63,579 matches
-
atras atenția Karl Albrecht încă în 1984, aplicarea în practică mai ales cu efecte pe piață s-a dovedit deosebit de dificilă din cauza numeroaselor acțiuni condiționate de motivația clientului ori de situații ce se ivesc din conflictele de interese din interiorul firmelor ofertante. O succintă prezentare a fiecărei interfețe va evidenția direcțiile interacțiunilor ce trebuie exploatate sau evitate. Sistemele organizatorice trebuie să corespundă strategiilor adoptate, orientate spre problematicile și motivațiile clienților, un rol important având sistemul calității. O astfel de atitudine presupune
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
activitate la comandă, strict supravegheată, poate duce la prestarea multor unități de servire, dar nu asigură relaxarea și colaborarea între personal și client care să determine un înalt grad de satisfacție, condiție esențială de afirmare a calității. Relația strategie-personal. Strategia firmei trebuie să se bazeze pe prioritatea acordată purtătorilor cererii, iar conceptul de marketing să fie conștientizat de întregul personal. Enunțarea unor principii, fără o direcție clară de orientare și de selectare a priorităților, nu duce la aplicarea strategiilor propuse. Strategia
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
duce la aplicarea strategiilor propuse. Strategia calității presupune ca personalul să-și mențină permanent atenția asupra acestui obiectiv, sacrificând, dacă este cazul, costurile sau timpul, pentru a permite menținerea unor relații de mulțumire, încredere și siguranța pentru tot personalul din cadrul firmei. Corecta orientare și conducere a interacțiunilor în interfețele triunghiului calității serviciilor nu are sens dacă nu se acordă aceeași atenție și interfețelor față de client, adică: relația client-sistem, client-strategii și client-personal. Relația client-sistem prin aspectele organizatorice și de dotări, în ceea ce privește procedurile
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
procedurile și procedeele stabilite, în claritatea și precizia lor, ce se transmit și se însușesc de client, dă ca rezultantă contribuția consumatorului alături de personal la reușita actului de realizare a produsului (serviciu) oferit. Relația client-strategii se concretizează în conceptul atitudinii firmei și a produselor sale față de client și față de concurență sub toate aspectele, permițând orientări clare în acțiuni de lansarea și consumul ofertei. Relația client-personal constituie interfața esențială în realizarea și consumul serviciului și în formarea opiniei celui ce beneficiază de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informaționale prin introducerea informaticii în toate domeniile vieții economico-sociale. Introducerea pe o scară largă a microcalculatoarelor și dezvoltarea circuitelor integrate au condus la dezvoltarea unei ramuri noi cu o dinamică deosebită, informatica. Aceste activități s-au dezvoltat la început în cadrul firmelor producătoare de echipamente și ulterior au apărut firme de software strict specializate pe gen de aplicație. Cifra de afaceri a acestora a ajuns să depășească cu mult, în unele cazuri, cifra de afaceri a firmelor de echipament. Începutul a vizat
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
economico-sociale. Introducerea pe o scară largă a microcalculatoarelor și dezvoltarea circuitelor integrate au condus la dezvoltarea unei ramuri noi cu o dinamică deosebită, informatica. Aceste activități s-au dezvoltat la început în cadrul firmelor producătoare de echipamente și ulterior au apărut firme de software strict specializate pe gen de aplicație. Cifra de afaceri a acestora a ajuns să depășească cu mult, în unele cazuri, cifra de afaceri a firmelor de echipament. Începutul a vizat dezvoltarea bazei materiale prin trecerea la construcția de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
au dezvoltat la început în cadrul firmelor producătoare de echipamente și ulterior au apărut firme de software strict specializate pe gen de aplicație. Cifra de afaceri a acestora a ajuns să depășească cu mult, în unele cazuri, cifra de afaceri a firmelor de echipament. Începutul a vizat dezvoltarea bazei materiale prin trecerea la construcția de calculatoare ale căror performanțe - atât ca posibilități de prelucrare a datelor (volum și viteză de prelucrare), cât și ca mijloace de intrare-ieșire a acestora - s-au îmbunătățit
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
transferul informației sunt în continuă scădere. Conceptul de societate informațională (SI) este astăzi unanim acceptat. Pornind de la sinteza lui Moore, se pot sublinia următoarele aspecte: informația este o resursă a organizațiilor și persoanelor fizice, devenind principala sursă de bunăstare a firmei și individului; informația stă la baza unor noi ramuri economice, în dezvoltare rapidă; informația poate fi utilizată în comun, fără a se consuma; dezvoltarea TIC revoluționează activități fundamentale ale societății umane: afacerile, învățământul, guvernarea, managementul întreprinderii. Domeniul tehnologiilor informației numerice
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
