65,481 matches
-
păr” - tinere nemăritate - femeile se grăbesc să le împletească părul în momentul coborârii sicriului în groapă, ca acestea să nu rămână nemăritate. In groapă se aruncă bani cu care mortul va plăti vamă duhurilor rele, ca să nu-l trimită îndărăt acasă. Până nu de mult mortul era bocit de către femei, rudele cele mai apropiate, începând cu prima dimineață după deces, la răsăritul soarelui. Bocitul era repetat și în următoarele două dimineți, apoi pe tot parcursul drumului de la casă până la groapă. Groparii
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
femei, rudele cele mai apropiate, începând cu prima dimineață după deces, la răsăritul soarelui. Bocitul era repetat și în următoarele două dimineți, apoi pe tot parcursul drumului de la casă până la groapă. Groparii rămân să aranjeze mormântul, iar ceilalți se întorc acasă împreună cu preotul care face întâi „feștanie” în toată casa, apoi „sfințește bucatele”. Din mâncarea sfințită de preot se pune puțin pe masă, să rămână peste noapte, ca să aibă mortul ce mânca dacă va veni peste noapte acasă. Se crede că
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ceilalți se întorc acasă împreună cu preotul care face întâi „feștanie” în toată casa, apoi „sfințește bucatele”. Din mâncarea sfințită de preot se pune puțin pe masă, să rămână peste noapte, ca să aibă mortul ce mânca dacă va veni peste noapte acasă. Se crede că în a treia noapte mortul vine „să câștige”(să se intereseze ce fac cei din casă). De aceea în seara a treia se face un mic parastas. Există credința că duhul mortului vine luând înfățișarea omului respectiv
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
pieptănat se organizau clăci și șezători. Femeile care aveau cânepă multă, pentru a o putea toarce, organizau clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
familie și ulterior a coborât în sat, unde descendenții lui îi poartă numele de Dâmboiu. Ca lucrători în acest punct de lucru veneau oameni din satele Toderița, Mândra iar mai puțini din satul Ileni și Făgăraș care se duceau seara acasă. Cei din Toderița și Mândra au început să își facă bordeie pentru a fi mai aproape de punctul de lucru, apoi case în partea de răsărit a râului Sebeș la cca. 500-1000 de m, în locul numit și astăzi ""În Cotun"" (cu
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
locuință și-i învăța pe elevi slovele. Acest prim învățător, de care avem cunoștință că a activat la Vad, a murit în anul 1858. Un învățător, care i-a urmat a fost "Iacob Cocișiu", care își ținea și el lecțiile acasă. Cei doi învățători nu primeau salariu, însă erau scutiți de serviciul militar pe care ar fi trebuit să-l satisfacă, știind că Vadul era un sat grăniceresc, iar grănicerii erau oameni liberi, dar trebuiau să poarte arme și să facă
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
comune în cuprinsul plășii Ianca, județul Brăila. () Cel de-Al Doilea Război Mondial avea să reprezinte o nouă perioadă dificilă, atât pentru tinerii trimiși să lupte și să moară pentru patrie din Caucaz până la Viena, cât și pentru cei rămași acasă, nevoiți să suporte privațiunile unui regim autohton autoritar și o cvasi-ocupație germană, urmate de un regim dictatorial comunist și o ocupație sovietică. Teritoriul comunei avea să devină din nou câmp de luptă în perioada 26 - 28 august 1944, când trupele
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
în Bucovina Românească, unde rezistența luase proporțiile luptei armate "de partizani". La 6 iulie 1949 frații Istrati sunt deportați în Siberia, fără vreo legătură cu activitatea lor în cadrul "Partidului Libertății". Aflați în Siberia, ei reușesc să comunice cu cei de acasă și să dea sfaturi membrilor organizației. Membrii fondatori ai "Partidului Libertății" au fost: Constantin Condrat, născut în 1914, la Soroca, absolvent al Seminarului Pedagogic din Bălți, director al școlii primare din satul Băcioi, Ion Istrati, născut în 1929, și fratele
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
