugestive”. Ele au inventate de Șerban Marinescu, care a abandonat unele nume „și mai idioate” din românul lui Dinu
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
că s-a furat tot timpul, dar nu de asemenea proporții. Personajul meu fură legal, aparat de lege. [...] În film, personajul era un exponent, nu era numai un personaj, ci întruchipa pe mai mulți, ca și în Senatorul melcilor.”. Numele personajelor au fost catalogate de Andrei Gorzo că „pitorești” și „sugestive”. Ele au inventate de Șerban Marinescu, care a abandonat unele nume „și mai idioate” din românul lui Dinu Săraru. Spre exemplu, amantă lui Dându, balerina la Operă Română, se numește
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
au inventate de Șerban Marinescu, care a abandonat unele nume „și mai idioate” din românul lui Dinu Săraru. Spre exemplu, amantă lui Dându, balerina la Operă Română, se numește Erotida în proza originară. Deși la începutul filmului se afirma că personajele nu au nicio legătură cu oameni reali, unii critici au descoperit totuși unele asemănări. Românul a fost publicat în anul 2003, România fiind condusă atunci de președintele Ion Iliescu (alintat de cunoscuți cu numele de Ionel , ca și președintele din
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]