așa-numitelor comunități electronice sau comunități virtuale (e-communities). Impactul extraordinar al tehnologiilor noi, revoluționare, deci tot ceea ce este sau devine e, își pune amprenta asupra întregii vieți economice, sociale, culturale a omenirii și guvernează practic toată lumea modernă. O multitudine de firme utilizează internetul pentru publicitate. Marketingul prin internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme și pentru a atrage clienți. Firmele furnizează informații tehnice și utilizează pagina de web ca o platformă pentru lansarea noutăților firmei. Folosind propriul website
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ceea ce este sau devine e, își pune amprenta asupra întregii vieți economice, sociale, culturale a omenirii și guvernează practic toată lumea modernă. O multitudine de firme utilizează internetul pentru publicitate. Marketingul prin internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme și pentru a atrage clienți. Firmele furnizează informații tehnice și utilizează pagina de web ca o platformă pentru lansarea noutăților firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele oferă produse și preiau comenzi. Întreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pune amprenta asupra întregii vieți economice, sociale, culturale a omenirii și guvernează practic toată lumea modernă. O multitudine de firme utilizează internetul pentru publicitate. Marketingul prin internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme și pentru a atrage clienți. Firmele furnizează informații tehnice și utilizează pagina de web ca o platformă pentru lansarea noutăților firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele oferă produse și preiau comenzi. Întreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce în ce mai mare, prin existența unei
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
O multitudine de firme utilizează internetul pentru publicitate. Marketingul prin internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme și pentru a atrage clienți. Firmele furnizează informații tehnice și utilizează pagina de web ca o platformă pentru lansarea noutăților firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele oferă produse și preiau comenzi. Întreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce în ce mai mare, prin existența unei competiții la nivel mondial și prin sporirea permanentă a așteptărilor clienților. Ca să poată răspunde acestor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Ca să poată răspunde acestor cerințe, întreprinderile de pe tot globul sunt în plin proces de transformare organizațională și a modului lor de funcționare. Comerțul electronic este o cale prin care se facilitează și sprijină aceste schimbări, la scară globală. Pentru unele firme, comerț electronic înseamnă orice tranzacție financiară care utilizează tehnologia informatică. Pentru altele, noțiunea de comerț electronic acoperă circuitul complet de vânzări - inclusiv marketingul și vânzarea propriu-zisă. E-business este optimizarea continuă a activităților unei firme prin intermediul tehnologiei digitale. Prima decizie
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la scară globală. Pentru unele firme, comerț electronic înseamnă orice tranzacție financiară care utilizează tehnologia informatică. Pentru altele, noțiunea de comerț electronic acoperă circuitul complet de vânzări - inclusiv marketingul și vânzarea propriu-zisă. E-business este optimizarea continuă a activităților unei firme prin intermediul tehnologiei digitale. Prima decizie ce trebuie luată atunci când se demarează o afacere pe internet este asupra modelului. Există deja multe modele pentru derularea afacerilor pe internet. Acestea pot fi clasificate în funcție de numărul de furnizori, prestatori de servicii către clienți
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de exemplu, PC) sau mobile (de exemplu, PDA, tableta), eventual fiind identificat prin utilizarea cartelei cu microprocesor. Aplicațiile standardizate pe baza celei mai bune experiențe mondiale și importante posibilități de localizare prin parametrizare sunt elaborate, întreținute și dezvoltate industrial de firme de produse program, respectând standarde de conectare și comunicare în continuă evoluție și incorporând eforturi de multe zeci și sute de oameni. Utilizatorii cooperează în exploatarea aplicației, realizarea interactivă de tranzacții tehnice, economice și financiare interne și cu alte organizații
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
calitatea rezultatelor, inclusiv recunoașterea lor de către organele financiare ale statului și există bănci interesate în promovarea e-business; instituțiile de stat, în care: numărul de personal din domeniul TIC este redus, iar salarizarea sa este sub cea din cazul unei firme de profil; aplicația nu prezintă secret de stat; se asigură serviciul de comunicații securizat și performant; se poate garanta protecția și securitatea informației. Perspective ale evoluției domeniului IT în România În ultimii ani, în România tehnologiile comunicațiilor (TC), recunoscute ca
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de lucru locale, centre de suport, canale de comunicații și colecții distribuite de cunoștințe, necesită un demers explicit de proiectare și realizare, de natura unei informatizări avansate, cu aplicații ale inteligenței artificiale. De pe pozițiile celeilalte abordări, cea managerială, Drucker tratează firma bazată pe informații ca reprezentând modelul organizațional al secolului al XXI-lea și îi preconizează principalele caracteristici: componența dominată de profesioniști, numărul redus al nivelurilor intermediare de conducere ierarhică, asigurarea coordonării prin mijloace de factură non-autoritară (standarde, norme, reguli de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