de sus le vede ca pe niște furnici - scormonind pământul cu un cârlig tras de boi, și aceștia mici, după măsura făpturilor. Și-a zis frumoasa Nimilica: Ce bine m-aș juca cu acele mici jucării, hai să le iau acasă... Se coborî în vale, luă jucăriile în zadie, și le duse acasă și se jucă cu ele. Sosește tatăl și vede acele mici făpturi cu care se juca frumoasa Nimilica și o întrebă: De unde le ai fetica mea?... De jos
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
cârlig tras de boi, și aceștia mici, după măsura făpturilor. Și-a zis frumoasa Nimilica: Ce bine m-aș juca cu acele mici jucării, hai să le iau acasă... Se coborî în vale, luă jucăriile în zadie, și le duse acasă și se jucă cu ele. Sosește tatăl și vede acele mici făpturi cu care se juca frumoasa Nimilica și o întrebă: De unde le ai fetica mea?... De jos de lângă râul mare, acolo scormonesc pământul cu un cârlig. Și mai sunt
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
1901-1907 Se explotează pădurea seculară a domeniului Gherla. Despădurirea duce la dispariția lacurilor din pădure (Lacul Faurilor din Vlădeasa, Lacul Negru etc.). 1914-1918 În primul război mondial din Căpâlna participă 93 de combatanți din care 23 nu se mai întorc acasă. Numele lor este pomenit pe monumentul din fața bisericii din sat. În noiembrie 1918, după retragerea armatei și administrației ungare satul este condus de o gardă cetățenească sub comanda lui lt. Văleanu Ion proaspăt întors din război. La Marea Adunare Națională
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
electoral Zalău. Ședința s-a desfășurat la Sibiu și a avut drept obiectiv principal discutarea proiectului Memorandumului. În primul război mondial au fost mobilizați 134 de bărbați din Marin, dintre care 18 au murit pe front, cinci s-au reîntors acasă ca invalizi, iar doi au dispărut. Numărul văduvelor de război a fost de 11, iar cel al orfanilor din Marin, rezultați din marea conflagrație, a fost de 27. La data de 4 noiembrie 1918, în Marin izbucnește o revoltă populară
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
data de 4 noiembrie 1918, în Marin izbucnește o revoltă populară. Instigatori au fost soldații întorși de pe front și din prizonierat care au răspândit vestea că “... la Cluj și la Pesta a izbucnit revoluția. Soldații sparg vagoanele și fiecare duce acasă ce găsește, ce îi cade în mână” . În Procesul verbal încheiat la judecătoria de plasă din Crasna, încheiat în 15 nov. 1918, sunt consemnate, momentul izbucnirii revoltelor, devastarea locuinței notarului cercual din Bănișor și jefuirea fermei lui Ketheli Istvan din
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
viscol, mal, mazăre, zestre, etc. De la unele ramuri ale tracilor, localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit „păstoritul”(creșterea oilor) și „pendularea”( adică vara locuiau în câmpie, unde creșteau vite, oi etc. și iarna acasă pe dealuri ). Acest obicei s-a menținut în Cioara și în satele învecinate, până în prima parte a secolului al XIX-lea după Hristos. De la populațiile migratoare, care au locuit vremelnic în jurul acestor locuri, au împrumutat practica „măgurilor” (ridicarea unei movile
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
păzise cu sfințenie poruncile: 1)."să nu furi", 2)."să nu râvnești la bunul altuia", începu să ascundă, în sacoșă, în sânul cămășii, sub pălărie, în buzunare: boabe de grâu, de mazăre, de fasole, de porumb etc., pentru a potoli acasă foamea copiilor, păsărilor, etc. Dar ,ochiul" (miliție-securitate) vigilent, al stăpânului, sesiză cu ușurință abaterile ,grave" ale unor țărani și drept urmare aparatul represiv, bine hrănit la gospodăria de partid, se năpusti cu toată furia asupra ,hoțului" care pune în primejdie bunul
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate; „Livadă, Via Mânăstirii, Iazul Călugărilor, Drumul Călugărilor, În Țarnă, La Plop
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Dubai. A și fost la ea acu’ doi ani, prin luna februarie. Dar în loc să stea 18 zile, după numai nouă zile a și plecat spre casă pentru că atunci auzise el că în România era iarnă grea. Și a venit repede acasă de teamă să nu se întîmple ceva rău. „Viața la țară nu e chiar așa de grea cum ar crede unii, mai ales cei de la oraș. Acu, ce-i drept, nici eu n-aș putea să stau la oraș, așa cum
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
Străină până la moarte. Înainte de a pleca la biserică pentru oficierea căsătoriei religioase, mirele însoțit de nânașii de cununie, chemători, stegar, ceterași și alaiul neamurilor mergeau la casa miresei chiuind și cântând: Noi merem după mireasă Nu știu afla-o-m acasă? O-m află de-a bună sama Ca de-un an sau doi ne cheamă Mai bine de-un an, ori doi Și tot uită după noi Pe fereastră grădinii Cu teamă că n-om veni Haide mireasă la noi
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
cu terenuri puțin fertile. Locuitorii erau săraci și își agonisau cele necesare traiului, mai ales din păstorit, slujind la bogătașii din satele vecine și chiar până departe pe Mureș în Lechinta, iar pe Tarnava Mică până în ținuturile Praidului. Cei rămași acasă lucrau pe moșiile grofilor, iar mai tarziu pe cele ale boierului Pop Emil. Trăiau în case mici, acoperite cu stuf sau paie, construite din schelet de lemn și bulgărite cu pământ amestecat cu pleava. Dar vremurile grele au trecut, cedând
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
care lucrau în zootehnie era măsurată în zile muncă ce echivala cu o normă de producție, astfel ca un " colhoznic " realiza circa 365 - 400 zile normă / an la un program zilnic de lucru de 14 - 16 ore { practic pleca de acasă dimineață la ora 5 și se reîntorcea la prânz pentru a lua masa, după care pleca din nou la ora 16 și revenea acasă în jurul orei 21 }. După 1980 sistemul de plată se modifică, personalul din zootehnie beneficiind lunar de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
zile normă / an la un program zilnic de lucru de 14 - 16 ore { practic pleca de acasă dimineață la ora 5 și se reîntorcea la prânz pentru a lua masa, după care pleca din nou la ora 16 și revenea acasă în jurul orei 21 }. După 1980 sistemul de plată se modifică, personalul din zootehnie beneficiind lunar de o sumă fixă ,cuprinsă între 600 - 800 lei { circa 1/2 din salariul minim pe economie pentru acea vreme }, la care se adaugă și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
artist răsplătita de pomană lui Dinel Staicu Își trece ochii roată prin curte, numărând resturile. Una lângă alta, statuile îi veghează amintirile. „Aici au mai rămas puține. Dar a făcut zeci, sute. După ce l-au eliberat, ne-am întors aci, acasă. Nu mai aveam nimic, luaseră comuniștii tot. Dar dansului nu i-a păsat: s-a apucat de lucru! Toate liceele din Craiova au în fața statui lucrate de el. La Segarcea, în fața primăriei, la Barcă, la Spitalul Militar din Craiova. Iar
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
la trei săptămâni după actul de la 23 august. Pe 15 mai 1946 a fost pus sub acuzație de Tribunalul Poporului pentru crime de război, dar a fost achitat, datorită lipsei de consistență a probelor. A decedat pe 12 ianuarie 1950, acasă în București, scapând astfel de chinurile închisorilor comuniste. în anul 1934 și a murit la București în 22 decembrie 2004. A fost doctor în științe filologice, lector universitar la Institutul Pedagogic de 3 ani până la desfințarea acestuia (1977) și profesor
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
este un club de fotbal din Roma, Italia, care evoluează în Serie A. Clubul a fost fondat în anul 1927 și își dispută meciurile de acasă pe Stadio Olimpico din Roma, stadion pe care evoluează și concitadina SS Lazio. Înființarea echipei a avut loc prin unirea a trei cluburi din oraș, "Roman FC", "SS Alba-Audace" și "Fortitudo-Pro Roma SGS" cu scopul de a crea o echipă
AS Roma () [Corola-website/Science/300489_a_301818]
-
s-a întors din Marea Ambasadă cu 260 de cufere pline cu arme, instrumente științifice și matematice, unelte și un crocodil împăiat. A recrutat un număr mare de experți tehnici și militari care aveau să împărtășească rușilor cunoștințele lor. Întors acasă omoară streliții, taie bărbile boierilor săi, își trimite soția să se retragă într-o mânăstire, dă un ucaz prin care interzice tuturor bărbațiilor să-și lase barbă în afară de slujitorii Bisericii. Cei care vor dori să-și păstreze barba vor fi
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]