nivelurilor intermediare de conducere ierarhică, asigurarea coordonării prin mijloace de factură non-autoritară (standarde, norme, reguli de cooperare etc.). Diversificarea viziunilor asupra problematicii examinate a condus la un pluralism terminologic constând în utilizarea paralelă de noțiuni ca „organizație centrată pe memorie”, „firmă intelectual-intensivă”, „organizație inteligentă”. Ultimul deceniu al secolului XX a marcat producerea convergenței între perspectiva tehnologică și cea managerială, prin cuplare între necesitățile organizațiilor și facilitățile soluțiilor de asistare informatică. După 1995 apar primele rezultate semnificative în crearea și funcționarea de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
știu, dar și cu constatarea paradoxală că nu sunt întru totul conștiente de ceea ce știu, și nici de ceea ce nu știu. În acest sens, este considerată antologică afirmația făcută de fostul director general executiv al companiei Hewlett-Packard, Lewis Platt: „Dacă firma HewlettPackard ar fi conștientă de ceea ce știe, am putea deveni de trei ori mai profitabili.” Asemenea decalaje de cunoaștere, care se regăsesc atât în cazul subiecților individuali, cât și al celor colectivi (grupuri, ansamblul organizației), pot fi încadrate tipologic conform
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
neapărat de mari dimensiuni, plasate în spații economice și culturale dintre cele mai diferite, au transformat activitatea lor curentă în mediu de cercetare, dar și de învățare, după cum sugerează noile concepte de „centru de cunoaștere” (knowledge center) sau „universitate de firmă” (corporate university). Realizări semnificative, mai ales pe linia noilor soluții de management al cunoașterii, s-au obținut nu numai în firme producătoare de bunuri intelectuale (birouri de consultanță, laboratoare de cercetare), ci și de bunuri intelectual intensive (de exemplu, produse
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de cercetare, dar și de învățare, după cum sugerează noile concepte de „centru de cunoaștere” (knowledge center) sau „universitate de firmă” (corporate university). Realizări semnificative, mai ales pe linia noilor soluții de management al cunoașterii, s-au obținut nu numai în firme producătoare de bunuri intelectuale (birouri de consultanță, laboratoare de cercetare), ci și de bunuri intelectual intensive (de exemplu, produse electronice sau farmaceutice). Printre cele mai convingătoare exemple pot fi citate cele ale companiilor Ernst & Young, Skandia, Microsoft sau Bucknan Laboratories
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
s-a manifestat nesistematic, localizându-se mai ales în planul informal; intermedierea informațională interpersonală, tranzacțiile informale cu cunoștințe în și între organizații, asistența profesională acordată ad hoc, improvizațiile locale în gestiunea cunoașterii sunt exemple care confirmă faptic o asemenea constatare. Firmele și instituțiile de talie mare sunt mai pregnant atașate de configurația și funcționalitatea organizării ierarhice, chiar în condițiile trecerii la asistare informatizată. În schimb, în categoria firmelor private și organizațiilor nonguvernamentale de talie mică, dar cu expunere externă, practicile manageriale
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
improvizațiile locale în gestiunea cunoașterii sunt exemple care confirmă faptic o asemenea constatare. Firmele și instituțiile de talie mare sunt mai pregnant atașate de configurația și funcționalitatea organizării ierarhice, chiar în condițiile trecerii la asistare informatizată. În schimb, în categoria firmelor private și organizațiilor nonguvernamentale de talie mică, dar cu expunere externă, practicile manageriale și profesionale bazate pe cunoaștere sunt deja prezente, dar în forme încă experimentale, reversibile.<footnote R. Rughiniș, R. Deaconescu, G. Milescu, M. Bardac, Introducere în sisteme de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
le găsească răspunsuri, împreună cu cei pe care îi reprezintă. Organizațiile bazate pe cunoștințe sunt preocupate de identificarea, cultivarea și dezvoltarea surselor cunoștințelor, ca modalitate majoră de asigurare a unui fond valoros, necesar evoluției competitive.<footnote O. Nicolescu, L. Nicolescu, Economia, firma și managementul bazate pe cunoștințe, Editura Economică, București, 2005. footnote> Sursele principale de cunoștințe într-o instituție publică le considerăm a fi reprezentate de: personalul organizației; bazele de date electronice; documente scrise; licențe, drepturi de copyright etc.; biblioteca; intranet și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ridicate în ceea ce privește alocarea resurselor de finanțare pentru domeniile bugetare strategice. Dincolo de a reprezenta ele însele o problemă de cash flow, arieratele exprimă totuși o problemă de lichiditate. Mai mult, în condițiile în care creditarea este scumpă, atât statul, cât și firmele pot avea stimulente în a folosi arieratele drept sursă alternativă de finanțare (mai ieftină). Pentru economie, rezultatul nu este unul optimal, dat fiind că ele pot conduce la creșterea costului capitalului și Capitolul 2. Reforma indicatorului sold bugetar structural ale
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]